"Happiness is the key to success !"

понедельник, 9 ноября 2026 г.

Chișinău 2040: comunicat și analiză despre PUG Dinamic

 


Chișinău 2040: comunicat și analiză despre PUG Dinamic

Textul comunicatului Primăriei Municipiului Chișinău și explicații despre conceptul de plan urbanistic general dinamic.

Comunicatul Primăriei

Chișinău 2040: un plan, un sistem, un proces continuu

În cadrul prezentării raportului de activitate al Primăriei Municipiului Chișinău pentru perioada 2023–2026, Viceprimara Svetlana Dogotaru a prezentat principalele direcții de planificare teritorială și de reactualizare a Planului Urbanistic General (PUG), în perspectiva dezvoltării municipiului până în anul 2040.

Procesul de planificare valorifică documentele existente, inclusiv PUG-ul din 2007, precum și experiența acumulată.

În baza studiilor și analizelor vor fi elaborate concepția de dezvoltare urbanistică, noul PUG și cadrul regulamentar aferent. Aceste activități se desfășoară în paralel cu dezvoltarea orașului, fără a întrerupe procesele curente.

O direcție importantă este transformarea planificării urbane dintr-un proces static într-un sistem dinamic, bazat pe date integrate și actualizate permanent.

Conceptul de PUG Dinamic presupune:

  • o hartă urbanistică actualizată, cu mai multe straturi de informații;

  • o singură sursă de date;

  • un sistem integrat de planificare;

  • reexaminarea anuală a informațiilor și evoluțiilor urbane.

Planul Urbanistic General va reprezenta cadrul integrator care asigură corelarea documentelor de planificare teritorială și urbană, pe baza acelorași date și reguli, contribuind la o dezvoltare coerentă a întregului municipiu și la o mai bună conexiune între oraș și suburbii.

Chișinău 2040 – capitală metropolitană cu plan, cu reguli și cu grijă față de oameni!

Mai multe despre PUG Dinamic

În textul comunicatului, conceptul este descris doar prin patru idei, așa că mai jos este o explicație generală a ceea ce stă de obicei în spatele unei astfel de abordări. Detaliile concrete ale proiectului chișinăuian nu sunt prezentate în comunicat.

Problema planului urbanistic clasic

Un plan urbanistic general tradițional se aprobă pentru 15-20 de ani, ca un „instantaneu” al viitorului dorit. Cât timp este în vigoare, orașul se schimbă: crește populația, apar drumuri și construcții noi, se modifică fluxurile de transport. Documentul se învechește repede și începe să fie modificat punctual, deseori în interese private. Exact acest lucru s-a întâmplat cu PUG-ul din 2007, care este în vigoare de mult peste termenul de calcul.

Ce înseamnă „dinamic”

  • Hartă digitală cu mai multe straturi (GIS). Straturi separate: utilizarea terenurilor, transport, rețele inginerești, spații verzi, densitatea populației, zone de protecție, infrastructură socială. Straturile pot fi suprapuse și analizate împreună.

  • O singură sursă de date. Toate instituțiile (arhitectură, cadastru, transport, servicii comunale, primăriile din suburbii) lucrează cu o singură bază de date, nu cu informații fragmentate și contradictorii.

  • Sistem integrat. PUG-ul, planurile detaliate (PUZ, PUD), regulile de construcție și autorizațiile de construire se bazează pe aceleași date și reguli, deci documentele nu se contrazic între ele.

  • Reexaminare anuală. Datele sunt actualizate periodic, iar planul este ajustat printr-o procedură structurată, nu prin modificări haotice.

Avantaje potențiale

  • deciziile se iau pe baza unor date actuale;

  • transparență mai mare: oricine poate vedea ce și unde este planificat;

  • coordonare mai simplă între oraș și suburbii;

  • reacție mai rapidă la schimbări (creșterea populației, probleme de transport, riscuri climatice).

Riscuri și întrebări care merită puse

  • Cine deține baza de date și răspunde de calitatea și actualitatea ei?

  • Vor fi datele deschise pentru cetățeni și specialiști?

  • Cum se asigură stabilitatea regulilor: reexaminarea anuală nu trebuie să devină un instrument comod pentru schimbări permanente de zonare în favoarea unor proiecte individuale.

  • Cum este organizată consultarea publică a actualizărilor anuale?

  • Care este cadrul juridic: legislația moldovenească în domeniul urbanismului este concepută pentru documente „clasice”, iar modelul dinamic poate necesita modificări ale cadrului normativ.

  • Există buget, termene și personal pentru întreținerea unui astfel de sistem?

Кишинёв 2040: перевод и разбор «Динамического PUG»

 


Кишинёв 2040: перевод и разбор «Динамического PUG»

Перевод пресс-релиза примарии муниципия Кишинёв и пояснения о концепции динамического генплана.

Перевод

Кишинёв 2040: один план, одна система, непрерывный процесс

В рамках презентации отчёта о деятельности примарии муниципия Кишинёв за 2023-2026 годы вице-мэр Светлана Доготару представила основные направления территориального планирования и актуализации Генерального градостроительного плана (PUG) с перспективой развития муниципия до 2040 года.

