Arhitectura și orașul: 10 proiecte ale săptămânii
Ediția nr. 1 — 2 mai 2026
Ce s-a construit, ce s-a deschis și ce s-a planificat în lume — și ce poate învăța Chișinăul din aceste exemple
Arhitectura contemporană depășește tot mai des limitele clădirii ca obiect izolat. Un muzeu, o piață, un campus universitar sau un turn nu mai sunt doar construcții autonome, ci devin părți ale unui sistem urban: ele conectează transportul, spațiile publice, economia, cultura, apa, zonele verzi și noua identitate a cartierului.
În prima ediție a digestului am selectat 10 exemple internaționale: 5 obiecte arhitecturale finalizate sau deschise și 5 proiecte urbanistice care arată tendințe importante ale anului 2026.
I. 5 obiecte arhitecturale
1. David Geffen Galleries, LACMA
Los Angeles, SUA
Arhitect: Peter Zumthor
Statut: deschidere în aprilie 2026
Noul corp al Los Angeles County Museum of Art este unul dintre cele mai discutate proiecte muzeale din ultimii ani. Clădirea proiectată de Peter Zumthor nu creează o succesiune muzeală clasică de săli, ci un sistem mai deschis, în care colecția este amplasată pe un singur nivel și nu este organizată după o ierarhie istorică rigidă, ci după o logică mai liberă a conexiunilor culturale. ArchDaily menționează că David Geffen Galleries s-au deschis la 19 aprilie 2026 și oferă un spațiu pe un singur nivel pentru colecția permanentă a muzeului.
Din punctul de vedere al dezvoltării urbane, acest proiect este interesant deoarece muzeul nu funcționează doar ca un „depozit al artei”, ci ca parte a mediului urban al Los Angelesului. El traversează Wilshire Boulevard și devine un nou element al peisajului cultural al orașului. The Guardian subliniază că proiectul s-a dezvoltat pe parcursul a aproximativ 20 de ani și a devenit o temă arhitecturală și publică majoră pentru Los Angeles.
Linkuri către imagini:
ArchDaily — galeria proiectului și fotografii ale clădirii
The Guardian — fotografii și prezentare a proiectului
Vogue — material fotografic despre deschiderea David Geffen Galleries
Lecție pentru Chișinău:
O clădire culturală nu trebuie să fie un obiect izolat, ci un nod urban — un loc în care se întâlnesc arta, spațiul public, conexiunile pietonale și o nouă identitate urbană.
2. V&A East Museum
Londra, Marea Britanie
Arhitecți: O’Donnell + Tuomey
Statut: deschis în aprilie 2026
V&A East Museum s-a deschis în Stratford, în cadrul cartierului cultural East Bank, lângă Queen Elizabeth Olympic Park. Este un exemplu important al modului în care o zonă postolimpică se poate transforma treptat într-un cartier cultural și educațional. ArchDaily informează că muzeul s-a deschis la 18 aprilie 2026 și include galerii permanente dedicate culturii mondiale, artei și designului.
Interesul acestui proiect nu constă doar în arhitectură, ci și în rolul său urbanistic. Teritoriile olimpice riscă adesea să rămână „teritorii ale evenimentului”, active doar în timpul unor mari manifestări. În cazul East Bank, Londra arată o altă abordare: fostul cartier olimpic este umplut cu muzee, instituții educaționale, expoziții și funcțiuni publice.
Linkuri către imagini:
ArchDaily — galeria V&A East Museum
Designboom — fotografii ale clădirii și fațadei
O’Donnell + Tuomey — pagina oficială a proiectului
Lecție pentru Chișinău:
Marile teritorii urbane, după reconstrucție sau după evenimente importante, nu trebuie să primească doar locuințe și comerț, ci și funcțiuni culturale, capabile să creeze viață urbană pe termen lung.
3. New Sydney Fish Market
Sydney, Australia
Arhitecți: 3XN/GXN, BVN, ASPECT Studios
Statut: deschis în ianuarie 2026
Noul Sydney Fish Market este un exemplu al modului în care o funcțiune obișnuită de piață poate deveni parte a unei mari regenerări urbane. 3XN descrie proiectul ca pe o piață publică ridicată, care restabilește accesul la faleză și continuă traseul de 15 kilometri al harbour walk, de la Rozelle Bay până la Woolloomooloo.
