"Happiness is the key to success !"

четверг, 27 февраля 2025 г.

Păstrare sau transformare? Clădirile istorice ale Chișinăului în contextul planului de referință

 

Clădirea de pe strada Veronica Micle, 11 și alte obiecte: provocări și oportunități pentru planul de referință istorico-arhitectural al centrului istoric al Chișinăului


Introducere


Centrul istoric al Chișinăului, ca inimă a patrimoniului cultural și arhitectural al Moldovei, se confruntă cu provocări serioase în contextul urbanizării și modernizării rapide. Un exemplu grăitor al acestor provocări este situația clădirii de pe strada Veronica Micle, 11, care este inclusă în registrul monumentelor (monument.sit.md) ca parte a spitalului Mănăstirii Hîrboanca. Acest obiect, parțial demolat, parțial modificat și completat cu o parte arhitecturală modernă, a devenit un simbol al dilemei dintre păstrarea patrimoniului istoric și adaptarea la nevoile contemporane. Cazuri similare nu sunt izolate: clădiri precum casa Verzilin de pe strada Columna, 102 AB, casa Rîșcanu-Derojinska de pe strada București, 62 (după proiectul renumitului arhitect Berdadazzi), și obiectul de pe strada Vlaicu Pîrcălab, 43, demonstrează, de asemenea, transformări complexe ale obiectelor istorice. În contextul dezvoltării planului de referință istorico-arhitectural (PIA) al centrului istoric al Chișinăului, aflat acum în stadiu de lucru activ, aceste exemple reprezintă cazuri importante pentru analiză și includere în documentele strategice.


Istorie și starea actuală a obiectelor


Strada Veronica Micle, 11 — parte a spitalului Mănăstirii Hîrboanca



Clădirea de pe strada Veronica Micle, 11, făcea inițial parte din complexul spitalului Mănăstirii Hîrboanca, deținând o valoare istorică și culturală semnificativă ca parte a patrimoniului religios și medical al Chișinăului. Totuși, în ultimii ani, aceasta a suferit modificări substanțiale: o parte a structurii originale a fost demolată, alta — modificată, iar elementelor rămase le-a fost atașată o construcție modernă, utilizând materiale și forme care contrastează cu arhitectura tradițională. În fotografii se observă cum fațadele vechi, cu detalii clasice, coexistă cu o clădire modernă, realizată într-un stil geometric, cu suprafețe întunecate și ferestre mari de sticlă. Aceste modificări au stârnit discuții în rândul experților și al publicului, ridicând întrebarea: să adaptăm obiectul pentru nevoile moderne sau să îl considerăm pierdut din punct de vedere al valorii istorice și să îl excludem din lista monumentelor?


Strada Columna, 102 AB — casa Verzilin



Casa Verzilin de pe strada Columna, 102 AB, este un obiect istoric care reflectă stilul arhitectural de la începutul secolului XX, caracteristic pentru Chișinău. Această clădire, probabil, păstrează elemente ale arhitecturii clasice, dar, la fel ca în cazul străzii Veronica Micle, 11, aspectul său exterior ar fi putut fi parțial modificat sau completat cu construcții moderne. Pe baza analizei vizuale, se poate presupune că clădirea a fost parțial adaptată pentru utilizare comercială sau rezidențială, dar cu posibila pierdere a unor trăsături originale. Acest obiect poate fi clasificat ca „adaptare” cu condiția păstrării elementelor istorice cheie, sau ca „excludere din listă/demolare”, dacă modificările i-au distrus valoarea culturală.

Strada București, 62 — casa Rîșcanu-Derojinska după proiectul lui Berdadazzi



Casa Rîșcanu-Derojinska de pe strada București, 62, reprezintă un exemplu remarcabil de arhitectură, creat după proiectul renumitului arhitect Berdadazzi, unul dintre maeștrii cheie care au format aspectul Chișinăului în secolele XIX–XX. Această construcție, probabil, păstrează fațade decorative și ornamente caracteristice stilului său, dar ar fi putut fi parțial reconstruită sau extinsă cu adăugarea de elemente moderne, precum vitrine de sticlă sau etaje noi. Dacă esența istorică a clădirii este păstrată, aceasta poate fi inclusă în categoria „adaptare” cu respectarea zonelor de protecție. În caz contrar, dacă modificările au dus la pierderea aspectului original, obiectul poate fi luat în considerare pentru excludere din lista monumentelor.

