Aducem Codul Urbanistic al Moldovei în conformitate cu Recomandările Internaționale privind Planificarea Adaptivă

Introducere

În condițiile unei creșteri rapide și ale schimbărilor orașelor din întreaga lume, necesitatea unei abordări adaptive a planificării a devenit mai actuală ca niciodată. Schimbările globale, progresele tehnologice și schimbările socioculturale nu mai permit să ne bazăm pe metodele tradiționale de dezvoltare liniară, în care planurile generale sunt elaborate o singură dată pentru mai multe decenii, ignorând dinamica reală a orașelor. Aici intervin Recomandările Internaționale privind Planificarea Urbană și Teritorială, elaborate de Programul ONU pentru Așezări Umane (UN-Habitat), care devin un instrument ce deschide ușa către un viitor al planificării adaptive.

Recomandările internaționale și importanța lor pentru Moldova

Aceste recomandări, adoptate ca răspuns la Rezoluția 24/3 a Consiliului de Administrație UN-Habitat și aprobate la 23 aprilie 2015 prin Rezoluția 25/6, sunt adresate unui spectru larg de părți interesate: de la guverne naționale și autorități locale la societatea civilă și planificatori profesioniști. Scopul lor este să sprijine elaborarea și revizuirea politicilor, planurilor și proiectelor în domeniul planificării urbane și teritoriale, care pot răspunde provocărilor actuale.

Aceste recomandări sunt destinate aplicării în diferite țări, inclusiv în Moldova. Ele oferă principii flexibile, pe care țările le pot adapta în funcție de specificul național și local. Deși aceste recomandări au fost adoptate acum 9 ani, din păcate, în Moldova încă se bazează pe metodele tradiționale de dezvoltare liniară, ceea ce duce la o serie de probleme, cum ar fi utilizarea ineficientă a resurselor, dificultăți în adaptarea la schimbările climatice și încetinirea modernizării infrastructurii. Aceasta nu este doar opinia mea personală despre necesitatea schimbării Codului Urbanistic al Moldovei prin trecerea de la principiile dezvoltării liniare la planificarea adaptivă, ci reprezintă Recomandările Internaționale, adoptate acum 9 ani. Recomandările nu sunt obligatorii, dar servesc ca ghid pentru guvernele naționale și pot fi utilizate pentru revizuirea și elaborarea politicilor și planurilor moderne de urbanism și dezvoltare teritorială.

Avantajele planificării adaptive

Pentru Moldova, aceasta ar putea însemna implementarea planificării adaptive și utilizarea tehnologiilor digitale (de exemplu, GIS și dubluri digitale) pentru o abordare mai flexibilă și sustenabilă a gestionării dezvoltării urbane. Aplicarea unor astfel de principii poate ajuta Moldova să se adapteze la provocările legate de schimbările climatice, creșterea populației și necesitatea modernizării infrastructurii, îmbunătățind în același timp calitatea mediului urban și sprijinind obiectivele ecologice. Flexibilitatea și capacitatea de adaptare la schimbări vor permite orașelor din Moldova nu doar să facă față provocărilor, ci și să le utilizeze ca oportunități de dezvoltare, îmbunătățind viața cetățenilor și sporind competitivitatea economică. De exemplu, planificarea adaptivă poate permite o mai bună integrare a proiectelor de infrastructură în contextul urban, ținând cont de nevoile unice ale diferitelor zone și comunități.

De la planificarea liniară la planurile master adaptive

Într-o lume fără dezvoltare liniară, un aspect important este renunțarea la planurile generale tradiționale și rigide. Din ce în ce mai des, atenția se îndreaptă către crearea planurilor master adaptive, care se pot schimba în funcție de datele curente și de nevoile comunității. Baza unei astfel de abordări o constituie utilizarea tehnologiilor moderne, cum ar fi dublurile digitale ale orașelor. Acestea permit simularea în timp real a diferitelor procese și luarea deciziilor pe baza analizei lor, contribuind la dezvoltarea sustenabilă. Tehnologiile digitale permit luarea în considerare a schimbărilor din economie, climă, demografie și alte aspecte ale vieții urbane, făcând procesul de planificare mai flexibil și mai eficient.

