PROPUNERI DE COMPLETARE ȘI MODIFICARE
a proiectului Programului de activitate al Guvernului
„Economie europeană, stat eficient”
Document de propuneri pentru candidatul la funcția de Prim-ministru
VASILE TOFAN
Chișinău • iulie 2026
Notă introductivă
Prezentele propuneri nu înlocuiesc orientarea europeană și arhitectura de bază a proiectului Programului. Ele urmăresc să completeze documentul cu mecanismele care pot transforma reformele instituționale în creștere economică accelerată, investiții productive, dezvoltare teritorială și păstrarea capitalului uman și social al Republicii Moldova.
Propunerile pornesc de la ideea că aderarea la Uniunea Europeană, dereglementarea, digitalizarea și atragerea investițiilor sunt instrumente. Rezultatul final trebuie să fie o țară în care oamenii pot construi o carieră, întemeia o familie, obține o locuință, beneficia de servicii publice bune și avea încredere că viitorul lor este legat de Republica Moldova.
Statutul valorilor cantitative
Țintele numerice propuse mai jos au rol de cadru de politică publică. Înainte de includerea lor în forma finală a Programului, acestea urmează să fie validate prin modelare macroeconomică, evaluare bugetară, analiză demografică și consultare cu autoritățile responsabile.
Sinteza modificărilor propuse
1. Completarea viziunii de dezvoltare
Locul intervenției
Capitolul 1 „Viziune – ambiția pentru Moldova”, după formularea referitoare la cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori.
Text propus pentru includere
Obiectivul fundamental al dezvoltării Republicii Moldova este oprirea pierderii capitalului uman și social și crearea condițiilor pentru revenirea cetățenilor din diasporă. Creșterea economică, integrarea europeană, investițiile și digitalizarea vor fi evaluate în primul rând prin capacitatea lor de a crea locuri de muncă bine plătite, locuințe accesibile, servicii publice de calitate, oportunități profesionale și încredere în viitorul țării.
Republica Moldova va trece de la un model bazat preponderent pe consum, importuri, remitențe și asistență externă la un model bazat pe investiții productive, construcții, industrie, procesare locală, export, energie, inovare și capitalizarea responsabilă a resurselor teritoriale și umane proprii.
2. Introducerea unei a șasea priorități
Titlul propus
Prioritatea 6. Capital uman, reziliență demografică și revenirea diasporei
Text propus
Republica Moldova nu poate converge cu Uniunea Europeană continuând să piardă tineri, familii, specialiști, antreprenori și lucrători calificați. Guvernul va aplica o politică integrată de păstrare și refacere a capitalului uman, care va reuni ocuparea de calitate, locuirea accesibilă, educația, sănătatea, sprijinul familiei, dezvoltarea profesională și revenirea cetățenilor din diasporă.
Succesul politicii economice va fi măsurat nu numai prin PIB, investiții și numărul persoanelor ocupate, ci și prin soldul migrațional, numărul familiilor revenite, ponderea locurilor de muncă plătite peste media economiei, retenția absolvenților și încrederea tinerilor în viitorul lor în Republica Moldova.
Acțiuni prioritare
crearea unui program unic de revenire a diasporei, diferențiat pentru specialiști, antreprenori, familii tinere, studenți și lucrători sezonieri;
recunoașterea rapidă a calificărilor obținute în străinătate și servicii de reintegrare profesională;
locuințe de serviciu și programe de chirie cu opțiune de cumpărare pentru profesiile deficitare;
granturi și cofinanțare pentru afacerile lansate de cetățenii reveniți;
serviciu de tip ghișeu unic pentru familie: muncă, locuință, școală, grădiniță, sănătate și acte;
programe de menținere a legăturilor profesionale internaționale și muncă la distanță din Moldova.
3. Completarea Priorității 1 cu o traiectorie de creștere
Text propus
Guvernul va urmări trecerea la o traiectorie sustenabilă de creștere economică reală de minimum 5% anual, cu apropierea treptată de 6–7%, pe baza investițiilor productive, productivității, exporturilor și procesării locale. Ținta va fi revizuită anual în scenarii de bază, accelerat și de stres, cu respectarea sustenabilității fiscale și a stabilității macroeconomice.