Процесс планирования использует существующие документы, в том числе PUG 2007 года, а также накопленный опыт.

На основе исследований и анализа будут разработаны концепция градостроительного развития, новый PUG и соответствующая нормативная база. Эти работы ведутся параллельно с развитием города, без остановки текущих процессов.

Важное направление: превращение градостроительного планирования из статичного процесса в динамичную систему, основанную на интегрированных и постоянно обновляемых данных.

Концепция «Динамического PUG» предполагает:

  • актуализированную градостроительную карту с несколькими слоями информации;

  • единый источник данных;

  • интегрированную систему планирования;

  • ежегодный пересмотр информации и городских изменений.

PUG станет объединяющей основой, которая обеспечит согласованность документов территориального и градостроительного планирования на базе одних и тех же данных и правил. Это будет способствовать согласованному развитию всего муниципия и лучшей связи между городом и пригородами.

Кишинёв 2040 - столица-метрополия с планом, с правилами и с заботой о людях!

Подробнее о динамическом генплане

В самом тексте концепция описана лишь четырьмя тезисами, поэтому ниже общее объяснение того, что обычно стоит за такой идеей. Конкретные детали кишинёвского проекта в пресс-релизе не раскрыты.

Проблема классического генплана

Традиционный генплан утверждается на 15-20 лет как «снимок» желаемого будущего. Пока он действует, город меняется: растёт население, появляются новые дороги и застройка, меняются транспортные потоки. Документ быстро устаревает, и его начинают править точечными изменениями, часто в частных интересах. Именно это произошло с PUG 2007 года, который давно действует дольше расчётного срока.

Что значит «динамический»

  • Многослойная цифровая карта (GIS). Отдельные слои: землепользование, транспорт, инженерные сети, зелёные зоны, плотность населения, охранные зоны, социальная инфраструктура. Слои можно накладывать и анализировать вместе.

  • Единый источник данных. Все ведомства (архитектура, кадастр, транспорт, коммунальные службы, пригородные примарии) работают с одной базой, а не с разрозненными и противоречивыми данными.

  • Интегрированная система. Генплан, детальные планы (PUZ, PUD), правила застройки и разрешения на строительство опираются на одни и те же данные и правила, поэтому документы не противоречат друг другу.

  • Ежегодный пересмотр. Данные обновляются регулярно, и план корректируется по структурированной процедуре, а не хаотичными поправками.

Потенциальные преимущества

  • решения принимаются на основе актуальных данных;

  • выше прозрачность: любой может увидеть, что и где планируется;

  • проще координировать город и пригороды;

  • быстрее реакция на изменения (рост населения, транспортные проблемы, климатические риски).

Риски и вопросы, которые стоит задать

  • Кто владеет базой данных и отвечает за её качество и актуальность?

  • Будут ли данные открытыми для граждан и специалистов?

  • Как обеспечить стабильность правил: ежегодный пересмотр не должен превратиться в удобный инструмент для постоянных изменений зонирования под отдельные проекты.

  • Как организовано общественное обсуждение ежегодных обновлений?

  • Какие правовые рамки: молдавское законодательство о градостроительстве рассчитано на «классические» документы, и динамическая модель может потребовать изменений в нормативной базе.

  • Есть ли бюджет, сроки и кадры для поддержки такой системы?

среда, 4 ноября 2026 г.

ANEXĂ — Propuneri de modificare și completare a proiectului de lege



 ANEXĂ — Propuneri de modificare și completare a proiectului de lege

Redactări legislative propuse · Limba română · Numerotarea articolelor noi este provizorie

Text de lucru pentru consultare publică. Numerotarea alineatelor, competențele instituționale și corelarea cu Legea nr. 434/2023 necesită verificare juridico-tehnică înainte de depunere. Termenele și procedurile reprezintă propuneri, nu norme în vigoare.

I. Modificări ale articolelor existente

1. Articolul 4 — Principii

Se completează cu principiile: fundamentarea demonstrabilă a protecției prin semnificație culturală, autenticitate și integritate; proporționalitatea restricțiilor; stabilirea prealabilă a condițiilor; transparența și verificabilitatea deciziilor; reevaluarea periodică bazată pe dovezi.

2. Articolul 5 — Noțiuni

Se introduc definițiile: „semnificație culturală” — valori istorice, arhitecturale, urbanistice, arheologice, științifice, sociale și peisagistice; „atribute protejate” — elemente prin care se exprimă aceste valori; „candidat la clasare” — bun insuficient evaluat, sub protecție provizorie; „dosar de fundamentare”; „condiții individuale de protejare”; „regim diferențiat de protecție”.

