„Chișinăul istoric: de ce este important să protejăm spațiile urbane”

 Zilele Patrimoniului European (European Heritage Days, EHD) reprezintă un eveniment cultural anual desfășurat sub egida Consiliului Europei și a Comisiei Europene. Scopul său este promovarea patrimoniului cultural, istoric și arhitectural al Europei. Obiectivul principal al acestui eveniment este de a face patrimoniul accesibil unui public larg, de a atrage atenția asupra importanței acestuia și de a contribui la conservarea lui.

Istorie și obiective:

Zilele Patrimoniului European au fost organizate pentru prima dată în 1985, în Franța, iar din 1991 au devenit o inițiativă pan-europeană. În prezent, la acest program participă toate cele 50 de țări care au semnat Convenția Culturală Europeană. Obiectivele cheie ale evenimentului includ:

• Menținerea interesului față de patrimoniul cultural.

• Atrăgerea atenției asupra conservării monumentelor și obiectelor de cultură.

• Promovarea accesului la obiective care sunt de obicei închise pentru publicul larg.

• Organizarea de evenimente culturale și educaționale pentru toate vârstele.

Formatul desfășurării:

Evenimentele au loc anual, toamna, cel mai frecvent în luna septembrie, pe durata unei zile sau mai multe. În cadrul sărbătorii sunt organizate tururi ghidate, expoziții, prelegeri, concerte, ateliere și workshopuri, iar multe obiective ale patrimoniului cultural (muzee, galerii, clădiri istorice și monumente arhitecturale) își deschid porțile pentru vizitarea gratuită.

De multe ori, în timpul Zilelor Patrimoniului European, este oferită oportunitatea unică de a vizita obiective închise sau rareori accesibile publicului, cum ar fi palate private, clădiri istorice, instituții guvernamentale, subterane, fortărețe și alte obiecte importante de patrimoniu cultural.

Țări participante principale:

Fiecare țară participantă la Zilele Patrimoniului European organizează evenimente în conformitate cu specificul și tradițiile culturale naționale. De exemplu:

• În Franța se desfășoară "Journées européennes du patrimoine", unde sunt deschise nu doar muzee și palate, ci și numeroase reședințe private și clădiri guvernamentale.

• În Marea Britanie – "Heritage Open Days" cu tururi ghidate ale clădirilor istorice și spațiilor publice.

• În Spania, Italia, Germania și alte țări, programele sunt similare — se organizează evenimente culturale diverse și vizitarea obiectivelor emblematice.

Zilele Patrimoniului European 2024:

În fiecare an, evenimentul este dedicat unei teme specifice care subliniază diverse aspecte ale patrimoniului cultural. De exemplu, în 2023 tema a fost "Patrimoniul viu" (Living Heritage), cu accent pe patrimoniul imaterial — tradiții, meșteșuguri și folclor.

Deși tema exactă și programul pentru 2024 sunt încă în dezvoltare, se așteaptă ca accentul să fie pus pe:

• Tehnologii digitale și patrimoniul cultural, inclusiv utilizarea realității virtuale, scanarea 3D și alte metode inovative pentru prezentarea obiectelor culturale.

• Sustenabilitate și conservarea patrimoniului în contextul schimbărilor climatice, o temă tot mai importantă în ultimii ani.

• Incluziune și accesibilitate, continuând tendința de a spori implicarea diferitelor grupuri de populație, inclusiv persoanele cu dizabilități, tinerii și migranții, în proiectele culturale.

Inovațiile anului 2024:

Se preconizează că în 2024 programul va fi extins prin:

• Tururi virtuale — în contextul lumii post-pandemice, multe țări dezvoltă formate online pentru vizitarea obiectivelor culturale.

• Extinderea geografiei evenimentelor — noi participanți din orașele mici și regiunile rurale vor fi implicați în evenimente, iar schimburile internaționale vor continua să se dezvolte.

• Programe educaționale — școlile și universitățile vor fi mai activ implicate în evenimente, inclusiv în programe dedicate studierii și conservării patrimoniului cultural.

• Colaborări cu industriile creative, ceea ce poate include expoziții de artă contemporană, concerte și spectacole organizate în cadrul obiectivelor istorice.

Astfel, Zilele Patrimoniului European reprezintă o oportunitate unică pentru toți cei interesați să cunoască mai bine bogățiile culturale ale Europei, să viziteze monumente istorice și să devină parte a procesului de conservare a patrimoniului cultural pentru generațiile viitoare.

