 |
| Context Aroma 300 m |
 |
| Context Aroma 1000 m |
Introducere
Contextul și scopul metodologiei
Prezenta analiză este realizată în cadrul DAUF — Dynamic Adaptive Urban Framework și are ca scop formarea unui instrument neemoțional, reproductibil, de evaluare a propunerilor investiționale în partea istorică a orașului.
Este esențial de subliniat că:
această metodologie nu reprezintă o recomandare privind „ce trebuie construit” și nu substituie proiectarea sau decizia urbanistică;
scopul ei este evaluarea consecințelor propunerilor deja formulate de investitori, în termeni comparabili, transparenți și verificabili.
Metodologia este destinată:
investitorilor — ca instrument de autoevaluare preliminară a scenariilor;
nivelului expert și municipal — ca modalitate de comparare a alternativelor fără apel la gust, emoții sau așteptări abstracte;
sistemului DAUF — ca modul de analiză a impactului local în condițiile dezvoltării neliniare a orașului.
De ce a apărut necesitatea unei astfel de metodologii
Ca exemplu este analizat teritoriul fostei întreprinderi „Aroma” din Chișinău, situat în zona orașului istoric.
În ultimii ani, proprietarul terenului a prezentat în mod repetat diferite scenarii de dezvoltare rezidențială. Niciunul nu a fost aprobat, însă nici refuzurile nu au fost fundamentate prin criterii măsurabile.
De facto, procesul a ajuns într-un blocaj instituțional:
deciziile sunt luate la nivel de așteptări și imagini;
argumentarea se reduce la formula „așteptăm Planul de referință istorico-arhitectural (PRIA) al centrului istoric”;
se presupune că planul, prin el însuși, va oferi „răspunsul corect”.
Această abordare reflectă un model liniar de gândire, în care:
există un singur scenariu „corect”;
forma viitoare a orașului este cunoscută dinainte;
evaluarea proiectelor este substituită de așteptarea unui document.
DAUF pornește de la ipoteza opusă:
orașul se dezvoltă neliniar, scenarial și adaptiv,
prin urmare fiecare proiect investițional trebuie evaluat prin prisma consecințelor, nu a conformității cu o imagine abstractă a viitorului.
Ce propune concret această metodologie
Metodologia propusă:
este aplicabilă oricărui proiect investițional din partea istorică a orașului;
permite compararea diferitelor scenarii pentru același teren;
fixează praguri-limită de admisibilitate, nu „soluții ideale”;
separă riscurile structurale de sarcina socială și de efectele compensatorii.
Pe exemplul teritoriului „Aroma”, metodologia demonstrează cum:
aceeași suprafață, cu parametri diferiți (regim de înălțime, acoperire, ponderea locuirii), produce consecințe radical diferite;
se poate trece de la disputa „îmi place / nu-mi place”
la discutarea condițiilor concrete de admisibilitate.
Poziția de principiu a DAUF
DAUF nu răspunde la întrebarea „ce trebuie construit aici”.
DAUF răspunde la întrebarea „ce se va întâmpla dacă se implementează acest scenariu”.
În această calitate, metodologia:
nu intră în conflict cu PRIA;
nu substituie planificarea;
oferă însă un instrument de luare a deciziilor astăzi, nu după apariția unui nou document.
Denumirea metodologiei
Denumire care subliniază:
evaluarea consecințelor;
scara locală;
aplicabilitatea în mediul istoric;
integrarea în DAUF.
Varianta principală
LICA — Local Impact & Capacity Assessment
Local — scară locală (300 m / 1000 m)
Impact — consecințe, nu intenții
Capacity — capacitatea mediului de a suporta sarcina
Assessment — evaluare, nu proiectare
📌 În cadrul DAUF:
DAUF / LICA — modul de evaluare a scenariilor investiționale în mediul istoric.