3. Articolul 19 — Registre

Se adaugă: (12) Fiecare poziție are dosar cu identificare, justificarea semnificației, autenticitate, integritate, atribute, limite, categorie, regim, dată și act de aprobare. (13) Lipsa fundamentării se consemnează și declanșează reevaluarea. (14) Datele esențiale se publică, cu excepțiile legale. (15) Monumentele confirmate se evidențiază distinct de candidați.

4. Articolul 20 — Clasare

Se adaugă: (13) Clasarea se bazează pe metodologia națională și pe dovezi verificabile, luând în considerare documentele doctrinare ICOMOS. (14) Vechimea nu este probă suficientă. (15) Se evaluează toate perioadele, inclusiv cea sovietică și contemporană. (16) Dosarul identifică atributele, limitele și regimul. (17) Bunurile mai noi decât pragurile generale pot fi clasate excepțional pe baza unei semnificații culturale demonstrate.

5. Articolul 21 — Protecție provizorie

Se completează: protecția provizorie se aplică și candidaților proveniți din revizuirea registrelor; fiecare candidat are program de cercetare, responsabil, sursă de finanțare și termen de 12 luni, prelungibil o singură dată cu maximum 6 luni prin decizie motivată.

6. Articolul 23 — Declasare

Se completează: declasarea poate urma unei evaluări care demonstrează neîndeplinirea criteriilor; lipsa dosarului inițial nu este singură temei de declasare; proprietarul poate cere finalizarea procedurii și contestarea inacțiunii; distrugerea intenționată nu justifică declasarea; deciziile se motivează și se publică.

7. Articolul 29 — Centre istorice

Se completează: regimul centrului istoric se bazează pe semnificația teritoriului și a componentelor; se delimitează monumente, țesut autentic, potențial arheologic, zone parțial păstrate, zone transformate, perspective documentate și zone de regenerare. Pentru fiecare se stabilesc atributele și restricțiile. Apartenența la centru nu conferă automat fiecărui imobil statut individual de monument.

8. Articolul 37 — Ministerul Culturii

Se completează atribuțiile cu: metodologia națională, revizuirea registrelor, coordonarea condițiilor individuale incluse în certificate, organizarea expertizelor și a cofinanțării voluntare, publicarea rezultatelor, soluționarea interinstituțională a neconcordanțelor.

9. Articolul 40 — CNMI

Se completează: Consiliul examinează impactul asupra valorilor protejate, fără a substitui autoritățile urbanistice; avizele negative indică temeiul juridic, atributul afectat, dovezile și remediul; la proiecte se verifică respectarea condițiilor deja stabilite; obiecțiile se comunică consolidat; noi cerințe sunt admise doar în cazuri expres motivate; se publică procese-verbale și se gestionează conflictele de interese.

10. Articolul 51 — Finanțare

Se includ ca activități eligibile revizuirea registrelor, dosarele de fundamentare, delimitările, cercetarea candidaților, planurile istorico-arhitecturale, sistemele digitale și expertizele independente, în condițiile legislației bugetare.

11. Articolele 56–57 — Dispoziții tranzitorii

Se adaugă termene obligatorii: 3 luni metodologia; 6 luni inventarul public; 12 luni minimum 30% poziții evaluate; 24 luni minimum 70%; 36 luni 100%. Se includ toate categoriile și toate registrele, inclusiv Nucleul istoric al Chișinăului, poziția nr. 308. Evaluare finalizată înseamnă decizie individuală motivată, nu simplă inventariere sau transfer la candidați.

II. Articole noi propuse

Articol nou A. Metodologia națională de evaluare

(1) Clasarea, confirmarea, modificarea și încetarea protecției se fundamentează pe o metodologie națională unitară.

(2) Metodologia evaluează semnificația istorică, memorială, arhitecturală, artistică, urbanistică, arheologică, științifică, socială și peisagistică, autenticitatea, integritatea, raritatea și reprezentativitatea.

(3) Evaluarea identifică atributele concrete protejate și probele aferente.

(4) Indicatorii cantitativi nu substituie evaluarea științifică motivată.

(5) Metodologia se elaborează prin consultare publică, cu luarea în considerare a documentelor ICOMOS și cu expertiză independentă.

(6) Criteriile și efectele juridice esențiale se stabilesc prin lege; normele subsecvente detaliază aplicarea tehnică.

Articol nou B. Condiții de protejare în certificatul de urbanism

(1) Solicitantul poate cere condițiile individuale de protejare, la alegere, odată cu certificatul de urbanism pentru proiectare sau cu certificatul de urbanism informativ.

(2) În cazurile prevăzute de lege, condițiile se includ ca parte integrantă a certificatului.

(3) Autoritatea locală solicită din oficiu condițiile de la autoritatea de patrimoniu, fără procedură paralelă pentru solicitant.

(4) Dacă există reglementări aprobate suficient de detaliate, acestea se aplică fără reexaminare individuală de către CNMI, cu excepțiile legale.

(5) În lipsa lor, autoritatea competentă stabilește condiții individuale în baza documentelor și cercetărilor justificate.

(6) Condițiile identifică statutul, valorile și atributele protejate, limitele, înălțimea, volumetria, perspectivele, cerințele arheologice, intervențiile admise/interzise și studiile necesare, în măsura relevantă.

