Arhitectura și orașul: 10 proiecte ale săptămânii
Ediția nr. 13 — 22 august 2026
Ce s-a construit, ce s-a deschis și ce s-a planificat în lume — și ce poate învăța Chișinăul din aceste exemple
Tema principală a acestei ediții este reutilizarea infrastructurii existente și integrarea naturii în arhitectură și planificare urbană. Foste depozite, cămine muncitorești, fabrici, stadioane și teritorii portuare nu mai sunt privite exclusiv ca obstacole sau rezerve de teren pentru demolare. Ele devin resurse pentru educație, locuire, cultură și dezvoltare urbană.
În același timp, natura nu mai apare doar sub forma unor suprafețe verzi calculate procentual. Pădurile existente, zonele umede, traseele păsărilor migratoare, apa și vegetația sunt tratate ca infrastructuri capabile să organizeze forma orașului, să reducă supraîncălzirea și să creeze continuitate ecologică.
Cele zece exemple au fost deschise, finalizate, prezentate sau readuse în dezbaterea internațională în perioada iulie–22 august 2026, majoritatea fiind publicate în ultima săptămână.
I. 5 obiecte arhitecturale
1. Met Warehouse — un depozit istoric transformat în școală de arhitectură
Cambridge, Massachusetts, SUA
Arhitecți: Diller Scofidio + Renfro, în colaborare cu Leers Weinzapfel Associates
Beneficiar: Massachusetts Institute of Technology
Statut: realizat și deschis în august 2026
Metropolitan Storage Warehouse, cunoscut drept Met Warehouse, a fost construit începând cu anul 1894 și extins succesiv până în 1923. Clădirea masivă din cărămidă, lungă de aproximativ 152 de metri, fusese concepută pentru depozitarea în condiții de siguranță a obiectelor familiilor înstărite din Boston.
În loc să demoleze construcția, MIT a transformat-o în noul sediu al School of Architecture and Planning și al Morningside Academy for Design. Proiectul reunește departamente, laboratoare și centre care anterior erau dispersate în campus. În interior au fost introduse ateliere, săli de studiu, birouri, galerii, un auditoriu și spații comune accesibile studenților și publicului.
Intervenția păstrează pereții groși și caracterul de fortăreață al depozitului, dar introduce goluri, volume vitrate și trasee verticale care permit luminii să pătrundă în structura inițială. Clădirea nu devine doar o școală, ci și o nouă centralitate culturală în partea vestică a campusului MIT.
Linkuri către imagini și surse:
MIT News — deschiderea Met Warehouse ca nou sediu al School of Architecture and Planning
Leers Weinzapfel Associates — renovarea Metropolitan Warehouse
The Architect’s Newspaper — transformarea depozitului istoric de la MIT
Lecție pentru Chișinău:
Clădirile industriale și depozitele pot deveni sedii pentru universități, laboratoare, industrii creative și instituții publice. Depozitele feroviare, halele fostelor fabrici și structurile de pe platformele industriale trebuie evaluate înainte de demolare și incluse în proiectele de reconversie.
2. KOSMALT — un cămin muncitoresc transformat în 507 locuințe
Košice, Slovacia
Arhitecți: Atrium Architekti
Arhitecții clădirii originale: Ladislav Greč și Róbert Kandrík
Statut: reconversie realizată; publicată internațional la 20 august 2026
KOSMALT a fost construit în anii 1960 ca cel mai mare cămin pentru muncitorii combinatului siderurgic VSŽ din Košice. Clădirea cu 13 niveluri a devenit, prin silueta și fațada sa, unul dintre reperele cartierului Terasa.
Atrium Architekti a păstrat structura din beton, grila fațadei și o parte importantă a materialelor originale, transformând clădirea în 507 locuințe compacte. În locul unei reconversii care să ascundă trecutul construcției, proiectul folosește caracterul modernist și repetitiv al acesteia ca bază pentru noua identitate.
Noile apartamente sunt completate de spații comune și servicii. Soluția demonstrează că o clădire repetitivă, construită inițial pentru cazare temporară, poate fi adaptată cerințelor contemporane fără demolarea întregii structuri.