Strada Vlaicu Pîrcălab, 43



Clădirea de pe strada Vlaicu Pîrcălab, 43, face, de asemenea, parte din numărul obiectelor istorice care ar fi putut suferi modificări. Această construcție, probabil, păstrează elemente ale arhitecturii tradiționale, dar, la fel ca alte exemple, ar fi putut fi parțial modernizată prin adăugarea de construcții moderne sau pierderea detaliilor originale. Dacă valoarea istorică a clădirii este încă păstrată, aceasta poate fi clasificată ca „adaptare”, cu impunerea de restricții stricte asupra viitoarelor modificări în cadrul zonelor de protecție. Dacă modificările au fost distructive, obiectul poate fi exclus din lista monumentelor sau demolat.

Rolul planului de referință istorico-arhitectural


Dezvoltarea PIA al centrului istoric al Chișinăului, începută în ultimii ani, este direcționată către identificarea tuturor obiectelor cu valoare culturală și istorică, definirea limitelor lor, a zonelor de protecție și stabilirea regulilor pentru viitoarea activitate de urbanism. În decembrie 2023, Consiliul Național al Monumentelor Istorice a aprobat „granițele fizice” ale centrului istoric, ceea ce a reprezentat un pas important în lupta împotriva construcțiilor ilegale și pentru păstrarea patrimoniului arhitectural. Acest proces include crearea de hărți interactive, analiza stării monumentelor și elaborarea de recomandări pentru conservarea sau adaptarea acestora.


Includerea clădirilor de pe strada Veronica Micle, 11, Columna, 102 AB, București, 62, și Vlaicu Pîrcălab, 43, în PIA va permite nu doar fixarea stării lor actuale, ci și determinarea statutului lor viitor — fie ca monumente adaptate cu respectarea zonelor de protecție, fie ca obiecte care ar putea fi excluse din lista monumentelor din cauza pierderii valorii istorice. Planul trebuie să stabilească criterii clare pentru clasificarea obiectelor în categoria „adaptare” sau „excludere din listă/demolare”, precum și să dezvolte restricții normative pentru prevenirea unor astfel de transformări în viitor. Pentru clădirile din categoria „adaptare”, PIA prevede stabilirea unei zone de protecție de 30–50 m, unde este permisă construcția de obiecte cu o înălțime de 3–5 etaje, cu condiția păstrării aspectului istoric și a armoniei cu arhitectura originală.


Provocări și perspective


Una dintre principalele probleme este echilibrul dintre păstrarea autenticității monumentelor și adaptarea lor la nevoile moderne. Demolarea parțială și adăugarea de părți moderne, ca în cazul obiectelor menționate, au atras critici din partea apărătorilor patrimoniului, care consideră că astfel de modificări distrug aspectul istoric al orașului. Pe de altă parte, susținătorii modernizării afirmă că adaptarea permite clădirilor să rămână funcționale, atrăgând investiții și susținând dezvoltarea centrului istoric.


PIA poate oferi o soluție care să combine aceste abordări. De exemplu, documentul poate stabili zone de protecție stricte în jurul elementelor istorice rămase, interzicând demolarea suplimentară, dar permițând reconstrucții limitate cu utilizarea de materiale și stiluri care să armonizeze cu arhitectura originală. În plus, planul poate include inițiative educaționale și de conștientizare pentru a spori gradul de informare al cetățenilor și dezvoltatorilor cu privire la importanța patrimoniului cultural.