(7) Condițiile din certificatul pentru proiectare sunt obligatorii pentru verificările ulterioare pe durata valabilității și în circumstanțele avute în vedere.

(8) Condițiile din certificatul informativ se preiau fără repetarea nejustificată a studiilor, dacă regimul și circumstanțele nu s-au schimbat.

(9) Condiții noi pot apărea numai în cazuri legale motivate, inclusiv descoperiri relevante necunoscute anterior.

(10) Condițiile pot fi contestate înainte de elaborarea proiectului.

Articol nou C. Procedură și termene

(1) În 3 zile lucrătoare de la înregistrare, autoritatea emitentă transmite solicitarea autorității competente în patrimoniu.

(2) În 10 zile lucrătoare, aceasta comunică condițiile existente ori decide motivat necesitatea evaluării suplimentare.

(3) Evaluarea suplimentară se finalizează, de regulă, în 20 de zile lucrătoare.

(4) Pentru cazuri complexe, se admite o singură prelungire motivată, de maximum 30 de zile calendaristice.

(5) Decizia de prelungire indică obiectul, responsabilul și data-limită; cercetările care necesită perioade mai lungi au procedură specială și termen maxim stabilit prin lege.

(6) Autoritățile soluționează neconcordanțele înainte de emiterea certificatului.

(7) Termenele se corelează expres cu Codul urbanismului și construcțiilor.

(8) Depășirea termenului nu echivalează cu acord tacit pentru prejudicii ireversibile, dar permite contestarea inacțiunii.

Articol nou D. Finanțare și cofinanțare voluntară

(1) Inventarierea, revizuirea registrelor, clasificarea și delimitarea constituie obligații publice finanțate potrivit legii.

(2) Cercetările suplimentare determinate direct de o intervenție concretă pot fi suportate de beneficiar numai în cazurile expres prevăzute.

(3) Solicitantul poate finanța sau cofinanța voluntar organizarea accelerată a cercetărilor și expertizelor.

(4) Procedura este organizată de Ministerul Culturii sau instituția competentă, fără schimbarea criteriilor de evaluare.

(5) Înainte de începere se comunică obiectul, metodele, costul, contribuția, termenul, selecția experților și condițiile de restituire pentru servicii neprestate.

(6) Plățile sunt oficiale și transparente; sunt interzise relațiile financiare directe cu membrii CNMI care examinează cauza.

(7) Experții se selectează independent și fără conflicte de interese; finanțarea nu conferă dreptul la aviz favorabil.

(8) Rezultatele intră în sistemul informațional și se reutilizează, fără repetarea nejustificată a cercetărilor.

(9) Accelerarea nu poate afecta nejustificat examinarea cererilor ordinare.

Articol nou E. Soluționarea neconcordanțelor

(1) Autoritățile locale și cele de patrimoniu corelează condițiile de protejare cu documentațiile urbanistice.

(2) Neconcordanțele se soluționează înainte de certificatul de urbanism.

(3) Concilierea începe în maximum 5 zile lucrătoare și se finalizează, de regulă, în 15 zile lucrătoare.

(4) Divergențele științifice pot fi supuse expertizei independente.

(5) Solicitantul nu suportă costurile conflictelor administrative dintre autorități.

(6) Restricțiile de patrimoniu legal instituite sunt obligatorii; autoritatea de patrimoniu nu poate impune condiții fără legătură demonstrabilă cu valorile protejate.

(7) Actele pot fi contestate administrativ și judecătorește.

Articol nou F. Planificare și monitorizare pe patru niveluri

(1) Protejarea patrimoniului se integrează într-un sistem continuu: nivelul I — obiective și indicatori strategici; nivelul II — structura spațială, monumente, candidați, arheologie și regimuri; nivelul III — evaluarea proiectelor majore; nivelul IV — proiecte detaliate de conservare și construire.

(2) Nivelurile sunt niveluri decizionale, nu scări geografice.

(3) Se monitorizează documentarea monumentelor, starea de conservare, pierderea substanței istorice, limitele, candidații, termenele certificatelor, avizele negative, deciziile anulate și cheltuielile.

(4) Raportul național de monitorizare se publică anual în format accesibil.

Articol nou G. Expertiză independentă și proiect-pilot

(1) Înaintea aprobării metodologiei, Ministerul Culturii solicită evaluare profesională independentă, inclusiv de la experți sau structuri competente ICOMOS.

(2) Participarea unui expert internațional la elaborarea legii nu substituie evaluarea independentă.

(3) Pot fi organizate proiecte-pilot pentru verificarea metodologiei și a condițiilor anticipate.

(4) Un proiect-pilot prioritar poate privi Nucleul istoric al municipiului Chișinău, poziția nr. 308.

(5) Se studiază semnificația teritoriului, limitele, atributele, regimurile diferențiate și integrarea în urbanism; rezultatele se publică.