Linkuri către imagini și surse:
Designboom — transformarea căminului muncitoresc în 507 locuințe
Architecture Today — KOSMALT ca model de reutilizare a locuirii socialiste
Lecție pentru Chișinău:
Căminele, hotelurile și blocurile construite în perioada sovietică trebuie analizate ca rezerve pentru locuire accesibilă. Modernizarea structurii, instalațiilor, fațadelor și spațiilor comune poate produce locuințe într-un termen mai scurt și cu un consum mai redus de materiale decât demolarea și reconstrucția.
3. Centrul de Experimentare Audiovizuală — o fostă fabrică transformată în arhivă municipală
Avellaneda, Argentina
Arhitecți: Dirección General de Arquitectura, Secretaría de Planificación și Municipalidad de Avellaneda
Statut: realizat în 2026; publicat la 20 august 2026
Centrul de Experimentare Audiovizuală este amenajat în clădirile unei foste fabrici de ulei din Avellaneda. Noua instituție municipală este destinată păstrării, restaurării, cercetării și prezentării patrimoniului audiovizual al orașului.
Proiectul nu urmărește restaurarea pasivă a unei imagini industriale. Structura existentă este reactivată prin introducerea arhivelor, atelierelor, spațiilor de cercetare, zonelor de lucru și activităților publice. Materialele noi — metal, beton, cărămidă și elemente translucide — sunt diferențiate clar de construcția originală.
Clădirea, cu o suprafață de aproximativ 1 430 de metri pătrați, face parte din transformarea unui fragment urban marcat de infrastructură și activități industriale. Memoria orașului este astfel păstrată simultan în colecțiile audiovizuale și în clădirea care le găzduiește.
Linkuri către imagini și surse:
ArchDaily — Centrul de Experimentare Audiovizuală, descriere și galerie
Plataforma Arquitectura — versiunea în limba spaniolă a proiectului
Lecție pentru Chișinău:
Arhivele municipale nu trebuie să rămână depozite administrative închise. Documentele, fotografiile, filmele și proiectele istorice ale Chișinăului pot forma baza unui centru public de memorie urbană, amplasat într-o clădire industrială reconvertită și conectat cu un viitor muzeu al orașului.
4. Turnul de observare a păsărilor migratoare din zona umedă Chenhu
Wuhan, China
Arhitecți: Xiang Architects
Beneficiar: Wuhan Urban Construction Investment Group
Statut: realizat în 2026; publicat la 20 august 2026
Turnul este amplasat în zona umedă Chenhu, pe promontoriul natural Xianglushan. De aici pot fi observate lacul Tonghu, râul Tongshun și mlaștinile care adăpostesc în fiecare iarnă peste 100 000 de păsări migratoare.
Construcția are o înălțime de aproximativ 19,8 metri și este organizată ca o scară dublu-elicoidală în jurul unui gol central. Cele două trasee permit urcarea și coborârea fără intersectarea permanentă a vizitatorilor. Pe parcurs sunt amplasate 24 de puncte de observare orientate spre diferite părți ale peisajului.
Turnul nu încearcă să imite formele naturale. Învelișul metalic argintiu reflectă ceața, cerul și lumina apusului, iar deplasarea prin structură devine o succesiune de perspective asupra zonei umede. Arhitectura funcționează în primul rând ca instrument de interpretare a peisajului.
Linkuri către imagini și surse:
World Archi Design — structura dublu-elicoidală și relația cu zona umedă
ArchiECHO — descrierea amplasamentului și a traseului de observare
Lecție pentru Chișinău:
Lunca Bâcului, lacurile, pădurile-parc și zonele naturale din jurul orașului pot primi intervenții mici pentru observarea și educația ecologică. Acestea trebuie amplasate fără distrugerea habitatelor și pot transforma refacerea râului într-un proces vizibil și accesibil locuitorilor.
5. Canadian Port of Entry — o frontieră proiectată ca peisaj
Windsor, Canada / Detroit, SUA
Arhitecți: Moriyama Teshima Architects, în cadrul echipei conduse de AECOM
Statut: realizat; deschis publicului în iulie 2026 și publicat internațional în august 2026
Canadian Port of Entry este partea canadiană a noului pod internațional Gordie Howe, care leagă Windsor de Detroit. Campusul de frontieră ocupă aproximativ 53 de hectare și cuprinde zece clădiri, 16 benzi de taxare și 24 de benzi pentru inspecție.