Propunerea de modificare a patrimoniului protejat al orașului Chișinău poate fi formulată astfel:

Introducere:

În contextul protecției patrimoniului cultural din orașele post-sovietice, cum ar fi Chișinău, există o problemă unică legată de caracterul construcțiilor. Spre deosebire de țările occidentale, unde atenția se concentrează pe protejarea părților materiale (Solid), în Chișinău, valoarea principală o reprezintă spațiul (Void) — golurile urbane, străzile, curțile interioare, aleile și pasajele. Aceste spații, formate în condițiile unei construcții degradate, nu au o valoare arhitecturală clară, dar joacă un rol important în structura vieții urbane și dinamica socială.

Justificare:

1. Valoarea spațială (Void): Spații precum străzile, curțile și pasajele înguste creează un microclimat unic în cartierele orașului. Ele asigură ventilația, accesul la lumina soarelui și orientarea spațială pentru locuitori. Aceste spații nu sunt doar goluri între clădiri, ci elemente ale ecosistemului urban, importante pentru locuirea confortabilă.

2. Semnificația simbolică: Obiectele arhitecturale care înconjoară aceste spații nu au întotdeauna o valoare istorică sau artistică. Cu toate acestea, spațiile în sine, ca parte integrantă a peisajului urban, au o valoare simbolică pentru locuitori, deoarece determină percepția orașului și a istoriei sale.

3. Adaptarea la condițiile moderne: Multe dintre clădirile care înconjoară aceste spații nu corespund cerințelor moderne de calitate a vieții, ceea ce necesită reconstrucție și modernizare. Cu toate acestea, aceste schimbări nu ar trebui să afecteze negativ structura și caracterul spațiilor care se formează între aceste obiecte. Este important să se păstreze aceste goluri urbane ca spații publice, iar modificările din jurul lor să fie permise doar dacă nu dăunează integrității funcționale și estetice a acestor spații.

Modificări propuse:

1. Protecția spațiilor urbane (Void): Introducerea modificărilor în legislația privind protecția patrimoniului cultural, incluzând pe lista obiectelor protejate spațiile străzilor, curților, aleilor și pasajelor, ca elemente cheie ale țesutului urban, care au o importanță vitală pentru sustenabilitatea socială și ecologică a orașului.

2. Flexibilitate în reconstrucția construcțiilor (Solid): Permisiunea de a reconstrui sau moderniza clădirile care formează aceste spații, cu condiția ca astfel de modificări să nu afecteze negativ structura și volumul golurilor urbane. Reconstrucția trebuie realizată ținând cont de interacțiunea acestora cu spațiile înconjurătoare, pentru a păstra valoarea lor funcțională și culturală.

3. Crearea normativelor pentru protecția spațiului: Elaborarea unor norme și reglementări urbanistice speciale care să reglementeze relația dintre clădiri și spațiile protejate, incluzând cerințe legate de înălțimea clădirilor, densitatea și accesibilitatea acestora.

Concluzie:

Astfel, măsura propusă va permite păstrarea golurilor urbane importante pentru Chișinău, oferind în același timp flexibilitate pentru modernizarea construcțiilor din jur. Acest lucru va crea o dezvoltare armonioasă a mediului urban, care își va păstra unicitatea și va corespunde standardelor moderne de calitate a vieții.

Rezumat: Protecția nu doar a obiectelor materiale, ci și a spațiilor urbane va crea un echilibru între istorie și modernitate, îmbunătățind calitatea mediului și a vieții urbane.

Propunere privind revitalizarea spațiilor urbane în zonele istorice din Chișinău

Introducere:

Spațiile urbane din Chișinău, în special porțiunile străzilor istorice, au un potențial semnificativ pentru creșterea atractivității orașului atât pentru locuitori, cât și pentru turiști. Revitalizarea acestor spații, concentrată pe restaurarea elementelor istorice, poate îmbunătăți nu doar calitatea vieții în aceste zone, ci și oferi direcții generale pentru viitoarea reconstrucție a clădirilor înconjurătoare.

Obiective:

1. Conservarea identității istorice: Străzile istorice din Chișinău, precum strada Vlaicuță, pavate cu piatră cubică de granit albastru și piatră albă rezistentă, reprezintă elemente esențiale ale patrimoniului cultural urban. Revitalizarea acestor spații ar trebui să includă refacerea pavajului istoric, precum și altor elemente de infrastructură, cum ar fi trotuarele, iluminatul și peisagistica.

2. Crearea unui stil arhitectural unitar: Introducerea de firme, reclame și vitrine istorice pentru magazine, cafenele și restaurante va ajuta la conturarea unui stil general pentru reconstrucția viitoare a clădirilor deținute de proprietari privați, păstrând un aspect arhitectural și stilistic coerent.