Articol nou H. Program obligatoriu de implementare

(1) În 3 luni, Guvernul aprobă programul național de revizuire, responsabilitățile și finanțarea.

(2) Programul se încheie în maximum 36 de luni; în 6 luni se publică inventarul, în 12 luni se finalizează 30%, în 24 luni 70%, în 36 luni 100% din poziții.

(3) Ministerul Culturii publică trimestrial rezultatele.

(4) Neîndeplinirea termenelor intermediare impune plan de remediere în 30 de zile, fără prelungirea automată a termenului final.

(5) Termenul final se poate modifica numai prin lege și justificare publică.

(6) Simpla trecere în categoria candidaților nu reprezintă evaluare finalizată.

(7) La 36 luni, Guvernul prezintă Parlamentului numărul monumentelor confirmate, modificate, declasate, al candidaților, cheltuielile și restanțele.

(8) Pentru candidați, cercetarea durează 12 luni, cu o singură prelungire de maximum 6 luni; la depășire se inițiază verificarea în 30 zile și se adoptă decizie motivată în următoarele 90 zile. Nu se produce declasarea automată doar prin expirarea termenului.

(9) Persoanele interesate pot contesta inacțiunea autorităților.

Articol nou I. Participarea publicului

(1) Autoritățile asigură participarea populației, proprietarilor, comunităților, profesioniștilor și societății civile la identificarea, evaluarea și protejarea patrimoniului.

(2) Consultarea este obligatorie pentru obiective strategice, metodologii, programe de revizuire a registrelor, limite și regimuri ale centrelor istorice, planuri de referință și proiecte majore cu impact semnificativ.

(3) La revizuirea registrelor, persoanele interesate pot prezenta documente și propuneri de clasare, menținere, modificare ori declasare.

(4) Documentațiile, hărțile și justificările se publică, cu excepțiile legale, pentru minimum 30 de zile calendaristice de observații, cu excepția urgențelor expres reglementate.

(5) Autoritatea publică înaintea deciziei sinteza motivată a acceptării sau respingerii propunerilor.

(6) Consultarea completează, fără a substitui, evaluarea științifică.

(7) La nivelurile strategice și spațiale consultarea este obligatorie; la proiecte majore și intervenții individuale se aplică proporțional cu impactul și cu legea.

(8) Participarea se asigură digital și nedigital; încălcarea obligațiilor esențiale poate fundamenta contestarea actului.

III. Modificări corelative ale Codului urbanismului și construcțiilor

1. Dreptul solicitantului de a primi condițiile individuale odată cu certificatul pentru proiectare sau cu certificatul informativ.

2. Obligația autorității emitente de a solicita din oficiu condițiile, fără avize preliminare paralele.

3. Anexă integrantă la certificat: temei, atribute, restricții, documentații și căi de contestare.

4. Preluarea condițiilor din certificatul informativ fără repetarea nejustificată a expertizelor.

5. Termene de coordonare și procedură de conciliere interinstituțională.

6. Dreptul de a contesta condițiile înainte de elaborarea proiectului.

7. Interdicția introducerii repetate a cerințelor cunoscute anterior, cu excepțiile motivate expres.

Notă de corelare legislativă

Propunerile trebuie corelate cu procedurile și competențele existente de clasare și declasare, cu actul de aprobare a Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, cu termenele certificatelor de urbanism și cu legislația contenciosului administrativ. Regimul tranzitoriu nu trebuie să permită pierderea automată a protecției unor valori culturale încă neverificate.


Предложения по совершенствованию проекта закона об охране исторических памятников



 Предложения по совершенствованию проекта закона об охране исторических памятников

Основной документ · Замечания и дополнительные предложения · Республика Молдова

Рабочая консолидированная редакция для общественных консультаций. Формулировки отражают предложения авторов и не являются действующими нормами или официальной позицией ИКОМОС. Конкретная нумерация и содержание действующих статей подлежат окончательной юридической сверке.

Часть I. Замечания к проекту закона

1. Отсутствие обязательной методологии оценки

Проект недостаточно закрепляет доказательные критерии культурной значимости. Возраст, известность автора и эстетическая оценка не могут сами по себе служить достаточным основанием охраны. Закон должен закреплять критерии исторической, архитектурной, градостроительной, археологической, научной, социальной и ландшафтной ценности, подлинности и целостности.

2. Неопределённость категорий

Необходимо различать тип объекта (здание, ансамбль, территория), уровень значимости, степень изученности, юридический статус и конкретный предмет охраны. Нахождение в исторической зоне не означает равной ценности всех зданий.

3. Недостаточное обоснование существующих реестров

Нужна обязательная научная ревизия всех записей национальных и местных реестров независимо от эпохи и категории, включая историческое ядро Кишинёва № 308. По каждому объекту необходимы обоснование ценности, границы и предмет охраны.

4. Необоснованные границы и охранные зоны

Следует различать границу памятника, буферную зону, археологическую территорию и охраняемые виды. Ограничения должны опираться на документы, полевые исследования, карты и анализ воздействия, а не на автоматическое распространение единого режима.