Indicatori suplimentari
investiții în capital fix orientate spre nivelul de 25% din PIB;
creștere anuală de minimum 10% a exporturilor cu valoare adăugată înaltă;
dublarea capitalului privat mobilizat prin instrumente publice;
publicarea anuală a balanței locurilor de muncă create și pierdute pe sectoare și teritorii;
măsurarea productivității și a ponderii salariilor în valoarea adăugată creată.
4. Capitol nou: Proiecte naționale de transformare
Guvernul va forma un portofoliu limitat de proiecte naționale capabile să mobilizeze capital privat, să creeze exporturi, infrastructură și locuri de muncă bine plătite și să producă efecte multiplicatoare măsurabile în economie. Fiecare proiect va avea conducător responsabil, teritoriu, studiu de fezabilitate, model financiar, calendar, indicatori sociali și economici, evaluare de mediu, audit independent și tablou public de monitorizare.
5. Proiectul-pilot Chișinău City
Completări în capitolele 4.1, 4.9, 4.10, 4.11, 4.12 și 4.13
Guvernul, în cooperare cu autoritățile locale, sectorul privat și partenerii internaționali, va pregăti pilotul Chișinău City într-o zonă a aglomerației Chișinău. Proiectul va constitui un ecosistem integrat de locuire, muncă, inovare, educație, sănătate, mobilitate și infrastructură verde, nu o simplă extindere rezidențială.
Componente obligatorii
locuințe de piață, accesibile, de serviciu și cu chirie urmată de cumpărare;
centru de afaceri și parc tehnologic-ingineresc;
unități de producție urbană nepoluantă și servicii pentru export;
campus educațional, formare profesională și centru medical;
transport public rapid și rețea pietonală/ciclistă;
clădiri eficiente, acoperișuri și fațade verzi, producere și stocare locală de energie;
sisteme circulare de apă și reutilizarea apei epurate;
sere și ferme verticale;
geamăn digital și dezvoltare etapizată pe baza indicatorilor.
Principiu de implementare
Selectarea amplasamentului și a partenerilor se va face transparent, prin compararea scenariilor, evaluarea infrastructurii și consultare publică. Terenul public nu va fi înstrăinat sub valoarea creată; contribuția publică va fi remunerată prin participație, venituri funciare, infrastructură și cote de locuințe accesibile.
6. Finanțarea dezvoltării prin valoarea creată
Completare la capitolul 4.6 „Finanțe”
Pentru proiectele de dezvoltare integrată, Guvernul va crea un cadru prudent de captare a unei părți din creșterea valorii terenurilor și din veniturile fiscale suplimentare generate de proiect, în vederea finanțării infrastructurii inițiale. Mecanismul nu va substitui disciplina bugetară și va fi aplicat numai după evaluare independentă și testare la scenarii adverse.
Instrumente posibile
obligațiuni municipale și de infrastructură;
societăți de proiect cu guvernanță transparentă;
contribuții pentru infrastructură și captarea valorii funciare;
parteneriate public-private;
garanții europene și fonduri de capital pe termen lung;
instrumente investiționale dedicate diasporei;
aportul cu teren al statului sau municipalității, cu păstrarea unei cote din valoarea creată.
Garanții obligatorii
registru public al tuturor obligațiilor;
plafon legal al veniturilor viitoare angajate;
rezervă financiară și audit independent;
interdicția utilizării veniturilor proiectului pentru cheltuieli curente;
evaluare publică a terenului și repartizare echitabilă a valorii create;
clauze de oprire dacă indicatorii de vânzări, venituri sau datorie se abat semnificativ.
7. Complexul de construcții ca motor economic
Modificare la capitolul 4.9.7
Guvernul va trata construcțiile nu doar ca domeniu de reglementare și creare a imobilelor, ci ca un complex intersectorial care generează cerere pentru arhitectură, inginerie, materiale, echipamente, energie, transport, mobilier, tehnologii digitale și formare profesională. Politicile publice vor crește capacitatea competitivă a întreprinderilor locale, fără diminuarea standardelor de calitate și concurență.
Măsuri propuse
program de industrializare a construcțiilor și modernizare tehnologică;
producerea competitivă a elementelor prefabricate, structurilor din lemn și LSTK;
dezvoltarea sistemelor eficiente de fațade, ventilație, încălzire și apă;
implementarea BIM și a registrelor digitale ale clădirilor;
laboratoare acreditate pentru materiale și produse;
programe duale pentru meseriile deficitare;
exportul serviciilor de arhitectură, inginerie și management al construcțiilor;
integrarea întreprinderilor moldovenești în lanțurile de reconstrucție a Ucrainei.