Concluzie


Clădirile de pe strada Veronica Micle, 11 (parte a spitalului Mănăstirii Hîrboanca), Columna, 102 AB (casa Verzilin), București, 62 (casa Rîșcanu-Derojinska după proiectul lui Berdadazzi) și Vlaicu Pîrcălab, 43, reprezintă cazuri importante pentru dezvoltarea planului de referință istorico-arhitectural al Chișinăului. Includerea lor în PIA va permite nu doar fixarea modificărilor actuale, ci și determinarea viitorului obiectelor — fie păstrarea lor ca monumente adaptate cu respectarea zonelor de protecție (cu un perimetru de 30–50 m și posibilitatea construirii de obiecte de 3–5 etaje), fie excluderea din lista monumentelor, dacă valoarea istorică este considerată pierdută. Acest proces va servi ca exemplu pentru alte obiecte din centrul istoric, demonstrând cum se pot combina păstrarea patrimoniului cu nevoile moderne de urbanism. Dezvoltarea PIA reprezintă o șansă pentru Chișinău de a păstra aspectul unic al centrului său istoric, făcându-l atractiv pentru locuitori și turiști pe decenii înainte.


Сохранение или трансформация? Исторические здания Кишинева в контексте опорного плана

 

Здание на улице Вероники Микле, 11 и другие объекты: вызовы и возможности для историко-архитектурного опорного плана Кишинева


Введение


Исторический центр Кишинева, как сердце культурного и архитектурного наследия Молдовы, сталкивается с серьёзными вызовами в условиях стремительной урбанизации и модернизации. Одним из ярких примеров таких вызовов является ситуация с зданием на улице Вероники Микле, 11, которое значится в реестре памятников (monument.sit.md) как часть госпиталя Хырбовецкого монастыря. Этот объект, частично снесённый, частично изменённый и дополненный современной архитектурной частью, стал символом дилеммы между сохранением исторического наследия и адаптацией к современным потребностям. Подобные случаи не единичны: здания, такие как дом Верзилина на ул. Колумна, 102 АБ, дом Рышкану-Дерожинской на ул. Букурешть, 62 (по проекту известного архитектора Берардацци), и объект на ул. Влайку Пыркалаб, 43, также демонстрируют сложные трансформации исторических объектов. В контексте разработки историко-архитектурного опорного плана (ИАОП) исторического центра Кишинева, находящегося сейчас в стадии активной работы, эти примеры представляют собой важные кейсы для анализа и включения в стратегические документы.


История и текущее состояние объектов


Улица Вероники Микле, 11 — часть госпиталя Хырбовецкого монастыря


Здание на ул. Вероники Микле, 11, изначально входило в состав госпиталя Хырбовецкого монастыря, обладая значительной исторической и культурной ценностью как часть религиозного и медицинского наследия Кишинева. Однако в последние годы оно подверглось значительным изменениям: часть оригинальной структуры была снесена, другая — модифицирована, а к сохранившимся элементам пристроена современная конструкция с использованием материалов и форм, контрастирующих с традиционной архитектурой. На фотографиях видно, как старые фасады с классическими деталями соседствуют с современным зданием, выполненным в геометрическом стиле с тёмными поверхностями и большими стеклянными окнами. Эти изменения вызвали дискуссии среди экспертов и общественности, поднимая вопрос: адаптировать объект для современных нужд или считать его утратившим историческую ценность и исключить из списка памятников.


Улица Колумна, 102 АБ — дом Верзилина


Дом Верзилина на ул. Колумна, 102 АБ, является историческим объектом, отражающим архитектурный стиль начала XX века, характерный для Кишинева. Это здание, вероятно, сохраняет элементы классической архитектуры, но, как и в случае с Вероники Микле, 11, его внешний вид мог быть частично изменён или дополнен современными конструкциями. На основе визуального анализа, можно предположить, что здание частично адаптировано под коммерческое или жилое использование, но с возможной утратой части оригинальных черт. Этот объект может быть классифицирован как «адаптировать» при условии сохранения ключевых исторических элементов, либо как «исключить из списка/снести», если изменения разрушили его культурную ценность.


Улица Букурешть, 62 — дом Рышкану-Дерожинской по проекту Берардацци




Дом Рышкану-Дерожинской на ул. Букурешть, 62, представляет собой выдающийся пример архитектуры, созданной по проекту известного архитектора Берардацци, одного из ключевых мастеров, формировавших облик Кишинева в XIX–XX веках. Это сооружение, вероятно, сохраняет декоративные фасады и орнаменты, характерные для его стиля, но могло быть частично перестроено или расширено с добавлением современных элементов, таких как стеклянные витрины или новые этажи. Если историческая сущность здания сохраняется, оно может быть отнесено к категории «адаптировать» с учётом зон охраны. В противном случае, если изменения привели к утрате оригинального облика, объект может быть рассмотрен для исключения из списка памятников.