5. Советское и современное наследие

Критерии должны охватывать все периоды, включая советский модернизм и исключительные произведения после 1991 года. Ни возраст, ни принадлежность к эпохе не должны автоматически определять охранный статус.

6. Неопределённые условия нового строительства

Формулы о гармонии и историческом характере недостаточны. Нужны проверяемые требования к высоте, объёму, парцелляции, визуальным коридорам, археологии и охраняемым элементам, определяемые до проектирования.

7. Размытые полномочия Национального совета

CNMI должен оценивать воздействие на доказанные культурные ценности, а не подменять муниципалитет в вопросах транспортной, функциональной или общей архитектурной политики. Отказы должны быть научно и юридически мотивированы.

8. Последовательные отказы и новые требования

После разработки проекта не должны появляться новые условия, которые можно было определить заранее. Нужен единый перечень требований до проектирования и консолидированный перечень несоответствий при проверке.

9. Неурегулированность межведомственных разногласий

Министерство культуры определяет охранные условия, муниципалитет — градостроительные. Противоречия между ними разрешаются до выдачи сертификата, а не за счёт заявителя.

10. Неопределённость финансирования

Государственная инвентаризация и устранение пробелов реестра — публичная обязанность. Дополнительные исследования для конкретного проекта должны иметь ясную правовую и финансовую основу; инвестор может добровольно софинансировать ускорение.

11. Отсутствие измеримых результатов

Нужны публичные показатели сохранности, научной обоснованности статусов, точности границ, сроков согласований, повторных отказов и расходов.

12. Независимая методологическая экспертиза

Методологию следует представить на независимую оценку ИКОМОС. Участие эксперта, связанного с ЮНЕСКО, в подготовке проекта не равно институциональному заключению ИКОМОС.

13. Недостаточное участие населения

Публичность заседаний и взаимодействие с НПО не заменяют обязательных консультаций жителей по целям охраны, пересмотру реестров, границам исторических территорий и режимам преобразования. Научная оценка и общественная значимость должны дополнять, но не подменять друг друга.

Часть II. Дополнительные предложения

1. Единая национальная методология

Ввести научное досье: источники, ценность, подлинность, целостность, атрибуты, границы, предмет охраны. Допускаются качественные и количественные индикаторы, но не автоматическое решение по баллам.

2. Трёхлетняя ревизия всех реестров

Через 3 месяца утвердить методологию, через 6 — опубликовать инвентаризацию; за 12 месяцев завершить 30%, за 24 — 70%, за 36 — 100% индивидуальных решений. Перевод в кандидаты не считается завершённой оценкой.

3. Кандидаты и предельные сроки

Недостаточно обоснованные объекты переводить в переходный статус с временной охраной; исследование — 12 месяцев, одно мотивированное продление до 6 месяцев. При просрочке — проверка в 30 дней и решение в следующие 90 дней. Исключение возможно при неподтверждении критериев, но не автоматически из-за бездействия власти.

4. Исторические территории и Кишинёв № 308

Отдельно оценить территорию, историческую морфологию, памятники, археологию, сохранившиеся виды, утраченные фрагменты и зоны современной трансформации. Составить цифровую карту дифференцированных режимов.

5. Охранные требования в сертификате

По выбору заявителя выдавать индивидуальные охранные условия вместе с certificat de urbanism pentru proiectare либо certificat de urbanism informativ. Условия предварительного документа переносить без повторной экспертизы при неизменности обстоятельств.

6. Единое обращение через муниципалитет

Для неохраняемых участков — обычный порядок; при наличии подробных утверждённых режимов — их применение; при недостатке данных — индивидуальная подготовка условий службой Министерства культуры до выдачи сертификата. CNMI — только для специально определённых сложных случаев.

7. Финансирование и добровольное софинансирование

Базовые исследования и реестр — публичные средства; обусловленные проектом исследования — по закону; ускоренная экспертиза — добровольное финансирование/софинансирование с прозрачной сметой, независимыми экспертами и без влияния на выводы.

8. Пределы CNMI и мотивированные заключения

Совет проверяет соблюдение заранее установленных условий, публикует основания, доказательства и единый перечень замечаний. Новые требования допустимы только при существенных новых открытиях, ошибке или изменении закона.

9. Межведомственное согласование и обжалование

Спорные условия согласовывать между Министерством культуры и муниципалитетом до сертификата, с фиксированными сроками, независимой экспертизой при необходимости и правом заявителя оспорить условия до затрат на проект.

10. Четыре уровня управления

L1 — цели и индикаторы 2040–2050; L2 — пространственная структура, памятники, кандидаты, археология и режимы; L3 — оценка крупных проектов; L4 — детальные проекты. Это уровни решений, а не географические масштабы.

11. Публичный мониторинг

Ежеквартально публиковать ход ревизии; ежегодно — показатели состояния, границ, кандидатов, решений CNMI, сроков сертификатов и финансирования. Данные — в цифровой системе.

