Viziunea Chișinău 2040: direcțiile strategice și provocările noului Plan Urbanistic General, dezbătute de experți și autorități
…Chișinău, 10 martie 2026 – Biblioteca Națională a Republicii Moldova a găzduit masa rotundă „Chișinău 2040 – Direcții strategice, provocări și oportunități în contextul elaborării Planului Urbanistic General”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice locale, arhitecți, urbaniști, cadre didactice universitare și viitori specialiști, cu scopul de a analiza viziunea de dezvoltare a capitalei și de a asigura un cadru transparent de informare și consultare publică pentru noul document strategic al orașului.
…Elaborarea documentului este realizată de un consorțiu de experți, din care fac parte reprezentanți ai mediului academic din Chișinău și București, precum și institute de proiectare de profil…
Masa rotundă „Chișinău 2040 – Direcții strategice, provocări și oportunități în contextul elaborării Planului Urbanistic General”
…Având în vedere numeroasele speculații și manipulări legate de dezvoltarea orașului, Primarul General, Ion Ceban, a reiterat că municipalitatea lucrează activ la noul Plan Urbanistic General.
În acest context, edilul a subliniat că mâine, la ora 11:00, în sala de ședințe a CMC, va fi prezentată public etapa actuală a proiectului, pașii parcurși până acum, termenele de execuție și, cel mai important, beneficiile concrete pe care acest plan le va aduce comunității noastre.
„Vom avea o discuție aplicată alături de partenerii din consorțiu, precum și cei din România”, a punctat Ion Ceban.
Primăria Municipiului Chișinău
…Arhitecta-șefă a municipiului Chișinău, Svetlana Dogotaru, a informat că echipa de reactualizare a Planului Urbanistic General se află în etapa pregătitoare a consultărilor publice oficiale. Pentru a asigura transparența și informarea corectă, se organizează un șir de ședințe informaționale, iar aceasta este una dintre ele, în care se prezintă stadiul actual al lucrărilor și ceea ce s-a realizat până acum.
Prima etapă a documentelor finalizate – cele 12 studii de fundamentare și strategia de dezvoltare teritorială – a fost deja prezentată și va fi supusă consultărilor publice pentru completare și îmbunătățire, urmând să servească drept bază pentru elaborarea Planului Urbanistic General.
Au fost clarificate etapele de lucru: elaborarea documentelor necesită coordonări, avizări și consultări, iar publicul și specialiștii sunt invitați să participe activ. Conferința de prezentare a PUG va avea loc pe 26 martie, iar oricine poate consulta cele 12 studii publicate pe pagina Direcției și poate oferi feedback.
Direcția lucrează și la alte documente strategice pentru dezvoltarea orașului, precum Planul de referință istorico-arhitectural. Există și Planul de Mobilitate Urbană, recent prezentat și care urmează a fi transmis spre aprobare, precum și planurile urbanistice zonale, toate fiind interconectate pentru a asigura coerența și sustenabilitatea dezvoltării Chișinăului.
Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare
Ieri au avut loc două prezentări dedicate unui proiect de o importanță excepțională, potrivit administrației locale – proiectul de reactualizare a Planului Urbanistic General al Chișinăului. Trebuie să precizez din start că tuturor le este cunoscută atitudinea mea față de tot felul de strategii, planuri generale și alte documente care încearcă să planifice viitorul nostru. Nimeni nu a reușit vreodată acest lucru, dar noi continuăm să încercăm. Dacă ar fi făcut acest lucru din fondurile proprii ale celor care cred în această posibilitate, ar fi fost una, însă deoarece se face din bugetul public, numărul acestor încercări nu este limitat de nimic. Experiența negativă a implementării Planului Urbanistic General din 2007, din păcate, nu ne-a învățat mare lucru. Nu cred că nici măcar 10% din ceea ce era planificat în acel plan a fost realizat. Cum se spune: dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă, povestește-i despre planurile tale.