Улица Влайку Пыркалаб, 43



Здание на ул. Влайку Пыркалаб, 43, также входит в число исторических объектов, которые могли подвергнуться изменениям. Это сооружение, вероятно, сохраняет элементы традиционной архитектуры, но, как и другие примеры, могло быть частично модернизировано с добавлением современных конструкций или утратой оригинальных деталей. Если историческая ценность здания ещё сохраняется, его можно классифицировать как «адаптировать», с установлением строгих ограничений на будущие изменения в рамках зон охраны. Если же изменения были деструктивными, объект может быть исключён из списка памятников или снесён.

Роль историко-архитектурного опорного плана


Разработка ИАОП исторического центра Кишинева, начатая в последние годы, направлена на фиксацию всех объектов культурного и исторического значения, определение их границ, зон охраны и установление правил для будущей градостроительной деятельности. В декабре 2023 года Национальный совет исторических памятников утвердил «физические» границы исторического центра, что стало важным шагом в борьбе с незаконной застройкой и сохранении архитектурного наследия. Этот процесс включает создание интерактивных карт, анализ состояния памятников и разработку рекомендаций по их сохранению или адаптации.


Включение зданий на ул. Вероники Микле, 11, Колумна, 102 АБ, Букурешть, 62, и Влайку Пыркалаб, 43, в ИАОП позволит не только зафиксировать их текущее состояние, но и определить их будущий статус — либо как адаптированные памятники с учётом зон охраны, либо как объекты, которые могут быть исключены из списка памятников из-за утраты исторической ценности. План должен установить чёткие критерии для классификации объектов в категории «адаптировать» или «исключить из списка/снести», а также разработать нормативные ограничения для предотвращения подобных трансформаций в будущем. Для зданий категории «адаптировать» ИАОП предусматривает установление охранной зоны в радиусе 30–50 м, где допускается строительство объектов высотой 3–5 этажей, при условии сохранения исторического облика и гармонии с оригинальной архитектурой.


Вызовы и перспективы


Одной из главных проблем является баланс между сохранением подлинности памятников и их адаптацией под современные нужды. Частичный снос и добавление современных частей, как в случае с указанными объектами, вызвали критику со стороны защитников наследия, которые считают, что такие изменения разрушают исторический облик города. С другой стороны, сторонники модернизации утверждают, что адаптация позволяет зданиям оставаться функциональными, привлекая инвестиции и поддерживая развитие исторического центра.


ИАОП может предложить решение, объединяющее эти подходы. Например, документ может установить строгие зоны охраны вокруг сохранившихся исторических элементов, запрещающие дальнейший снос, но позволяющие ограниченные реконструкции с использованием материалов и стилей, гармонирующих с оригинальной архитектурой. Кроме того, план может включать образовательные и просветительские инициативы, чтобы повысить осведомлённость жителей и застройщиков о значении культурного наследия.


Заключение


Здания на ул. Вероники Микле, 11 (часть госпиталя Хырбовецкого монастыря), Колумна, 102 АБ (дом Верзилина), Букурешть, 62 (дом Рышкану-Дерожинской по проекту Берардацци) и Влайку Пыркалаб, 43 являются важными кейсами для разработки историко-архитектурного опорного плана Кишинева. Их включение в ИАОП позволит не только зафиксировать текущие изменения, но и определить будущее объектов — будь то сохранение как адаптированных памятников с учётом зон охраны (с радиусом 30–50 м и возможностью строительства объектов 3–5 этажей) или исключение из списка памятников, если историческая ценность признана утраченной. Этот процесс станет примером для других объектов исторического центра, демонстрируя, как можно сочетать сохранение наследия с современными градостроительными потребностями. Разработка ИАОП — это шанс для Кишинева сохранить уникальный облик своего исторического центра, делая его привлекательным для жителей и туристов на десятилетия вперёд.