Nu este doar o clădire de piață, ci un hibrid: comerț, spațiu public, funcțiune turistică, faleză și traseu urban. În acest sens, Sydney Fish Market este interesant pentru orașele în care piețele sunt percepute adesea doar ca teritorii utilitare. Aici, piața devine o scenă urbană.
Linkuri către imagini:
3XN — pagina oficială a proiectului cu imagini
Designboom — fotografii și imagini ale noului Sydney Fish Market
Lecție pentru Chișinău:
Piețele și falezele pot fi nu zone problematice, ci spații publice puternice. Acest lucru este deosebit de important pentru regândirea teritoriilor de-a lungul râului Bâc și a piețelor urbane.
4. Turnul central al Sagrada Família
Barcelona, Spania
Arhitect: Antoni Gaudí / continuarea proiectului istoric
Statut: partea exterioară a turnului central a fost finalizată la 20 februarie 2026
Finalizarea turnului central al Sagrada Família a devenit o etapă istorică pentru unul dintre cele mai cunoscute șantiere de lungă durată din lume. Vatican News informează că, la 20 februarie 2026, a fost instalată partea superioară a crucii pe turnul lui Isus Hristos, finalizând lucrările exterioare ale turnului central; lucrările interioare vor continua în 2027–2028.
ArchDaily menționează, de asemenea, că după instalarea elementului final, Sagrada Família a atins înălțimea sa maximă — 172,5 metri. Acest exemplu este important nu doar ca arhitectură religioasă, ci și ca un caz rar în care construcția devine parte a memoriei urbane pe parcursul mai multor generații.
Linkuri către imagini:
ArchDaily — material despre finalizarea turnului central
Vatican News — fotografii și știre despre finalizarea turnului
Site-ul oficial Sagrada Família 2026
Lecție pentru Chișinău:
Unele proiecte arhitecturale devin valoroase nu doar prin formă, ci și prin timp. Identitatea urbană se creează adesea nu prin construcții rapide, ci printr-un proces cultural de durată.
5. „Echo of the Ruins” — Open-Air Museum of Sound and Memory
Zhuzhou, China
Arhitecți: 1Y Architects
Statut: finalizat în februarie 2026
„Echo of the Ruins” este un proiect mic, dar foarte expresiv, realizat pe teritoriul vechii zone industriale Qingshuitan. ArchDaily scrie că muzeul a fost finalizat în februarie 2026 și a fost creat ca un spațiu deschis care crește literalmente din ruine, folosind cărămizi și elemente ale vechilor clădiri industriale.
Este un exemplu important de arhitectură a memoriei. În loc să șteargă complet urmele trecutului industrial, proiectul transformă ruinele într-un muzeu deschis al sunetului, memoriei și prezenței publice. Această logică este deosebit de importantă pentru orașele cu multe teritorii industriale abandonate.
Linkuri către imagini:
ArchDaily — galeria proiectului, fotografii de Yifan Chen
Gooood — material fotografic despre proiect
Archilovers — pagina proiectului cu imagini
Lecție pentru Chișinău:
Ruinele industriale nu trebuie întotdeauna distruse. Uneori, ele pot deveni baza unui nou strat cultural, mai ales dacă orașul dorește să păstreze memoria locului.
II. 5 proiecte urbanistice
6. Rákosrendező Brownfield Masterplan
Budapesta, Ungaria
Echipă: Coldefy, CITYFÖRSTER, Sporaarchitects, TREIBHAUS.LAND, Marko&Placemakers
Statut: masterplan câștigător, publicat în primăvara anului 2026
Rákosrendező este unul dintre cele mai interesante proiecte europene de regenerare brownfield din 2026. Este o fostă zonă feroviar-industrială, care urmează să fie transformată într-un cartier urban mixt, cu locuințe, spații publice, infrastructură verde și un nou nod de transport. ArchDaily subliniază rolul parcului central Forest Park, al Railway Park, al lacului și al reinterpretării stației Rákosrendező ca nod multimodal.
Proiectul este important deoarece nu reduce brownfield-ul la o simplă dezvoltare rezidențială. El încearcă să creeze o nouă țesătură urbană: transport, verdeață, apă, locuințe, locuri de muncă, spații publice și mobilitate activă. Metalocus menționează că masterplanul prevede peste 10.000 de apartamente și o componentă peisageră puternică.