Exemple de aplicare reușită a planificării adaptive

O astfel de abordare a planificării permite nu doar reacționarea flexibilă la schimbări, ci și asigurarea sustenabilității pe termen lung a orașelor, creând condiții pentru creșterea și transformarea lor în conformitate cu nevoile societății și mediului înconjurător. Planurile master cu posibilitatea de schimbare adaptivă oferă posibilitatea urbanistilor și autorităților locale să experimenteze cu diferite scenarii, să țină cont de numeroși factori și să testeze idei noi înainte de implementare. De exemplu, în Olanda, a fost implementat cu succes un plan master adaptiv pentru dezvoltarea regiunii Zuiderzee, care a permis reacționarea flexibilă la schimbările condițiilor climatice și creșterea rezistenței teritoriilor la inundații. Un alt exemplu este dublul digital al orașului Zurich, care ajută autoritățile locale să analizeze datele în timp real, să prevadă consecințele deciziilor și să sporească eficiența gestionării urbane. Dublul digital permite, de asemenea, testarea posibilelor schimbări din oraș, de exemplu, crearea de noi zone și evaluarea impactului acestora asupra transportului, infrastructurii și ecologiei. Utilizarea unor astfel de tehnologii face ca procesul de planificare să fie mult mai precis și transparent și crește încrederea populației în deciziile luate. Astfel, orașele devin mai reziliente și capabile să facă față provocărilor, fie ele crize economice, schimbări climatice sau valuri migraționale.

Dublurile digitale și big data

Dublurile digitale și utilizarea big data în planificarea urbană reprezintă următorul pas în evoluția acestei discipline. Un dublu digital este un model virtual al orașului, care permite reflectarea proceselor reale și a schimbărilor care au loc pe teritoriul urban și utilizarea acestor date pentru a lua decizii mai fundamentate. Ele permit crearea de modele virtuale ale orașelor, care reflectă procesele și schimbările reale din teritoriul urban. Cu ajutorul unor astfel de instrumente, se pot evalua consecințele diferitelor decizii și se pot alege cele mai potrivite strategii pentru dezvoltarea viitoare. De exemplu, în Zurich, dublul digital este utilizat pentru testarea schimbărilor în sistemul de transport, ceea ce permite evaluarea modului în care aceste schimbări vor afecta aglomerația, timpul de călătorie și emisiile de poluanți. Aceste date ajută autoritățile locale să ia decizii menite să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor și să reducă impactul negativ asupra mediului.

Incluziune, sustenabilitate și adaptabilitate — trei aspecte cheie

Recomandările internaționale UN-Habitat oferă o viziune asupra orașului ca pe un sistem complex, dar flexibil, în care fiecărui element i se atribuie un rol important. Într-un astfel de oraș, cele mai importante aspecte sunt incluziunea, sustenabilitatea și adaptabilitatea. Aceste principii oferă posibilitatea nu doar de a reacționa la schimbări, ci și de a le gestiona activ, creând un mediu urban confortabil și sigur pentru toți locuitorii. Incluziunea permite luarea în considerare a intereselor tuturor grupurilor populației, inclusiv a celor vulnerabile, și asigură accesul egal la resurse și oportunități. Sustenabilitatea ajută la pregătirea pentru posibile crize, minimizând consecințele acestora, iar adaptabilitatea permite modificarea planurilor pe măsură ce este necesar, asigurând conformitatea acestora cu situația curentă.

O nouă eră a planificării urbane

Recomandările internaționale privind planificarea urbană și teritorială reprezintă un pas important către trecerea de la conceptele învechite de dezvoltare liniară la strategii flexibile și adaptive. În condițiile în care schimbările au loc din ce în ce mai rapid, orașele au nevoie de abordări care să le ajute să se adapteze, să experimenteze și să crească în răspuns la provocări. Programul ONU pentru Așezări Umane a arătat direcția, urmând care se pot crea orașe sustenabile și incluzive, pregătite pentru provocările viitorului. Totuși, pentru ca această viziune să devină realitate, sunt necesari pași concreți în implementarea acestor recomandări la nivel național și local, precum și implicarea tuturor părților interesate, inclusiv a autorităților de stat, a sectorului privat și a societății civile.

Pentru cei care elaborează planuri master și aspiră la o abordare mai adaptivă, este important să ne amintim că cheia unei planificări de succes constă în înțelegerea nevoilor reale ale orașului și în disponibilitatea de a schimba deciziile pe măsură ce aceste nevoi se schimbă. Flexibilitatea, datele și tehnologiile digitale sunt fundația care ne va permite să construim orașele viitorului. Disponibilitatea de a experimenta, de a implementa inovații și de a ne adapta la noile provocări — acestea sunt caracteristicile care disting orașele capabile să se dezvolte sustenabil și să mențină o calitate ridicată a vieții locuitorilor săi. Este necesar să creăm condiții în care utilizarea datelor și tehnologiilor să devină o parte naturală a procesului de luare a deciziilor, iar astfel orașele vor putea face față eficient oricăror provocări, de la schimbările climatice la crizele socio-economice, asigurând o dezvoltare sustenabilă și incluzivă pentru toți.