Deși funcția este dominată de securitate, control și circulație, arhitecții au încercat să evite imaginea unei infrastructuri ostile. Clădirile joase, materialele sobre, lumina naturală și relația vizuală cu Black Oak Heritage Park creează o experiență mai clară și mai calmă pentru călători și angajați.
Podul are șase benzi de circulație, o deschidere principală de aproximativ 853 de metri și include un traseu separat pentru pietoni și bicicliști. Proiectul arată că până și o infrastructură de frontieră poate integra mobilitate activă, arhitectură, peisaj și o experiență umană coerentă.
Linkuri către imagini și surse:
The Architect’s Newspaper — arhitectura Canadian Port of Entry
REMI Network — utilizarea peisajului pentru reducerea stresului
Lecție pentru Chișinău:
Nodurile de transport, gările, terminalele și punctele de intrare în oraș trebuie proiectate ca porți urbane. Claritatea circulației, transportul public, arborii, traseele pietonale și imaginea arhitecturală sunt la fel de importante ca funcționarea tehnică.
II. 5 proiecte urbanistice, peisagistice și de infrastructură publică
6. Baku Expo City — cartiere construite în jurul unei păduri existente
Baku, Azerbaidjan
Arhitecți și urbaniști: ZHA
Statut: masterplan prezentat la 19–21 august 2026
Baku Expo City este un masterplan pentru un teritoriu de 198 de hectare aflat în jurul actualului Baku Expo Center. Programul include locuințe de diferite tipuri, un centru de congrese, hotel, dotări comunitare, servicii, spații comerciale, infrastructură recreativă și o piață publică centrală.
Punctul de plecare al proiectului este pădurea existentă, formată din aproximativ 18 000 de arbori. Echipa declară că 92% dintre aceștia vor fi păstrați. Cartierele sunt organizate între zonele împădurite și conectate prin trasee pietonale, piste pentru biciclete, coridoare peisagistice și bulevarde plantate.
Pădurea nu este tratată doar ca fundal decorativ. Ea trebuie să contribuie la răcirea naturală, protecția împotriva vântului, biodiversitate și formarea microclimatului. Totuși, realizarea proiectului va trebui urmărită atent pentru a verifica dacă promisiunea conservării arborilor va fi respectată în etapele de construcție.
Linkuri către imagini și surse:
ArchDaily — masterplanul de 198 de hectare pentru Baku Expo City
Designboom — cele 18 000 de exemplare și strategia de conservare a pădurii
Lecție pentru Chișinău:
Înainte de stabilirea străzilor și a parcelelor construibile trebuie cartografiate pădurile, arborii maturi, cursurile de apă și coridoarele ecologice. În noile dezvoltări, această structură trebuie să determine forma cartierului, nu să fie redusă ulterior la un procent abstract de înverzire.
7. Flyway City — oraș proiectat și pentru păsările migratoare
Chicago, SUA
Inițiatori: Chicago Architecture Center, Studio Gang și Openlands
Statut: expoziție și program de cercetare deschise până la 3 ianuarie 2027; readuse în dezbaterea arhitecturală la 18 august 2026
Chicago se află pe Mississippi Flyway, unul dintre principalele trasee ale păsărilor migratoare din America de Nord. Clădirile din sticlă, iluminatul nocturn și fragmentarea habitatelor transformă orașul într-un obstacol periculos.
Expoziția „Flyway City: Architecture for a Flourishing Ecosystem”, proiectată și curatoriată împreună cu Studio Gang, prezintă modele, materiale, fotografii, prototipuri și instrumente interactive. Sunt explicate soluții precum marcarea vizibilă a sticlei, reducerea reflexiilor, controlul iluminatului nocturn și crearea unor habitate continue pe clădiri și în spațiile publice.
Programul nu propune doar clădiri individuale mai sigure. El privește întregul oraș ca ecosistem, conectând zonele umede, preriile, pădurile, dunele și spațiile urbane. Potrivit organizatorilor, coliziunile cu suprafețele vitrate provoacă anual moartea a peste un miliard de păsări numai în Statele Unite.