„Transportul viitorului pentru Chișinău: o idee pentru ministru”

 

Propunere pentru transformarea sistemului de transport din Chișinău prin utilizarea platformelor Bolt și Yandex Go și a tehnologiilor blockchain



Apariția Bolt în Chișinău este un rezultat bun, care merită deja atenție. Nu vorbim doar despre o nouă companie de taxi, ci despre un semnal că Moldova devine atractivă pentru jucătorii internaționali. Acum avem două servicii puternice — Bolt și Yandex Go —, iar acest lucru deschide o oportunitate unică. Propun să folosim concurența dintre ele ca pe o pârghie pentru a crea un sistem de transport inovator, care să îmbunătățească mobilitatea locuitorilor, să ridice Chișinăul la un nou nivel și să atragă atenția asupra Moldovei ca pionier în regiune. Este vorba despre un sistem hibrid de transport public bazat pe platformele lor, cu introducerea "capsulelor" de diferite capacități, rute flexibile și tehnologii blockchain cu tokenuri. Compania care va implementa prima această propunere va obține un avantaj pe piață — iar câștigătorii vor fi toți locuitorii orașului.

Context: de la un rezultat bun la ceva mai mare


Sosirea Bolt, alături de Yandex Go, care deja funcționează, este un succes care arată că firmele private văd potențial în Chișinău. Ambele servicii oferă curse individuale convenabile prin aplicații, iar prezența lor îmbunătățește deja accesibilitatea transportului pentru mulți locuitori. Totuși, situația actuală a mobilității în oraș necesită mai mult: microbuzele învechite, ambuteiajele în orele de vârf, dependența mare de mașinile personale și flexibilitatea insuficientă a transportului public rămân probleme pe care taxiurile, singure, nu le rezolvă.


Acum, având două platforme concurente, nu trebuie doar să ne bucurăm de acest fapt, ci să folosim rivalitatea lor pentru a lansa o adevărată reformă a transportului. Bolt și Yandex au demonstrat deja că pot optimiza cursele și lucra cu șoferii — de ce să nu le propunem să facă un pas mai departe? Concurența dintre ele va deveni motorul progresului: firma care va implementa prima îmbunătățirile propuse va prelua conducerea pe piață, iar Chișinăul va beneficia de un sistem modern de mobilitate.


Ideea: capsule de diferite capacități și rute flexibile


Propun să inițiem un proiect prin care Bolt și Yandex Go să-și extindă platformele, adăugând un sistem de "capsule" de diferite capacități (de la 4-6 la 15-20 de locuri), care să funcționeze pe principiul "de la poartă la poartă". Nu vorbim despre rute fixe cu stații prestabilite, ca la autobuze sau microbuze, ci despre un model dinamic, în care transportul se adaptează cererii în timp real.


Cum funcționează:


  1. Locuitorii indică destinația prin aplicația Bolt sau Yandex.

  2. Algoritmul grupează pasagerii cu trasee similare.

  3. Se alege o "capsulă" de mărimea potrivită: o mașină mică pentru 4-6 persoane, un microbuz pentru 10-12 sau un minibus pentru 15-20.

  4. Transportul preia pasagerii cât mai aproape de punctul de plecare și îi duce la destinație, evitând opririle inutile.

Acesta este un hibrid între confortul taxiului și eficiența transportului public. Dimineața, sistemul poate trimite mai multe microbuze în cartierele-dormitor, iar ziua poate trece la comenzi individuale. Spre deosebire de microbuzele care circulă fie goale, fie supraaglomerate, aici totul este optimizat prin date și concurență.


Rolul blockchain-ului și al tokenurilor


Pentru a face sistemul și mai atractiv și modern, propun integrarea blockchain-ului și a unei economii bazate pe tokenuri. Acest lucru oferă transparență, motivație și un avantaj tehnologic pentru compania care adoptă prima schimbările.


  1. Tokenuri ca monedă:
    Se creează un token, de exemplu, "MobiCoin". Pasagerii plătesc cursele cu tokenuri, cumpărându-le prin aplicație sau primindu-le ca subvenție de la stat. Șoferii și companiile primesc tokenuri ca venit. Acest lucru simplifică plățile și le face instantanee.

  2. Transparență prin blockchain:
    Toate operațiunile sunt înregistrate într-un registru blockchain deschis. Acest lucru elimină fraudele și oferă încredere tuturor: statului, companiilor și pasagerilor.