Direcții principale de revitalizare:

1. Refacerea elementelor istorice ale mediului stradal:

• Pavaj stradal: Restaurarea drumurilor pavate cu piatră cubică istorică pe străzile care au păstrat sau utilizat anterior acest tip de acoperire. Aceasta va crea un caracter unic și va îmbunătăți percepția mediului urban.

• Trotuare: Reparația și reamenajarea trotuarelor folosind materiale tradiționale, completând astfel imaginea istorică a străzilor.

2. Peisagistică și amenajare:

• Refacerea și actualizarea plantărilor stradale cu specii de arbori și arbuști tradiționali, care au fost folosiți istoric în designul peisagistic din Chișinău.

• Amenajarea locurilor de odihnă (bănci, elemente arhitecturale mici) în stil istoric.

3. Iluminat:

• Instalarea felinarelor stradale în stilul de la sfârșitul secolului XIX — începutul secolului XX, pentru a menține caracterul istoric al străzilor și a crea o atmosferă plăcută seara pentru locuitori și turiști.

4. Amenajarea fațadelor și firmelor:

• Aplicarea firmelor și construcțiilor publicitare istorice, realizate în concordanță cu stilul arhitectural al clădirilor și străzilor.

• Limitarea utilizării panourilor și construcțiilor publicitare moderne, luminoase, pentru a păstra aspectul istoric al spațiului urban.

5. Dezvoltarea rutelor culturale și turistice:

• Crearea unor trasee turistice pietonale pe străzile istorice renovate, cu plăcuțe informative care să relateze istoria străzilor, clădirilor și locuitorilor de odinioară.

• Organizarea de programe de excursii, care vor crește interesul pentru aceste zone și vor atrage turiști.

Rezultate așteptate:

1. Creșterea atractivității turistice: Străzile istorice restaurate și spațiile urbane reamenajate vor deveni cartea de vizită a orașului, atrăgând turiști și investitori.

2. Creșterea interesului locuitorilor pentru aceste zone: Îmbunătățirea mediului urban va crea condiții confortabile de locuire și recreere, ceea ce ar putea crește valoarea proprietăților și nivelul de trai din aceste zone.

3. Conturarea unui stil general pentru reconstrucția clădirilor: Stilul de amenajare impus va deveni un punct de referință pentru proprietarii clădirilor, contribuind la o dezvoltare armonioasă a cartierelor și la păstrarea identității istorice a orașului.

Concluzie:

Realizarea revitalizării spațiilor urbane istorice din Chișinău, în special a străzilor și curților, va contribui la conservarea patrimoniului cultural, îmbunătățirea infrastructurii urbane și crearea unui mediu atractiv atât pentru locuitori, cât și pentru turiști.

Trebuie menționat că implementarea revitalizării propuse a străzilor istorice din Chișinău nu necesită elaborarea unor documente de amploare, cum ar fi planul general al orașului sau Planul Zonal al Centrului Istoric. Pentru realizarea cu succes a proiectului este suficientă crearea unor serii de proiecte locale individuale.

Primul pas ar putea fi un proiect pilot pentru restaurarea uneia sau mai multor străzi istorice, care va servi drept exemplu și bază pentru acțiunile ulterioare. Este esențial ca procesul de proiectare și implementare a proiectului pilot să aibă loc în colaborare cu locuitorii orașului prin discuții publice și consultări. Această abordare va permite luarea în considerare a intereselor și dorințelor cetățenilor, creând sprijin public pentru proiect.

După implementarea cu succes a proiectului pilot, activitatea poate continua cu alte porțiuni ale străzilor istorice. Fiecare etapă nouă ar trebui să se bazeze pe experiența acumulată în cadrul proiectului pilot, ținând cont de feedback-ul primit de la locuitori, asigurând astfel flexibilitatea și adaptarea soluțiilor la condițiile specifice. Acest lucru va crea un model treptat și eficient de îmbunătățire a mediului urban, fără necesitatea unor planuri urbanistice de amploare.

Astfel, metoda de implementare succesivă a proiectelor individuale, începând cu un proiect pilot, va permite dezvoltarea flexibilă a zonelor istorice ale Chișinăului, sporindu-le atractivitatea pentru locuitori și turiști.