Linkuri către imagini și surse:
Studio Gang — prezentarea programului și a obiectivelor expoziției
The Architect’s Newspaper — analiza conceptului de metropolă favorabilă păsărilor
Harvard GSD — activitatea lui Jeanne Gang în domeniul arhitecturii sigure pentru păsări
Openlands — colaborarea dintre arhitectură și protejarea habitatelor
Lecție pentru Chișinău:
Infrastructura verde-albastră trebuie proiectată și ca rețea pentru biodiversitate. Valea Bâcului, lacurile, parcurile și perdelele forestiere pot forma un coridor ecologic continuu, iar regulamentele pentru fațadele vitrate și iluminatul nocturn trebuie să reducă riscurile pentru păsări.
8. Bays West — concurs pentru un nou cartier pe waterfrontul orașului Sydney
Sydney, Australia
Inițiatori: Guvernul New South Wales, Bays West Delivery Authority și Government Architect NSW
Statut: concurs internațional în două etape; prima etapă încheiată la 21 august 2026
Bays West este un teritoriu portuar și industrial de aproximativ 77 de hectare, situat în apropierea centrului orașului Sydney. Concursul se concentrează asupra White Bay Power Station și Glebe Island și trebuie să stabilească structura urbană a viitorului cartier.
Programul prevede până la 8 500 de locuințe, dintre care minimum 10% trebuie să fie locuințe accesibile și pentru angajații serviciilor esențiale. Sunt prevăzute parcuri, acces public la waterfront, trasee pietonale și ciclabile, o nouă stație de metrou și reactivarea podului istoric Glebe Island.
Procesul are două etape. După selecția internațională inițială, echipele invitate vor participa la o fază plătită de proiectare. Juriul include arhitecți, peisagiști, specialiști în patrimoniu, reprezentanți ai administrației și expertiză privind cultura populațiilor indigene.
Proiectul este însă și controversat: reducerea activității portuare și procentul de numai 10% locuințe accesibile ridică întrebări despre locurile de muncă, infrastructura economică și distribuirea beneficiilor dezvoltării.
Linkuri către imagini și surse:
ArchitectureAU — programul concursului și păstrarea funcțiilor portuare
World Landscape Architecture — organizarea procesului în două etape
The Guardian — locuințele, spațiul public și controversele proiectului
Lecție pentru Chișinău:
Reconversia platformelor industriale și feroviare trebuie să păstreze funcțiile economice necesare și să includă din prima etapă locuințe accesibile, infrastructură socială și spații publice. Concursul trebuie să stabilească structura generală înainte de împărțirea teritoriului între investiții separate.
9. Vision Astrodome — o nouă căutare a unui model viabil de reconversie
Houston, Texas, SUA
Inițiator: Astrodome Conservancy
Statut: cerere de informații lansată la 18 august 2026; răspunsuri solicitate până la 8 septembrie 2026
Houston Astrodome, inaugurat în 1965, a fost primul stadion acoperit de mari dimensiuni din lume. Închis de aproape două decenii, acesta continuă să genereze proiecte de demolare, conservare și reconversie.
După mai multe propuneri care nu au fost realizate, Astrodome Conservancy a lansat o cerere de informații adresată dezvoltatorilor, investitorilor, operatorilor și organizațiilor cu experiență în proiecte mixte și reutilizare adaptivă. Scopul este identificarea unor funcții și modele financiare realiste, înaintea lansării unui proiect definitiv.
Propunerea anterioară „Vision Astrodome” prevedea introducerea mai multor clădiri în interiorul structurii și conectarea acesteia cu ansamblul NRG Park. Noul proces lasă însă deschisă posibilitatea altor scenarii, cu condiția păstrării valorii simbolice și găsirii unui mecanism economic sustenabil.
Linkuri către imagini și surse:
Astrodome Conservancy — cererea oficială de informații și documentele procesului
The Architect’s Newspaper — relansarea căutării unui scenariu de reconversie
Community Impact — obiectivele și mecanismul cererii de informații
Astrodome Conservancy — cronologia protejării și reconversiei monumentului
Lecție pentru Chișinău:
În cazul clădirilor mari și abandonate, funcția nouă nu trebuie decisă doar printr-un proiect arhitectural. Mai întâi trebuie analizate cererea reală, operarea, veniturile, costurile de întreținere și partenerii potențiali. Acest model este relevant pentru circuri, cinematografe, stadioane, pavilioane și complexe industriale.