  3. Stimulente pentru utilizatori:
    Tokenurile devin un instrument de motivare:
    • Călătorești în afara orelor de vârf — primești tokenuri bonus.

    • Împarți microbuzul cu alții — reducere în tokenuri.

    • Participi la un program de loialitate — bonusuri suplimentare.
      Acest lucru încurajează oamenii să distribuie sarcina transportului și reduce ambuteiajele.


  4. Date pentru optimizare:
    Blockchain-ul stochează date anonimizate despre curse, ajutând companiile și orașul să îmbunătățească rutele și să planifice dezvoltarea.

De ce este sarcina ministerului și cum să folosim concurența


Sosirea Bolt este deja o realizare, dar adevărata misiune a ministerului este să canalizeze energia concurenței dintre Bolt și Yandex în beneficiul orașului. Aceste companii nu vor dezvolta singure un astfel de sistem, deoarece modelul lor actual generează profit din curse individuale. Dar dacă statul le oferă stimulente și sprijin, rivalitatea le va împinge spre inovație.


Cum se face:


  1. Propunere ambelor companii: Contactați Bolt și Yandex, prezentați conceptul și spuneți: "Cine implementează primul 'capsulele' și tokenurile va avea un avantaj — mai mulți clienți, subvenții și sprijin exclusiv în primii ani".

  2. Subvenții: Oferiți fonduri pentru achiziția microbuzelor și un stoc inițial de tokenuri (de exemplu, 50 "MobiCoin" per persoană pentru un district-pilot).

  3. Simplificarea regulilor: Creați un cadru legal care să nu supună acest sistem normelor stricte ale transportului public tradițional.

  4. Promovarea competiției: Prezentați-o ca o provocare națională: "Bolt vs. Yandex — cine va face Chișinăul orașul viitorului?"

Prima companie care acceptă va câștiga: va cuceri piața, va obține loialitatea clienților și reputația de inovator. A doua va trebui fie să se alinieze, fie să rămână în urmă. Oricum, Chișinăul va avea un transport modern.


Beneficii pentru Chișinău și Moldova


  1. Mobilitate îmbunătățită: "Capsule" flexibile vor reduce numărul mașinilor pe drumuri și vor oferi o alternativă microbuzelor.

  2. Creștere economică: Locuri de muncă noi, investiții și concurență între Bolt și Yandex.

  3. Imagine internațională: Moldova poate deveni un exemplu de utilizare a platformelor private pentru binele public.

  4. Ecologie: Mai puține emisii, mai ales dacă microbuzele sunt electrice.

Exemple din alte țări: lecții și inspirație


Lumea testează deja idei similare, iar noi putem prelua ce e mai bun din experiența lor.


  1. Helsinki, Finlanda — Kutsuplus și Whim:
    În 2012, Helsinki a lansat Kutsuplus — microbuze de 9 locuri care funcționau la cerere prin aplicație, grupând pasagerii. Proiectul s-a închis din cauza costurilor mari (18 euro pe cursă), dar a arătat cerere pentru flexibilitate. Ulterior, Whim a unit toate tipurile de transport într-o singură aplicație cu abonament.
    Lecție: Bolt sau Yandex pot evita greșelile Kutsuplus cu subvenții care să mențină prețurile la 1-2 euro, iar concurența va accelera lansarea.

  2. Singapore — Dynamic Bus Routing:
    Grab și Beeline au testat microbuze cu rute formate din cereri. Statul le-a subvenționat pentru a reduce prețurile.
    Lecție: Concurența dintre Bolt și Yandex, plus sprijinul ministerial, pot avea același efect la Chișinău.

  3. Lisabona, Portugalia — ViaVan:
    ViaVan a introdus microbuze de 6-8 locuri pentru curse comune, susținute de oraș pentru ecologie.
    Lecție: Bolt sau Yandex pot începe mic, iar prima companie va câștiga imagine ecologică.

  4. Tallinn, Estonia — Blockchain:
    Estonia a testat bilete digitale pe blockchain pentru transparență. Bolt, fiind o companie estonă, poate adapta ușor această experiență.
    Lecție: Tokenurile sporesc încrederea și atrag iubitorii de inovații.

Aceste exemple arată că ideea "capsulelor" funcționează, iar concurența și blockchain-ul o întăresc. Chișinăul poate fi următorul punct pe această hartă.


