Factor suplimentar al reducerii ofertei: moratoriul și mitul „lipsei de teritoriu”
Un factor care este adesea subestimat, dar care influențează în mod semnificativ oferta de pe piața imobiliară, este moratoriul asupra noilor construcții în zona centrală a orașului, însoțit de ideea frecvent vehiculată privind „lipsa terenurilor disponibile” pentru dezvoltare.
În realitate, nu este vorba despre un deficit obiectiv de terenuri, ci despre un deficit de scenarii de dezvoltare permise. În condițiile moratoriului:
proiectele investiționale din centru sunt blocate indiferent de calitatea lor sau de impactul real;
dezvoltatorii pierd predictibilitatea și părăsesc piața;
oferta nouă este redusă artificial;
presiunea cererii se concentrează asupra unui număr limitat de proiecte existente, menținând prețuri ridicate chiar și în condițiile scăderii accentuate a vânzărilor.
Paradoxul situației constă în faptul că, deși există rezerve semnificative de redezvoltare, densificare, transformare funcțională și înlocuire a fondului construit, orașul ajunge să se blocheze singur, invocând formal „absența teritoriilor”.
Ca urmare:
piața își pierde flexibilitatea;
oferta nu se poate adapta schimbărilor de cerere;
corecția prețurilor este amânată și devine mai abruptă și mai dureroasă.
Utilizarea DAUF/LICA permite înlocuirea unui moratoriu generalizat cu management scenarial:
nu prin logica „permite / interzice” în centru,
ci prin analiza impactului fiecărui proiect concret,
cu stabilirea parametrilor acceptabili și a măsurilor compensatorii necesare.
Astfel, problema ofertei urbane nu este lipsa teritoriului, ci lipsa instrumentelor de admitere controlată a noilor proiecte.
Potențialul formării unui nou centru administrativ și de afaceri – Chişinău City
O direcție strategică de extindere a ofertei urbane și de reducere a presiunii asupra centrului istoric este crearea unui nou centru administrativ și de afaceri – Chişinău City, situat în afara zonelor protejate.
Cele mai potrivite teritorii pentru această dezvoltare sunt:
zona de-a lungul râului Bîc, în special sectorul dintre str. Izmail și stația de epurare;
terenurile din zona fostei uzine de tractoare;
zonele adiacente podului spre Rîșcani.
Aceste spații prezintă avantaje clare:
lipsa unei structuri istorice sensibile;
prezența unor mari suprafețe industriale și post-industriale;
potențial ridicat de redezvoltare;
posibilitatea realizării infrastructurii moderne „de la zero”;
reducerea presiunii asupra centrului istoric.
Dezvoltarea Chişinău City în aceste locații permite:
relocarea funcțiilor administrative, de birouri și de afaceri în afara centrului;
crearea unui nou pol de atracție pentru investiții și locuri de muncă;
inițierea unor proiecte de anvergură fără necesitatea derogărilor permanente de la regulamente;
redistribuirea cererii pentru locuințe și spații comerciale.
Corelarea Chişinău City cu coridoarele de transport și infrastructură
Un avantaj esențial al acestor teritorii îl constituie corelarea directă cu coridoarele de transport existente și potențiale, ceea ce permite dezvoltarea noului centru fără supraîncărcarea nucleului istoric.
Coridorul feroviar
Zonele de-a lungul râului Bîc și din aria fostei uzine de tractoare se află în imediata apropiere a infrastructurii feroviare, utilizată în prezent sub capacitate. Acest fapt creează oportunități pentru:
dezvoltarea transportului feroviar urban și suburban;
integrarea funcțiilor de afaceri cu noduri de transport public;
crearea de hub-uri de tip TOD (Transit-Oriented Development).
Magistrale rutiere
Teritoriile dintre str. Izmail, stația de epurare și zona podului spre Rîșcani au acces la artere urbane majore, ceea ce permite:
redistribuirea fluxurilor de trafic ocolind centrul;
conexiuni directe între noul centru și zonele rezidențiale și industriale;
reducerea presiunii asupra rețelei stradale centrale.
Râul Bîc ca axă structurală de dezvoltare
Râul Bîc poate fi tratat nu ca o barieră, ci ca o axă spațială și funcțională de dezvoltare, care integrează:
funcțiuni administrative și de afaceri;
spații publice;
trasee pietonale și velo;
reabilitarea ecologică a teritoriului.
Această abordare permite formarea unui centru liniar modern, orientat spre mobilitate durabilă și calitatea mediului urban.
De ce așteptarea finalizării Planului General și a PUZ-ului centrului este o eroare
În condițiile actuale, așteptarea finalizării unei noi versiuni a Planului Urbanistic General și a PUZ-urilor pentru zona centrală reprezintă o eroare strategică. Chiar și reactualizate, aceste documente rămân expresia unei metodologii depășite, bazate pe încercarea de a fixa viitorul prin reglementări rigide.
Experiența anilor anteriori a demonstrat că asemenea documente se învechesc rapid, nu pot ține pasul cu procesele reale și generează, inevitabil, un nou val de PUZ-uri corective, inițiate de investitori nu din rea-voință, ci din necesitatea adaptării la realitate.
Sistemul DAUF/LICA (Dynamic Adaptive Urban Framework / Local Impact & Capacity Assessment) propune o abordare fundamental diferită:
nu fixează o singură soluție admisibilă;
analizează scenarii alternative în timp real;
evaluează impactul înainte de implementare;
stabilește condiții de admitere pe baza unor indicatori măsurabili.
Din acest motiv, implementarea DAUF/LICA nu trebuie condiționată de finalizarea Planului General sau a PUZ-urilor. Cele două procese pot și trebuie să evolueze în paralel, DAUF/LICA fiind un instrument operațional aplicabil imediat.
Un prim pas practic poate fi dezvoltarea unui sistem urbanistic axat pe amenajarea și revitalizarea teritoriilor adiacente râului Bîc, unde conflictele cu patrimoniul sunt minime, iar potențialul demonstrativ este maxim.
Aceasta presupune revenirea la ideile deja inițiate la începutul anilor 2000, inclusiv cele lansate în 2007, însă la un nivel calitativ superior, folosind date actuale, instrumente digitale și inteligență artificială.
Formatul optim pentru lansarea acestui proces îl constituie un workshop urbanistic internațional, care să permită:
dezvoltarea paralelă a scenariilor;
testarea DAUF/LICA pe date reale;
implicarea experților internaționali și a echipelor locale;
creșterea încrederii în proces și în rezultate.
Ancora administrativă ca motor de dezvoltare
O decizie logică și strategic justificată în cadrul formării Chişinău City este relocarea etapizată a serviciilor Primăriei și a ministerelor în noua zonă administrativă.
Această mutare are mai multe efecte simultane:
creează o ancoră instituțională puternică, care generează cerere stabilă;
transformă zona într-un magnet pentru investiții private, servicii și locuri de muncă;
oferă un semnal clar de angajament pe termen lung din partea autorităților;
accelerează dezvoltarea teritoriilor adiacente.
În același timp, relocarea funcțiilor administrative permite:
eliberarea unor terenuri valoroase în centrul istoric;
reducerea presiunii funcționale și de trafic asupra centrului;
reconversia zonelor centrale către funcțiuni culturale, publice și rezidențiale;
diminuarea conflictului dintre protejarea patrimoniului și utilizarea administrativă cotidiană.
În combinație cu coridoarele de transport și cu sistemul DAUF/LICA, Chişinău City poate deveni un catalizator al dezvoltării policentrice, în care funcțiunile sunt distribuite rațional, iar centrul istoric este protejat și valorizat.