10. Centrul istoric Banyoles — continuitatea dintre apă, piatră și spațiul public
Banyoles, Spania
Arhitecți: MIAS Architects
Statut: etapă realizată a unui program de lungă durată; publicată internațional în august 2026
Reamenajarea centrului istoric al orașului Banyoles este un program dezvoltat în mai multe etape. Cea mai recentă intervenție continuă folosirea travertinului lacustru local pentru pavaje, mobilier urban, praguri, trepte și spații plantate.
Proiectul elimină separarea rigidă dintre carosabil și trotuare, transformând străzile și piețele într-o suprafață pietonală continuă. Blocurile de piatră sunt prelucrate diferit în funcție de utilizare: uneori formează pavajul, alteori devin bănci, margini pentru vegetație sau elemente care marchează intrările în clădirile istorice.
Strategia readuce în atenție și vechile canale care conduceau apa din lac prin orașul medieval. Astfel, reabilitarea nu se limitează la alegerea unui material „istoric”, ci restabilește legătura dintre geologie, apă, circulație și forma spațiului public.
Linkuri către imagini și surse:
Designboom — noua etapă a reamenajării centrului istoric Banyoles
World-Architects — circulația oamenilor și a apei prin centrul istoric
Landezine — transformarea unui centru dominat de automobile într-un spațiu pietonal
Bartlett Design Research Folios — apa, travertinul și structura medievală
Lecție pentru Chișinău:
Reabilitarea centrului istoric trebuie să pornească de la sistemul de spații publice, materiale locale, apă, arbori și trasee pietonale. Străzile 31 August 1989, Armenească și zona Pieței Centrale pot fi conectate printr-o strategie coerentă, implementată gradual, fără a aștepta reconstrucția simultană a întregului centru.
Concluzia principală a ediției
Tendința principală a acestei ediții este utilizarea patrimoniului construit și natural ca infrastructură pentru dezvoltarea viitoare.
Cele cinci obiecte arhitecturale demonstrează potențialul reutilizării. Met Warehouse transformă un depozit într-o instituție de educație și cercetare, KOSMALT convertește un cămin muncitoresc în locuințe, iar centrul din Avellaneda reunește patrimoniul industrial și memoria audiovizuală. Turnul Chenhu transformă observarea naturii într-o experiență arhitecturală, iar Canadian Port of Entry introduce peisajul într-o infrastructură dominată de securitate și trafic.
Cele cinci proiecte urbanistice și peisagistice arată că natura, memoria și dezvoltarea nu trebuie tratate separat. Baku Expo City pornește de la pădurea existentă, Flyway City extinde ideea de locuitor al orașului asupra altor specii, Bays West caută un nou raport între locuire și port, Astrodome încearcă să găsească un model economic pentru reutilizare, iar Banyoles reconstruiește spațiul public pornind de la apă și piatra locală.
Ce este important pentru Chișinău
Prima lecție — inventarierea resurselor existente trebuie să preceadă proiectarea.
Înainte de stabilirea zonelor construibile trebuie cartografiate clădirile reutilizabile, arborii maturi, cursurile de apă, infrastructura, spațiile publice și habitatele. Aceste elemente nu reprezintă obstacole, ci capitalul inițial al proiectului urban.
A doua lecție — reconversia are nevoie de un model funcțional și financiar.
Nu este suficient să propunem păstrarea unei clădiri. Trebuie stabilit cine o va utiliza, cine va plăti lucrările, cine va administra spațiile și cum vor fi finanțate întreținerea și programul public. Procesul pentru Astrodome arată de ce aceste întrebări trebuie formulate înaintea proiectului final.
A treia lecție — infrastructura verde-albastră trebuie proiectată ca sistem viu.
Valea Bâcului nu trebuie redusă la un canal, o promenadă sau o serie de terenuri libere. Râul, afluenții, lacurile, vegetația, solul permeabil și coridoarele pentru biodiversitate trebuie să formeze o structură continuă, capabilă să organizeze dezvoltarea urbană și să reducă efectele climatice.
Pentru Chișinău, aceste exemple sunt relevante în contextul elaborării unui PUG adaptiv, al regenerării văii Bâcului, al protejării centrului istoric, al reconversiei platformelor industriale și feroviare, al modernizării instituțiilor culturale și al construirii unei infrastructuri verde-albastre care conectează apa, vegetația, biodiversitatea, spațiile publice și mobilitatea.