Dificultăți posibile și soluții


  1. Finanțe: Sunt necesare subvenții inițiale. Soluție — pilot într-un district și granturi UE.

  2. Acordul companiilor: Bolt și Yandex pot ezita. Soluție — concurența și stimulente (subvenții, exclusivitate).

  3. Tehnologie: Blockchain-ul necesită expertiză. Soluție — specialiști IT locali sau parteneri precum Ethereum.

  4. Obiceiurile locuitorilor: E nevoie de publicitate și tokenuri gratuite la start.

Primul pas: detaliile proiectului-pilot


Propun să începem cu un pas mic: creați un grup de lucru la minister cu Bolt, Yandex, experți IT și urbaniști. În 3-6 luni, dezvoltați un pilot într-un district al Chișinăului, provocând companiile la competiție — cine lansează primul câștigă sprijin și liderul pieței.


  • District: Recomand Botanica — un cartier-dormitor dens populat, cu încărcare mare a transportului. Aici, mulți locuitori merg dimineața spre centru și se întorc seara, ideal pentru testarea "capsulelor". Cu o suprafață de ~10 km² și ~150.000 de locuitori, este perfect pentru un pilot compact, dar reprezentativ.

  • Scară: Începeți cu 5-10 microbuze de capacități diferite (5 mașini de 6 locuri și 5 de 12 locuri), integrate în aplicația uneia dintre companii.

  • Buget:
    1. Achiziția microbuzelor: 10 microbuze second-hand (ex. Mercedes Sprinter) la ~10.000 euro fiecare = 100.000 euro. Dacă optăm pentru electrice (ex. BYD eBus), costul crește la 20.000-30.000 euro per unitate, deci 200.000-300.000 euro.

    2. Dezvoltarea sistemului de tokenuri: o soluție blockchain simplă pe Ethereum sau o platformă locală — ~20.000-30.000 euro, cu specialiști IT din Moldova.

    3. Subvenții pentru locuitori: 50 "MobiCoin" per persoană pentru 5.000 de rezidenți din Botanica (la 1 token = 0,1 euro) = 25.000 euro.

    4. Publicitate și lansare: 10.000 euro pentru campanie (pliante, rețele sociale, prezentări).
      Total: 155.000-365.000 euro, în funcție de tipul microbuzelor. Este o sumă minimă pentru pilot, acoperită din bugetul ministerului sau printr-un grant UE (ex. programe de dezvoltare durabilă).


  • Termene: 3 luni pentru pregătire (negocieri, achiziții, tokenuri) și 3 luni pentru testare. Dacă pilotul reușește, extindeți la întreg orașul.

Prima companie care lansează pilotul primește subvenții de 50% din costuri și promovare exclusivă de la oraș, obținând un avantaj competitiv.


Concluzie


Sosirea Bolt este un rezultat bun, dar succesul real este să folosim concurența cu Yandex Go pentru a crea transportul viitorului. Este o șansă ca Chișinăul să devină un exemplu de inovație.

Транспорт будущего для Кишинёва: идея для министра

 

Предложение по трансформации транспортной системы Кишинёва с использованием платформ Bolt и Yandex Go и блокчейн-технологий




Появление Bolt в Кишинёве — это хороший результат, который уже сам по себе заслуживает внимания. Это не просто ещё одна компания такси, а сигнал, что Молдова становится привлекательной для международных игроков. Теперь у нас есть два сильных сервиса — Bolt и Yandex Go, — и это открывает уникальную возможность. Предлагаю использовать конкуренцию между ними как рычаг для создания инновационной транспортной системы, которая улучшит мобильность горожан, выведет Кишинёв на новый уровень и привлечёт внимание к Молдове как к пионеру в регионе. Речь идёт о гибридной системе общественного транспорта на базе их платформ с внедрением "капсул" разной вместимости, гибких маршрутов и блокчейн-технологий с токенами. Кто из них первым реализует это предложение, тот получит преимущество на рынке — а выиграют все жители города.