Trebuie precizat imediat că aceasta nu este vina administrației locale și nici măcar a celor care au elaborat și au adoptat Codul Urbanismului care astăzi este lege și care impune existența unui plan general. Dar aceasta este în primul rând o cerință a Uniunii Europene, așa cum ne-au explicat autorii la această prezentare. Fără plan general, nu este posibilă obținerea finanțării pentru orice proiect din partea UE, au avertizat ei. Vom verifica această afirmație mai târziu, însă deocamdată ea îmi provoacă îndoieli.
Revenind la prezentări
Un fapt pozitiv, după părerea mea, este recunoașterea existenței unor raioane de planificare care nu coincid cu limitele sectoarelor administrative (cartiere).
Aceasta este o decizie importantă, deoarece viața reală a acestor zone de planificare nu coincide cu viața sectoarelor. Tocmai aceste zone de planificare trebuie să devină obiectele sistemelor urbanistice analizate, așa cum este deja cazul centrului istoric.
Ni s-a comunicat că cele 12 studii de fundamentare și strategia de dezvoltare teritorială au fost deja elaborate și prezentate pentru discuție. Mi-ar fi plăcut să le aud prezentate în cadrul acestor prezentări, dar s-a dovedit că niciunul dintre cei prezenți nu le citise, iar nouă ni s-a propus să le consultăm individual pe site. Am încercat și imediat mi-a dispărut dorința, deoarece ar trebui să petrec foarte mult timp, iar aceste texte nu sunt destinate cetățenilor obișnuiți. Chiar și pentru persoane cu pregătire de specialitate nu este ușor de înțeles totul, ca să nu mai vorbim de timpul necesar pentru a le parcurge. Ar fi fost corect ca autorii să analizeze ei înșiși aceste documente și să prezinte concluziile într-o formă accesibilă tuturor. Atunci ar fi fost clar ce anume discutăm.
Strategia de dezvoltare teritorială prezentată de autori reprezintă o schemă radial-inelară formată din patru inele.
Exact aceeași schemă era propusă și în Planul Urbanistic General din 2007 și, în timp, și-a demonstrat nefuncționalitatea. Dacă lipsește o singură parte a unuia dintre inele, întregul sistem nu funcționează. O astfel de schemă este potrivită pentru terenuri plane și nici acolo întotdeauna.
Priviți relieful existent.
Axa de planificare formată de râul Bîc și calea ferată (actualul Cardo Maximus / Drumul Mare) formează direcțiile principale ale dezvoltării liniare. Intersecția cu axa Sud-Vest / Nord-Est (actualul Decumanus Maximus / Drumul lui Vodă) a creat toate condițiile pentru formarea unui nou centru al Metropoliei (o nouă Agora / Târg).
Strategia reală de dezvoltare constă în trecerea la granițele Metropoliei și în transferul unor funcții nu către suburbii, ci către subiecții Metropoliei, precum Orhei, Strășeni, Călărași, Anenii Noi, Hîncești etc. Doar o astfel de soluție, împreună cu organizarea unui transport public fiabil la nivel metropolitan, poate rezolva problemele actuale de transport ale Chișinăului.
Dezvoltarea căii ferate, inclusiv construcția unei linii rapide cu ecartament european Chișinău–Iași, va evidenția și mai mult caracterul liniar al dezvoltării.
Piloni strategici propuși
Mobilitate Urbană Durabilă
Oraș Verde și Rezilient
Planificare Spațială Integrată și Policentrică
Guvernanță Deschisă și Inovare („Oraș Inteligent”)
Nu ar fi mai simplu să adoptăm direct Noua Agendă Urbană Habitat III? De ce tocmai aceste puncte din program sunt selectate ca principale?
Strategia de dezvoltare reprezintă, de fapt, Noua Agendă Habitat, adaptată la condițiile locale. Particularitatea Chișinăului este existența unei Metropolii deja formate, însă despre acest lucru nu s-a spus nimic.