Linkuri către imagini:
ArchDaily — imagini și descrierea masterplanului
Archello — pagina proiectului Rákosrendező Masterplan
ZOA3D — vizualizări ale proiectului
Metalocus — imagini și descrierea conceptului de oraș de 15 minute
Lecție pentru Chișinău:
Fostele teritorii industriale și feroviare nu trebuie privite doar ca rezerve pentru locuințe dense. Ele trebuie să devină noi cartiere urbane, cu parcuri, transport, apă, locuri de muncă și funcțiuni sociale.
7. Bosco della Musica
Milano, Italia
Arhitecți: Settanta7
Statut: construcția a început în decembrie 2025, proiectul se dezvoltă activ în 2026
Bosco della Musica este un proiect de regenerare a cartierului Rogoredo prin muzică, educație și infrastructură publică. ArchDaily îl descrie ca pe un proiect de regenerare urbană, reutilizare adaptivă și nouă infrastructură culturală, aflat în construcție din decembrie 2025.
Settanta7 numește proiectul unul dintre cele mai importante ale biroului și subliniază că acesta trebuie să transforme un teritoriu degradat într-un „plămân verde” al orașului și într-un nou campus al Conservatorului Giuseppe Verdi. Domus menționează, de asemenea, că proiectul este situat în Rogoredo și este legat de un program mai amplu de regenerare a sectorului sud-estic al orașului Milano.
Linkuri către imagini:
ArchDaily — galeria Bosco della Musica
Settanta7 — pagina oficială a proiectului
Domus — fotogalerie și descrierea proiectului
The Plan — pagina de proiect Bosco della Musica
Lecție pentru Chișinău:
Cultura poate fi nu un decor, ci un motor al regenerării urbane. Un campus, o școală de muzică, o bibliotecă sau un centru creativ pot deveni nucleul revitalizării unui cartier problematic.
8. Icolo e Bengo Aerotropolis
Luanda, Angola
Arhitecți: Foster + Partners
Statut: masterplan prezentat în ianuarie 2026
Icolo e Bengo Aerotropolis este un masterplan de mare amploare în jurul noului aeroport internațional Dr. Antonio Agostinho Neto. ArchDaily informează că proiectul ocupă aproximativ 13.480 de hectare, la circa 40 km de centrul Luandei, și organizează funcțiuni de afaceri, cercetare, locuire și hoteluri în jurul aeroportului.
Foster + Partners descrie conceptul ca fiind alcătuit din trei noi cartiere — nordic, vestic și sudic — unite printr-un loop verde. Cartierul nordic este conceput ca zonă de afaceri și cultură, iar cel vestic — ca zonă de cercetare și inovare, conectată cu cartierul rezidențial existent. Este un exemplu de airport-led urban development, în care aeroportul nu mai este o infrastructură periferică, ci devine scheletul unei noi creșteri urbane.
Linkuri către imagini:
ArchDaily — imagini ale masterplanului Icolo e Bengo Aerotropolis
Foster + Partners — pagina oficială a proiectului
Global Construction Review — material despre masterplan
Archilovers — Luanda Aerotropolis
Lecție pentru Chișinău:
Aeroportul poate fi privit nu doar ca obiect de transport, ci și ca un potențial nod de dezvoltare economică. Totuși, o astfel de modelare necesită o planificare foarte atentă, pentru a nu crea o enclavă izolată în afara structurii urbane.
9. ReGreeneration: cartiere complete prin renaturare urbană
Program european, 9 orașe
Statut: program activ Horizon Europe, material publicat în aprilie 2026
ReGreeneration nu este un singur obiect, ci un proiect metodologic despre modul în care „întoarcerea naturii” în oraș poate deveni baza unui cartier complet. ArchDaily analizează urban renaturing ca metodă de reinterpretare a complete neighbourhood: spații verzi, adaptare climatică, sănătate, accesibilitate locală și calitate a vieții urbane.
