Restituirea memoriei: propunere pentru recuperarea cimitirului luteran din Chișinău
Introducere
În cadrul unui atelier de urbanism dedicat elaborării planului de referință istorico-arhitectural al Chișinăului, viceprimarul Ilie Ceban a adresat o întrebare importantă, aparent retorică:
„Există în oraș vreo grădină sau piață publică pierdută, pe care am putea să o recuperăm?”
Răspunsul nu a venit atunci. Dar un astfel de loc există. Mai mult decât atât – recuperarea sa ar putea deveni un gest simbolic prin care orașul își redescoperă memoria istorică.
Este vorba despre cimitirul luteran din Chișinău – complet distrus, aproape uitat, dar care trăiește încă în straturile subterane, în fotografii vechi și în amintirile familiale.
Context istoric
Comunitatea germană și cimitirul luteran
Începând cu secolul al XIX-lea, în Chișinău a înflorit o activă comunitate evanghelică germană, care a avut o contribuție notabilă în cultură, arhitectură, inginerie și administrație urbană. Germanii și luteranii baltici au proiectat, construit, predat, condus afaceri și au adus cu ei o cultură a ordinii, deschiderii și eticii profesionale.
Unul dintre principalele locuri de cult și memorie ale acestei comunități a fost cimitirul luteran, amplasat în sud-vestul actualului cimitir central. Aici se aflau:
o capelă luterană, folosită pentru rugăciune și oficierea înmormântărilor;
cripte familiale ale unor personalități marcante, precum:
Alexandru Bernardazzi, arhitect celebru;
Karl Schmidt, primar al orașului în perioada de modernizare;
Baronul von Stuart, reprezentant al nobilimii baltice.
În perioada sovietică, după al Doilea Război Mondial, cimitirul a fost complet distrus. O parte din teren a fost transformată în parc, alta – construită. În anii 1950, în centrul cimitirului a fost ridicat cinematograful „Gaudeamus”, care a fost închis ulterior. În prezent, pe acel loc se desfășoară lucrări de construcție.
De ce este important
Pierderea memoriei – pierderea identității
Chișinăul a fost și rămâne un oraș multietnic, multiconfesional și multicultural. Cimitirul luteran este o cheie esențială pentru recuperarea unei părți pierdute din identitatea urbană. Nu era doar un loc de înmormântare – era o expresie a culturii arhitecturale, a credinței și a structurii sociale.
Distrugerea lui a fost o ruptură dureroasă. Astăzi avem șansa nu doar să rememorăm acest spațiu, ci și să-l reintegrăm în prezentul urban, cu respect, profesionalism și demnitate.
Mărturii și dovezi
Mărturia unui descendent
Un element de valoare aparte este mărturia nepotului baronului von Stuart, transmisă autorului acestui articol. El a povestit că mormintele lui Bernardazzi, Schmidt și Stuart se aflau sub clădirea cinematografului „Gaudeamus”, în zona unde fusese construită scena. Este o informație de familie, prețioasă, care susține argumentele istorice ale propunerii.
Fotografie aeriană din 1944
O analiză a fotografiilor aeriene din 1944 arată că axa principală a cimitirului ducea spre capelă, iar în dreapta acesteia se observă structuri masive – probabil criptele familiilor marcante. Această zonă corespunde exact cu locul unde a fost amplasată scena cinematografului.
Propunere: două zone memoriale
1. Lucrări arheologice
Există două locații-cheie pentru investigații:
🔹 Capela luterană
Locul capelei este bine cunoscut și liber de construcții. Este posibil să se organizeze aici:
săpături arheologice;
conservarea fundației ca fereastră arheologică vizibilă publicului;
instalarea unui monument vertical cu o inscripție în română și germană.
🔹 Zona scenei
Pe locul scenei fostului cinematograf se află probabil criptele celor trei personalități. O oprire temporară a construcțiilor ar permite sondaje arheologice de urgență.
![]() |
Возможность раскопок в районе сцены потеряна безвозвратно |
2. Structura propusă a ansamblului memorial
🔸 Monument pe locul capelei
Monument din piatră, cu conturul simbolic al capelei;
Text bilingv (română/germană) și cod QR spre o arhivă digitală;
Posibilă fereastră arheologică în pardoseală;
Zonă discretă, fără acces facil pentru publicul larg – deci nepotrivită pentru un scuar urban.
🔸 Scuar memorial vizibil – strada Alexandri
Pe spațiul verde aflat în proprietate publică de-a lungul străzii Alexandri se propune:
instalarea a trei plăci memoriale dedicate:
Alexandru Bernardazzi;
Karl Schmidt;
Baronului von Stuart;
amenajarea unui scuar de memorie cu alei și bănci;
o plăcuță explicativă care să lege cele două locuri:
„Criptele și capela luterană se aflau în spatele acestui imobil. Monumentul principal este situat în acel loc și poate fi vizitat.”
Această separare între memorie istorică și vizibilitate urbană actuală este esențială pentru integrarea respectuoasă a trecutului în prezent.
Dimensiune internațională
Acest proiect poate beneficia de implicarea diplomatică internațională:
Ambasada Germaniei – moștenitoarea comunității luterane germane din Basarabia;
Ambasada Italiei – în onoarea lui Bernardazzi, de origine italiană;
Ambasada Regatului Unit – având în vedere legătura cu baronul von Stuart și interesul pentru protejarea patrimoniului european.
Etapele de realizare
Acord instituțional din partea Primăriei și blocarea temporară a lucrărilor;
Cercetări istorico-arhitecturale și săpături arheologice;
Consultări publice și proiectarea ansamblului;
Fabricarea monumentelor și amenajarea scuarului;
Inaugurare oficială cu participarea autorităților și ambasadelor.
Concluzie
Această propunere nu este doar despre restaurarea unui cimitir pierdut – este despre restaurarea memoriei urbane și a respectului civic. Este o invitație ca Chișinăul să-și onoreze trecutul fără a-l idealiza, să-l recupereze fără a-l cosmetiza.
Capela luterană și criptele lui Bernardazzi, Schmidt și Stuart sunt mai mult decât niște morminte uitate. Ele sunt mărturii ale unei epoci în care orașul a fost deschis, inovator, conectat la Europa.
Acum, în contextul unui nou plan urban și al unui nou cadru de responsabilitate publică, Chișinăul are șansa de a face un gest profund: să aducă memoria în prezent și să o păstreze pentru viitor.