12. Независимая экспертиза и пилот

Запросить независимую методологическую экспертизу ИКОМОС; апробировать дифференцированную охрану на историческом ядре Кишинёва № 308 без замены национальной процедуры.

13. Обязательное участие населения

L1 и L2 — обязательные общественные консультации; L3 — при значительном воздействии; L4 — соразмерно воздействию и правам заинтересованных лиц. Материалы публикуются минимум за 30 дней, замечания получают мотивированный ответ.

Заключение

Цель реформы — не заранее заданное сокращение реестра и не ослабление охраны, а установление реального, научно обоснованного количества памятников, их доказанных ценностей и ясных режимов. Государство обязано своевременно обосновывать ограничения; собственник должен заранее знать условия проектирования; общество — участвовать в стратегических и территориальных решениях. Все решения должны быть прозрачными, проверяемыми и оспоримыми.

Приложение с предложениями конкретных законодательных формулировок подготовлено отдельным документом на румынском языке.


Propuneri de îmbunătățire a proiectului Legii privind protejarea monumentelor istorice



 Propuneri de îmbunătățire a proiectului Legii privind protejarea monumentelor istorice

Document principal · Observații și propuneri suplimentare · Republica Moldova

Versiune de lucru consolidată pentru consultări publice. Formulările reflectă propunerile autorilor și nu constituie norme în vigoare sau poziția oficială a ICOMOS. Numerotarea și conținutul articolelor trebuie verificate definitiv în raport cu versiunea actualizată a proiectului de lege.

Partea I. Observații asupra proiectului de lege

1. Lipsa unei metodologii obligatorii de evaluare

Proiectul nu consacră suficient criterii demonstrabile ale semnificației culturale. Vechimea, notorietatea autorului și aprecierea estetică nu pot constitui, prin ele însele, temeiuri suficiente pentru protecție. Legea trebuie să stabilească criterii privind valoarea istorică, arhitecturală, urbanistică, arheologică, socială și peisagistică.

2. Caracterul insuficient definit al categoriilor

Este necesară distingerea tipului de bun (clădire, ansamblu, teritoriu), a nivelului de semnificație, a gradului de cercetare, a statutului juridic și a atributelor concrete protejate. Situarea într-o zonă istorică nu înseamnă că toate clădirile au aceeași valoare.

3. Fundamentarea insuficientă a registrelor existente

Este necesară reevaluarea științifică obligatorie a tuturor pozițiilor din registrele naționale și locale, indiferent de epocă și categorie, inclusiv a Nucleului istoric al Chișinăului, poziția nr. 308. Pentru fiecare bun trebuie stabilite justificarea valorii, limitele și atributele protejate.

4. Limite și zone de protecție insuficient fundamentate

Trebuie diferențiate limita monumentului, zona-tampon, teritoriul de interes arheologic și perspectivele vizuale protejate. Restricțiile trebuie fundamentate pe documente, cercetări de teren, hărți și evaluarea impactului, nu pe extinderea automată a unui regim uniform.

5. Patrimoniul sovietic și contemporan

Criteriile trebuie să cuprindă toate perioadele, inclusiv modernismul sovietic și realizările excepționale de după 1991. Nici vechimea, nici apartenența la o epocă nu trebuie să determine automat statutul de protecție.

6. Condiții neclare pentru construcțiile noi

Formulările privind armonia și caracterul istoric nu sunt suficiente. Sunt necesare cerințe verificabile privind înălțimea, volumul, parcelarea, coridoarele vizuale, arheologia și elementele protejate, stabilite înainte de proiectare.

7. Competențe insuficient delimitate ale Consiliului Național

CNMI trebuie să evalueze impactul asupra valorilor culturale demonstrate, fără a substitui municipalitatea în politica de transport, funcțională sau arhitecturală generală. Refuzurile trebuie motivate științific și juridic.

8. Refuzuri succesive și cerințe noi

După elaborarea proiectului nu trebuie introduse condiții care puteau fi stabilite anterior. Este necesară o listă unică de cerințe înainte de proiectare și o listă consolidată a neconformităților la verificare.

9. Divergențe interinstituționale nereglementate

Ministerul Culturii stabilește condițiile de protejare, iar municipalitatea — condițiile urbanistice. Contradicțiile se soluționează înainte de emiterea certificatului, nu pe seama solicitantului.

10. Finanțare insuficient definită

Inventarierea de stat și remedierea lacunelor registrului sunt obligații publice. Cercetările suplimentare aferente unui proiect concret necesită un temei juridic și financiar clar; investitorul poate cofinanța voluntar accelerarea procedurii.

11. Lipsa unor rezultate măsurabile

Sunt necesari indicatori publici privind starea de conservare, fundamentarea științifică a statutelor, exactitatea limitelor, durata avizării, refuzurile repetate și cheltuielile.

12. Expertiză metodologică independentă

Metodologia ar trebui transmisă spre evaluare independentă ICOMOS. Participarea unui expert asociat UNESCO la elaborarea proiectului nu echivalează cu un aviz instituțional ICOMOS.