Sloganul final:
„Chișinăul meu, Chișinăul nostru, unic, dinamic, creativ, european”
poate fi folosit pentru orice oraș, schimbând doar numele. De ce nu ar fi potrivit și pentru Bălți sau Orhei?
A fost depus un efort mare pentru colectarea informațiilor – au fost realizate 12 studii preliminare în diferite domenii. Din păcate, în cadrul prezentărilor nu am auzit aproape nimic despre acestea. Probabil tocmai de aceea nu au fost nici întrebări.
Totuși, câteva lucruri au devenit mai clare.
De exemplu, s-a aflat că Planul istorico-arhitectural de referință a fost suspendat ca proiect nefinalizat. Autorii nu au reușit să elaboreze capitolul Reglementări, care era de fapt scopul principal al întregului proiect. Acum urmează să fie organizat un nou tender pentru elaborarea acestui capitol. Cu alte cuvinte, acest an poate trece doar cu procedura de licitație, iar dezvoltarea Planului zonal al centrului și moratoriul asupra dezvoltării zonei centrale se pot prelungi încă câțiva ani.
Despre transport și planificare
Un alt fapt interesant este că proiectul PMUD Mobilitatea Urbană va trebui ajustat la noua zonare funcțională a PUG. Legătura feroviară cu aeroportul, BRT sau tramvaiul rapid – toate aceste decizii vor fi stabilite în PUG și ulterior vor necesita corectarea celorlalte planuri.
Dar cine a spus că tocmai în PUG vor fi luate cele mai corecte decizii?
Ideea construirii a patru treceri peste calea ferată nici măcar nu a fost menționată.
Despre rolul GIS
Un răspuns care m-a surprins a fost cel privind utilizarea GIS. Raportorul a spus că specialistul lor GIS a explicat că pentru asemenea lucrări GIS nu este prea potrivit deoarece nu are câmpurile și indicatorii necesari. Sper că am înțeles greșit această afirmație.
Problema reală
Cauza haosului în dezvoltarea orașului a fost explicată astfel: investitorii intră în Primărie „pe ușa din spate” cu cerințele lor.
Raportorul consideră că problema ar fi lipsa educației investitorilor.
Soluția propusă
În opinia mea, soluția este managementul dezvoltării orașului în timp real, analizând fiecare propunere a investitorilor pe măsură ce apare.
Este necesară o metodologie de analiză care să răspundă la întrebarea:
ce probleme poate genera proiectul,
ce compensații trebuie să ofere investitorul orașului.
Pentru proiecte importante trebuie organizate workshop-uri cu specialiști și cetățeni.
Și, desigur, fără tehnologii GIS acest lucru este imposibil.
Despre finanțarea UE
Contrar afirmațiilor făcute la prezentare, în practica Uniunii Europene finanțarea este obținută adesea prin alte instrumente:
Strategia integrată de dezvoltare teritorială + portofoliu de proiecte
SUMP pentru transport
SECAP pentru climă și eficiență energetică
Strategii de regenerare urbană
CLLD / LEADER pentru localități mici
pachete ITI pentru proiecte integrate
Pentru UE contează mai mult existența unei strategii cu proiecte concrete, indicatori și parteneriate, decât existența formală a unui plan general.
De aceea, un oraș cu strategii active și proiecte concrete are adesea mai multe șanse la finanțare decât un oraș cu un PUG formal aprobat.
Concluzie
Mai este timp să ne gândim ce facem și unde se află problema reală.
Haosul nu pornește de la lipsa unui plan general „fantastic”, ci de la lipsa instrumentelor de evaluare a proiectelor reale ale investitorilor.
Orașul deja dezvoltă sisteme separate:
PMUD Mobilitatea Urbană
legătura feroviară cu aeroportul
construcția trecerilor peste calea ferată
Această practică trebuie extinsă și legalizată în Codul Urbanismului.
Doar un astfel de model permite planificarea urbană adaptivă, în timp ce planul general rigid devine mai degrabă o frână pentru dezvoltarea orașului.