Abordări similare privind protecția spațiilor istorice (în locul protecției stricte a clădirilor din jur) sunt cunoscute și în alte orașe și țări, unde se pune accent pe protejarea structurii spațiilor urbane - străzile, piețele și curțile interioare - ca elemente esențiale ale patrimoniului istoric. Exemple notabile ale acestor abordări includ:

1. Copenhaga, Danemarca — în centrul orașului, nu doar clădirile istorice sunt protejate, ci și proporțiile spațiilor publice și coridoarele vizuale. Chiar dacă se permite renovarea unor clădiri, structura străzilor și piețelor rămâne intactă pentru a păstra caracterul urban.

1. Barcelona, Spania — în cartierul El Born, au fost dezvoltate proiecte de revitalizare care se concentrează pe păstrarea rețelei de străzi și a spațiilor publice. Aceste spații nu sunt doar elemente arhitecturale, ci au o semnificație socială, care ajută la revitalizarea zonelor istorice.

1. Gent, Belgia — centrul istoric este protejat prin reglementări stricte ale utilizării spațiilor publice. Protecția nu se referă doar la clădiri, ci la scara și armonia străzilor și piețelor, asigurându-se astfel continuitatea urbană.

1. Paris, Franța — în proiecte precum reamenajarea Pieței Republicii, accentul a fost pus pe reînnoirea funcțiilor sociale ale pieței, păstrând în același timp planificarea istorică și caracterul spațiului deschis.

Aceste exemple demonstrează că protecția structurii urbane și a funcțiilor sociale ale spațiilor publice devine o abordare populară, permițând transformarea clădirilor în jur, dar păstrând în același timp esența istorică a orașului.

În cadrul Zilelor Patrimoniului European din Chișinău pot fi organizate următoarele activități, concentrate pe tema revitalizării spațiilor urbane și a conservării patrimoniului cultural:

1. Tururi ghidate pe străzile istorice: Organizarea de tururi tematice pe străzile istorice cheie din Chișinău, cum ar fi strada Vlaicuță, cu discuții despre semnificația lor și posibilele proiecte de revitalizare. Acest lucru va evidenția modul în care străzile vechi pot fi restaurate, ținând cont de patrimoniul cultural și istoric.

2. Expoziții despre arhitectura urbană: Organizarea unor expoziții dedicate evoluției stilurilor arhitecturale din Chișinău, cu accent pe clădirile degradate și exemple de reconstrucție posibilă. Aceste expoziții ar putea demonstra cum poate fi transformat mediul istoric, păstrând totodată structura urbană.

3. Workshopuri despre design și urbanism: Organizarea de workshopuri pentru locuitori și specialiști, concentrate pe amenajarea spațiilor urbane (Void). În cadrul acestor întâlniri, participanții ar putea dezvolta concepte pentru refacerea curților, străzilor și spațiilor publice, împreună cu comunitatea locală.

4. Tururi interactive cu elemente de realitate augmentată: Crearea unei aplicații mobile sau organizarea de tururi interactive folosind realitatea augmentată (AR), care să permită locuitorilor și turiștilor să „vadă” versiunile restaurate ale străzilor și clădirilor istorice. Acest lucru va atrage atenția asupra potențialului de revitalizare.

5. Evenimente culturale în curțile istorice: Organizarea de concerte mici, spectacole de teatru sau instalații de artă în curțile istorice și pasaje, care pot fi incluse în procesul de revitalizare. Aceste activități vor contribui la revigorarea interesului locuitorilor și turiștilor pentru aceste spații.

6. Discuții publice și mese rotunde: Organizarea de discuții cu participarea experților în urbanism, arhitecți, istorici și locuitori locali despre cum poate revitalizarea îmbunătăți calitatea vieții în cartierele istorice și poate crește atractivitatea turistică a orașului.

7. Concurs pentru cele mai bune idei de revitalizare: Organizarea unui concurs pentru tinerii arhitecți și designeri, pentru a prezenta cel mai bun proiect de revitalizare a unei zone istorice din Chișinău. Cele mai bune proiecte ar putea fi expuse în cadrul expozițiilor sau propuse pentru implementare.

Aceste activități vor contribui nu doar la creșterea atenției asupra zonelor istorice din Chișinău, ci și la implicarea locuitorilor în procesul de discuție și modelare a viitorului spațiilor urbane.

În Moldova, acest eveniment va fi marcat pe 26-27 septembrie, așa că mai este timp să se facă ajustări în planul activităților, dacă este necesar și dorit.

Apropo, deja există lucruri de arătat celor interesați.

 

Este suficient să continuăm să dezvoltăm experiența pe care o avem deja. Pe această temă putem lăsa imaginația să zboare cu ajutorul rețelelor neuronale.