Fixarea formală
În cadrul DAUF se aplică metodologia LICA (Local Impact & Capacity Assessment) — instrument de evaluare a consecințelor propunerilor investiționale în partea istorică a orașului. Metodologia este utilizată pentru analiza scenariilor prezentate de investitori și nu generează prescripții de proiectare sau zonare funcțională.
Scala pragurilor de statut ale proiectului (exemplu: Aroma)
(centru istoric, zonă locală 300 m)
Indicatori de intrare (fixați)
Δ% populație în zona locală de 300 m
KDG_places = round(ΔResidents × 0.08)
kindergarten_in_1000m = 0
Indicatori structurali:
loss_passage
loss_front
grain_pressure
lost_parcel
Indicatori ai vieții stradale:
ground_floor_active
service_local
1️⃣ Steaguri structurale roșii (prioritare)
Fixare pentru cazul analizat
În scenariul examinat, toți indicatorii structurali sunt egali cu zero:
loss_passage = 0
loss_front = 0
grain_pressure = 0
lost_parcel = 0 (inclusiv în stratul antebelic)
Aceasta înseamnă că nu este identificată degradare structurală a mediului istoric.
Regula-limită (se păstrează)
Dacă într-un scenariu apare cel puțin una dintre condițiile de mai jos, statutul proiectului devine automat ROȘU, indiferent de Δ% populație și de compensații:
loss_passage ≥ 1
loss_front ≥ 1
lost_parcel ≥ 1 în historic_layer = prewar
grain_pressure ≥ 1 în historic_layer = prewar
2️⃣ Scala în funcție de Δ% populație (zona 300 m)
🟢 VERDE (admisibil)
Δ% ≤ 10%
la kindergarten_in_1000m = 0:
sunt prevăzute KDG_places (integrat sau prin contribuție confirmată)
🟡 GALBEN (condiționat admisibil)
10% < Δ% ≤ 18%
la kindergarten_in_1000m = 0:
KDG_places sunt obligatorii și trebuie confirmate prin implementare
🔴 ROȘU (problematic)
Δ% > 18%
lipsa unei soluții asigurate pentru KDG_places → roșu automat
chiar și în prezența grădiniței, statutul rămâne roșu până la verificarea efectelor secundare
3️⃣ Efecte pozitive compensatorii (nu schimbă statutul)
Modificări fixate:
ground_floor_active: 36 → 37 (+1)
service_local: 38 → 39 (+1)
Interpretare
indică intensificarea activității stradale și a economiei locale;
nu compensează deficitul de infrastructură preșcolară;
nu anulează pragurile structurale și scala Δ%.
4️⃣ Formula-cheie de interpretare
În absența degradării structurale a mediului istoric (toți indicatorii = 0), admisibilitatea proiectului este determinată de creșterea populației și de existența măsurilor compensatorii pentru funcțiile deficitare. Indicatorii structurali-limită sunt absoluți și au prioritate indiferent de scenariu.
Clarificare privind efectele urbane „pozitive”
Date fixate:
ground_floor_active: 36 → 37
service_local: 38 → 39
Interpretare asupra statutului proiectului
Aceste modificări sunt considerate semnale pozitive compensatorii, reflectând consolidarea vieții cotidiene și a economiei locale. Metodologic se fixează că:
ele nu compensează lipsa infrastructurii preșcolare;
nu atenuează steagurile structurale roșii, dacă acestea apar;
permit o evaluare calitativă a scenariului ca fiind favorabil vieții stradale și serviciilor locale.
Formulare pentru raport (finală)
Creșterea populației este însoțită de o dinamică pozitivă a activității stradale și a funcțiilor locale: numărul parterelor active a crescut de la 36 la 37, iar al serviciilor locale de la 38 la 39. Aceste modificări îmbunătățesc mediul cotidian, însă nu elimină deficitul infrastructurii preșcolare în absența grădinițelor pe o rază de 1000 m.