Pentru Chișinău, o astfel de abordare este deosebit de importantă. Orașul se confruntă cu supraîncălzirea, un sistem slab de coridoare verzi, degradarea râului Bâc, lipsa spațiilor publice de calitate și conflictul dintre densificare și confortul mediului urban. De aceea, renaturarea nu trebuie privită ca „înverzire după construcție”, ci ca infrastructură de bază a dezvoltării.
Linkuri către imagini:
ArchDaily — ReGreeneration / urban renaturing
ReGreeneration — pagina oficială a proiectului
Lecție pentru Chișinău:
Zonele verzi nu sunt decor. Ele reprezintă infrastructură climatică, socială și sanitară a orașului. Pentru valea Bâcului, curțile blocurilor și fostele zone industriale, această abordare poate fi esențială.
10. A New Plan for Pennsylvania Avenue
Washington, SUA
Inițiatori: National Capital Planning Commission și parteneri
Statut: concept prezentat la 2 aprilie 2026, consultare publică — aprilie 2026
Pennsylvania Avenue este una dintre cele mai simbolice străzi ale Statelor Unite, care leagă Casa Albă de Capitoliu. Noul plan este important nu doar ca proiect de amenajare urbană, ci și ca exemplu de reinterpretare a unei axe statale reprezentative în secolul XXI. NCPC informează că noile concepte de design au fost prezentate la 2 aprilie 2026, iar comentariile publice au fost acceptate până la 30 aprilie 2026.
În materialele de prezentare, proiectul este descris ca o căutare a echilibrului între utilizarea cotidiană, spațiile publice, infrastructura modernă și funcția reprezentativă a străzii. Este un bun exemplu al modului în care chiar și cele mai importante spații simbolice ale statului trebuie să devină mai flexibile, mai verzi și mai confortabile pentru oameni.
Linkuri către imagini:
NCPC — pagina inițiativei Pennsylvania Avenue
NCPC — materialele conceptuale ale proiectului, PDF
Commission of Fine Arts — prezentare cu imagini și scheme, PDF
Lecție pentru Chișinău:
Bulevardele principale ale orașului nu trebuie să fie doar coridoare de transport sau axe reprezentative. Ele trebuie să devină spații publice complete, cu verdeață, viață pietonală, scenarii flexibile și o simbolistică urbană demnă.
Concluzia principală a ediției
Tendința principală a acestei ediții este trecerea de la obiectul arhitectural la sistemul urban.
Muzeul LACMA, V&A East Museum și Sydney Fish Market arată că o clădire contemporană este evaluată tot mai des nu doar după formă, ci și după felul în care influențează orașul: creează sau nu spațiu public, conectează sau nu cartierele, întărește sau nu viața culturală, redă sau nu oamenilor accesul la faleză, creează sau nu o nouă identitate.
Proiectele urbanistice — Budapesta, Milano, Luanda, Pennsylvania Avenue și programul european urban renaturing — arată o altă schimbare importantă: orașele cred tot mai puțin în simpla dezvoltare liniară a teritoriilor. Tot mai des este vorba despre sisteme complexe: infrastructură verde-albastră, transport, funcțiuni mixte, nuclee culturale, spații publice și reutilizarea adaptivă a patrimoniului.
Ce este important pentru Chișinău
Pentru Chișinău sunt deosebit de importante trei lecții.
Prima lecție — zonele industriale nu trebuie pur și simplu construite cu locuințe.
Exemplul Rákosrendező din Budapesta arată că fostele teritorii industriale și feroviare trebuie să devină noi cartiere urbane, cu parcuri, apă, transport, locuri de muncă și funcțiuni publice.
A doua lecție — cultura poate declanșa regenerarea.
Bosco della Musica din Milano și V&A East din Londra arată că obiectele culturale și educaționale nu trebuie să fie funcțiuni secundare, ci pot deveni motorul principal al revitalizării unui cartier.
A treia lecție — râul, piața și strada pot deveni un sistem urban.
Sydney Fish Market, Pennsylvania Avenue și proiectele de urban renaturing amintesc că orașul nu se dezvoltă doar prin clădiri. Uneori, principalele proiecte devin faleza, piața, coridorul verde, strada sau spațiul public.
Pentru Chișinău, acest lucru este deosebit de actual în contextul văii Bâcului, fostelor zone industriale, piețelor centrale, bulevardelor principale și viitorului model de plan urbanistic general adaptiv.