8. Politica națională pentru locuire
Politica locuirii va deveni instrument economic și demografic. Sprijinul public va urmări formarea comunităților conectate la locuri de muncă, transport, educație și sănătate, nu doar producerea de metri pătrați.
Segmente distincte
locuințe sociale;
locuințe accesibile pentru închiriere;
chirie cu opțiune de cumpărare;
locuințe pentru familii tinere;
locuințe de serviciu pentru specialiști;
locuințe pentru cetățenii reveniți;
locuire adaptată vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități;
reutilizarea clădirilor vacante și abandonate.
Indicatori noi
raportul dintre prețul locuinței standard și venitul anual al familiei;
ponderea chiriei sau ratei în venitul gospodăriei;
numărul locuințelor publice și accesibile închiriate;
numărul clădirilor vacante readuse în circuit;
accesibilitatea locurilor de muncă în maximum 30–45 de minute.
9. Planificare adaptivă și geamăn digital
Guvernul va crea o platformă digitală națională de dezvoltare spațială, care va reuni datele privind terenurile, clădirile, infrastructura, transportul, populația, economia, mediul, riscurile și patrimoniul. Platforma va susține un geamăn digital al teritoriului și va permite evaluarea transparentă a proiectelor și scenariilor de dezvoltare.
Trecerea la planificare adaptivă
strategie teritorială pe termen lung;
programe multianuale corelate cu bugetul;
plan anual de implementare;
actualizarea continuă a datelor;
evaluarea trimestrială a proiectelor strategice;
rezerve teritoriale și financiare pentru situații neprevăzute;
verificarea obligatorie a proiectelor majore în modelul digital.
10. Programul Bîc – coridor albastru-verde
Completare la capitolul 4.11.3
Guvernul va iniția programul integrat de regenerare a bazinului râului Bîc, abordat ca infrastructură ecologică, hidrologică, urbană și economică. Programul va cuprinde întregul bazin hidrografic și va fi coordonat cu dezvoltarea teritorială a aglomerației Chișinău și a localităților din amonte și aval.
refacerea afluenților și separarea apelor pluviale de apele uzate;
stații de epurare distribuite și reutilizarea apei tratate;
retenția apelor pluviale și reducerea riscului de inundații;
coridoare ecologice, spații publice și mobilitate nemotorizată;
regenerarea terenurilor degradate și brownfield;
monitorizare digitală permanentă a cantității și calității apei;
atragerea investițiilor private prin creșterea calității mediului și valorii teritoriilor.
11. Stocarea energetică la scară mare
Completare la capitolul 4.10.4
Pe lângă baterii, Guvernul va evalua portofoliul complet de tehnologii pentru stocarea energiei pe termen mediu și lung: acumulare hidroelectrică prin pompaj, utilizarea responsabilă a lacurilor existente și a spațiilor subterane, stocare termică și hidrogen regenerabil.
Va fi realizat un studiu preliminar independent privind fezabilitatea unui complex hidroenergetic cu acumulare prin pompaj în zona lacului Ghidighici. Studiul va analiza geologia, resursele de apă, impactul asupra mediului, eficiența energetică, racordarea la rețea, costurile, alternativele și compatibilitatea cu utilizarea recreativă a teritoriului. Includerea proiectului în portofoliul de investiții va depinde de rezultatele studiului și de consultarea publică.
12. Agro-urbanism și antreprenoriat rural
Completare la capitolele 4.3 și 4.9.5
Guvernul va testa modele de agro-urbanism care combină locuirea, producția agricolă, procesarea, serviciile și cooperarea în teritorii rurale bine conectate la piețe. Pilotarea se va face prin concurs, pe baza accesului la apă, infrastructură, piețe și protecția terenurilor agricole valoroase.
loturi de producție de 1–2 hectare, unde este justificat;
locuința fermierului și spații pentru microproducție;
sere, depozitare, procesare și logistică comună;
cooperative pentru achiziții, marketing și vânzare directă;
agroturism și produse locale;
energie regenerabilă și reutilizarea apei;
servicii digitale și consultanță tehnologică.