Corelarea scenariilor (exemplu Aroma) cu scala de admisibilitate
Δ ≈ 8% (≈ 620 locuitori)
→ 🟢 statut verde, cu asigurarea a ≈ 50 locuri preșcolareΔ ≈ 15% (≈ 1120 locuitori)
→ 🟡 statut galben, cu asigurarea a ≈ 90 locuri preșcolareΔ ≈ 22% (≈ 1685 locuitori)
→ 🔴 statut roșu în lipsa soluției pentru ≈ 135 locuri;
chiar și cu soluție, rămâne „roșu de risc” până la verificarea efectelor secundare
Fixare-cheie (final)
Dinamica pozitivă a parterelor și serviciilor locale este un plus calitativ, dar nu reprezintă un factor compensator pentru infrastructura socială deficitară și nu influențează pragurile-limită de admisibilitate.
Concluzie privind proiectul (fosta întreprindere „Aroma”, Chișinău)
Evaluarea scenariilor investiționale pentru teritoriul fostei întreprinderi „Aroma” a fost realizată în cadrul DAUF, utilizând metodologia LICA, și este orientată spre analiza consecințelor propunerilor investitorului, nu spre formularea de recomandări de proiectare.
Analiza a arătat că în toate scenariile lipsește degradarea structurală a mediului istoric:
toți indicatorii critici sunt egali cu zero (loss_passage, loss_front, grain_pressure, lost_parcel, inclusiv în stratul antebelic). Morfologia cvartalelor, sistemul de pasaje, fronturile stradale și granularitatea se mențin în limite admisibile.
În absența încălcărilor structurale, admisibilitatea proiectului este determinată nu de forma construcției, ci de creșterea populației și de capacitatea mediului de a compensa funcțiile deficitare. Pragurile structurale rămân absolute, indiferent de scenariu și nivelul compensațiilor.
În toate scenariile se observă o dinamică pozitivă a activității stradale și a funcțiilor locale (36 → 37 partere active; 38 → 39 servicii locale), ceea ce îmbunătățește mediul urban cotidian. Totuși, această dinamică nu elimină limitarea principală a proiectului — lipsa infrastructurii preșcolare pe o rază de 1000 m.
Prin urmare, efectele pozitive sunt luate în calcul ca avantaj calitativ, însă:
nu compensează deficitul infrastructurii sociale;
nu anulează pragurile-limită;
nu modifică statutul proiectului în cazul depășirii valorilor critice fără compensații.
În logica DAUF, proiectul „Aroma” nu poate fi evaluat binar („permite / interzice”), ci scenarial, în funcție de:
mărimea creșterii populației;
absența degradării structurale;
existența sau lipsa măsurilor compensatorii pentru funcțiile deficitare, în special cele preșcolare.
Pași următori
Următoarea etapă presupune prezentarea acestui raport investitorului și comunității locale sub forma unui workshop deschis. Scopul nu este aprobarea unei soluții prestabilite, ci discutarea consecințelor scenariilor pe baza unor indicatori transparenți și verificabili.
În cadrul workshopului sunt posibile:
ajustarea parametrilor scenariilor (regim de înălțime, acoperire, ponderea locuirii, măsuri compensatorii);
reevaluarea variantelor alternative în cadrul DAUF / LICA;
compararea scenariilor după impactul asupra mediului istoric, infrastructurii sociale și vieții urbane cotidiene.
Procesul este iterativ: scenariile pot fi modificate și reevaluate succesiv până la identificarea unei variante acceptabile simultan pentru investitor, locuitori și administrația orașului din punctul de vedere al consecințelor și al condițiilor de admisibilitate.
Astfel, raportul este utilizat nu ca instrument de presiune sau de avizare formală, ci ca platformă de lucru pentru dialog, facilitând trecerea de la un model conflictual de discuție la căutarea unei soluții fundamentate și împărtășite.
Комментариев нет:
Отправить комментарий