13. Participarea insuficientă a populației

Publicitatea ședințelor și colaborarea cu ONG-urile nu înlocuiesc consultările obligatorii ale locuitorilor privind obiectivele protecției, revizuirea registrelor, limitele teritoriilor istorice și regimurile de transformare. Evaluarea științifică și semnificația socială trebuie să se completeze, fără a se substitui reciproc.

Partea a II-a. Propuneri suplimentare

1. Metodologie națională unică

Să se introducă dosarul științific: surse, semnificație, autenticitate, integritate, atribute, limite și obiectul protecției. Sunt admise indicatori calitativi și cantitativi, dar nu o decizie automată bazată pe punctaj.

2. Revizuirea tuturor registrelor în trei ani

În 3 luni să fie aprobată metodologia, în 6 luni — publicat inventarul; în 12 luni să fie finalizate 30%, în 24 de luni — 70%, iar în 36 de luni — 100% dintre deciziile individuale. Transferarea în categoria candidaților nu constituie evaluare finalizată.

3. Candidați și termene-limită

Bunurile insuficient fundamentate să fie transferate într-un statut tranzitoriu, cu protecție provizorie; cercetarea — 12 luni, cu o singură prelungire motivată de cel mult 6 luni. În caz de întârziere — verificare în 30 de zile și decizie în următoarele 90 de zile. Excluderea este posibilă dacă nu se confirmă criteriile, nu automat din cauza inacțiunii statului.

4. Teritorii istorice și Chișinăul nr. 308

Să fie evaluate separat teritoriul, morfologia istorică, monumentele, arheologia, perspectivele păstrate, fragmentele dispărute și zonele de transformare contemporană. Să se elaboreze o hartă digitală a regimurilor diferențiate.

5. Condiții de protejare în certificat

La alegerea solicitantului, condițiile individuale de protejare să fie comunicate odată cu certificatul de urbanism pentru proiectare sau cu certificatul de urbanism informativ. Condițiile din documentul informativ să fie preluate fără expertiză repetată, dacă împrejurările rămân neschimbate.

6. Cerere unică prin municipalitate

Pentru amplasamentele neprotejate — procedura obișnuită; când există regimuri detaliate aprobate — aplicarea acestora; în lipsa datelor suficiente — stabilirea individuală a condițiilor de către serviciul competent al Ministerului Culturii înainte de emiterea certificatului. CNMI intervine numai în cazurile speciale prevăzute de lege.

7. Finanțare și cofinanțare voluntară

Cercetările de bază și registrul — din fonduri publice; cercetările determinate de proiect — potrivit legii; expertiza accelerată — finanțare/cofinanțare voluntară, cu deviz transparent, experți independenți și fără influență asupra concluziilor.

8. Limitele CNMI și avize motivate

Consiliul verifică respectarea condițiilor stabilite în prealabil, publică temeiurile, dovezile și lista unică de observații. Cerințele noi sunt admise numai în cazul unor descoperiri esențiale, erori sau modificări legislative.

9. Coordonare interinstituțională și contestare

Condițiile divergente să fie conciliate între Ministerul Culturii și municipalitate înainte de emiterea certificatului, în termene fixe, cu expertiză independentă dacă este necesar și cu dreptul solicitantului de a contesta condițiile înainte de a suporta costurile proiectării.

10. Patru niveluri de administrare

L1 — obiective și indicatori pentru 2040–2050; L2 — structura spațială, monumente, candidați, arheologie și regimuri; L3 — evaluarea proiectelor majore; L4 — proiecte detaliate. Acestea sunt niveluri decizionale, nu scări geografice.

11. Monitorizare publică

Trimestrial să fie publicat progresul revizuirii; anual — indicatorii privind starea de conservare, limitele, candidații, deciziile CNMI, termenele certificatelor și finanțarea. Datele să fie integrate într-un sistem digital.

12. Expertiză independentă și proiect-pilot

Să fie solicitată o evaluare metodologică independentă ICOMOS; regimurile diferențiate să fie testate în Nucleul istoric al Chișinăului nr. 308, fără substituirea procedurii naționale.

13. Participarea obligatorie a populației

La L1 și L2 — consultări publice obligatorii; la L3 — în cazul unui impact semnificativ; la L4 — proporțional cu impactul și drepturile persoanelor interesate. Materialele se publică cu cel puțin 30 de zile înainte, iar observațiile primesc răspuns motivat.

Concluzie

Scopul reformei nu este reducerea prestabilită a registrului și nici slăbirea protecției, ci stabilirea numărului real, fundamentat științific, al monumentelor, a valorilor lor demonstrate și a regimurilor clare. Statul trebuie să justifice restricțiile la timp; societatea participă la stabilirea priorităților; proiectantul și investitorul cunosc condițiile înainte de proiectare; CNMI verifică respectarea lor.

Anexa cu formulările concrete ale amendamentelor legislative este pregătită separat, în limba română.