13. Moldova Reconstruction Gateway
Completare la capitolele 4.1, 4.2, 4.9 și 4.13
Republica Moldova se va pregăti din timp pentru participarea la reconstrucția Ucrainei, utilizând acest proces pentru modernizarea propriei economii. Țara va fi poziționată nu doar ca rută de tranzit, ci ca platformă de producție, proiectare, logistică, formare și management al proiectelor.
huburi logistice și porturi uscate;
producerea materialelor și elementelor de construcții;
servicii de arhitectură, inginerie și management;
echipamente energetice și tehnologii de apă;
soluții digitale pentru proiecte și infrastructură;
centre de formare pentru muncitori, tehnicieni și ingineri;
întreprinderi comune moldo-ucrainene-europene;
instrumente de finanțare, asigurare și garantare.
14. Dimensiunea economică a reintegrării
Completare la capitolul 4.4
Guvernul va pregăti o viziune de dezvoltare a coridorului Chișinău–Bender–Tiraspol ca spațiu de convergență economică, socială și infrastructurală graduală, fără a prejudeca parametrii politici ai reglementării. Fondul de convergență va prioritiza proiectele care produc beneficii verificabile pentru locuitorii de pe ambele maluri.
transport și logistică;
apă, mediu și monitorizare comună;
energie și eficiență energetică;
procesare și reconversie industrială;
servicii medicale și educaționale;
interoperabilitate digitală;
cultură și proiecte comunitare.
15. Un nou cadru de atragere a investițiilor
Moldova Investment Contract
Pentru investițiile strategice, statul va putea încheia un contract investițional transparent, aprobat potrivit unor criterii publice, care va reuni într-un singur document obligațiile autorităților și ale investitorului. Facilitățile vor fi condiționate de rezultate și vor fi recuperate dacă obligațiile nu sunt îndeplinite.
Catalog public de investiții
Pentru fiecare amplasament și proiect vor fi publicate: proprietatea și statutul juridic, suprafața, destinația, capacitatea electrică, apa și canalizarea, accesul rutier și feroviar, forța de muncă, instituțiile de formare, costul racordării, sprijinul disponibil, calendarul și restricțiile de mediu.
16. Sistemul de indicatori și finanțarea programului
Anexă financiară obligatorie
Forma finală a Programului trebuie să includă un tabel consolidat pentru proiectele majore: cost, buget de stat, fonduri europene, capital privat, datorie, termen, venituri și locuri de muncă. Aceasta va permite verificarea compatibilității dintre promisiuni, resurse și capacitatea de implementare.
17. Pachetul pentru primele 100 de zile
Constituirea Consiliului proiectelor naționale și numirea responsabililor.
Aprobarea metodologiei de selecție și evaluare a proiectelor.
Inventarierea terenurilor și activelor publice cu potențial investițional.
Selectarea prin analiză comparativă a amplasamentului pentru pilotul Chișinău City.
Lansarea platformei naționale de date și a geamănului digital.
Elaborarea cadrului de finanțare a dezvoltării teritoriale prin valoarea creată.
Publicarea primului catalog de amplasamente și proiecte investiționale.
Aprobarea modelului Moldova Investment Contract.
Lansarea ghișeului unic pentru revenirea specialiștilor și familiilor.
Inițierea studiului pentru stocarea energetică la Ghidighici.
Pregătirea programului integrat al bazinului râului Bîc.
Constituirea platformei Moldova Reconstruction Gateway.
Stabilirea reperelor oficiale pentru migrație, locuire și calitatea locurilor de muncă.
Publicarea tabloului de bord al Guvernului.
18. Propunere de restructurare a Programului
Viziunea pentru Moldova.
Realitatea de la care pornim.
Șase priorități ale guvernării.
Țintele economice și demografice 2026–2029.
Proiectele naționale de transformare.
Politicile sectoriale.
Modelul spațial de dezvoltare a țării.
Modelul financiar și sursele de finanțare.
Sistemul de implementare și responsabilitate.
Indicatorii și monitorizarea publică.
Planul primelor 100 de zile.
Calendarul 2026–2029.
Concluzie
Proiectul Programului oferă o bază solidă pentru integrarea europeană, modernizarea administrației și îmbunătățirea mediului de afaceri. Completările propuse îi adaugă dimensiunea care lipsește: transformarea spațială și investițională a țării, proiecte capabile să producă efecte multiplicatoare și o politică explicită de păstrare și revenire a capitalului uman.
Integrarea europeană trebuie să fie principalul instrument de modernizare, dar criteriul final al succesului va fi dacă Republica Moldova devine țara în care oamenii aleg să rămână, să revină, să investească și să-și construiască viitorul.