Контекст: от хорошего результата к большему


Приход Bolt в дополнение к уже работающему Yandex Go — это успех, который показывает, что частные компании видят потенциал в Кишинёве. Оба сервиса предлагают удобные индивидуальные поездки через приложения, и их присутствие уже улучшает доступность транспорта для многих горожан. Однако текущая ситуация с мобильностью в городе требует большего: устаревшие маршрутки, пробки в часы пик, высокая зависимость от личных автомобилей и недостаточная гибкость общественного транспорта остаются проблемами, которые такси само по себе не решает.


Теперь, когда у нас есть две конкурирующие платформы, мы можем не просто радоваться этому факту, а использовать их соперничество для запуска настоящей транспортной реформы. Bolt и Yandex уже доказали свою способность оптимизировать поездки и работать с водителями — почему бы не предложить им шагнуть дальше? Конкуренция между ними станет двигателем прогресса: та компания, которая первой внедрит предложенные улучшения, захватит лидерство на рынке, а Кишинёв получит современную систему мобильности.


Идея: капсулы разной вместимости и гибкие маршруты


Предлагаю инициировать проект, в рамках которого Bolt и Yandex Go расширят свои платформы, добавив систему "капсул" разной вместимости (от 4-6 до 15-20 мест), работающих по принципу "от ворот до ворот". Это не традиционные маршруты с фиксированными остановками, а динамическая модель, где транспорт подстраивается под запросы пассажиров в реальном времени.


Как это работает:


  1. Жители через приложение Bolt или Yandex указывают пункт назначения.

  2. Алгоритм группирует пассажиров с похожими маршрутами.

  3. Подбирается "капсула" нужного размера: небольшая машина на 4-6 человек, шаттл на 10-12 или мини-автобус на 15-20.

  4. Транспорт забирает людей максимально близко к их точке старта и доставляет туда, куда нужно, минимизируя лишние остановки.

Это гибрид удобства такси и эффективности общественного транспорта. Утром система может отправлять шаттлы в спальные районы, а днём переключаться на индивидуальные заказы. В отличие от маршруток, которые часто ездят либо пустыми, либо переполненными, здесь всё оптимизировано через данные и конкуренцию.


Роль блокчейна и токенов


Чтобы сделать систему ещё более привлекательной и современной, предлагаю добавить блокчейн и токенизированную экономику. Это даст прозрачность, мотивацию и технологическое преимущество той компании, которая первой внедрит изменения.


  1. Токены как валюта:
    Создаётся токен, например, "MobiCoin". Пассажиры платят за поездки токенами, покупая их в приложении или получая от государства как субсидию. Водители и компании получают токены как доход. Это упрощает расчёты и ускоряет транзакции.

  2. Прозрачность через блокчейн:
    Все операции записываются в блокчейн — открытый реестр. Это исключает махинации и даёт доверие всем участникам: государству, компаниям и пассажирам.

  3. Стимулы для пользователей:
    Токены становятся инструментом мотивации:
    • Ездишь в непиковые часы — бонусные токены.

    • Делишь шаттл с другими — скидка.

    • Участвуешь в программе лояльности — дополнительные бонусы.
      Это побуждает людей распределять нагрузку и снижает пробки.


  4. Данные для оптимизации:
    Блокчейн фиксирует анонимизированные данные о поездках, помогая компаниям и городу улучшать маршруты и планировать развитие.

Почему это задача министерства и как использовать конкуренцию


Приход Bolt — это уже достижение, но настоящее дело министерства — направить энергию конкуренции между Bolt и Yandex на благо города. Эти компании не станут сами развивать такую систему, потому что их текущая модель приносит прибыль через индивидуальные поездки. Но если государство предложит им стимулы и поддержку, соперничество подтолкнёт их к инновациям.


Как это сделать:


  1. Предложить обеим компаниям: Связаться с Bolt и Yandex, презентовать концепцию и сказать: "Кто первый внедрит "капсулы" и токены, тот получит стартовое преимущество — больше клиентов, субсидии и эксклюзивную поддержку на первые годы".

  2. Поддержать субсидиями: Дотации на закупку шаттлов и стартовый фонд токенов (например, 50 "MobiCoin" на человека для пилотного района).

  3. Упростить правила: Создать правовую базу, чтобы такая система не попала под жёсткие нормы традиционного транспорта.

  4. Продвигать соревнование: Подать это как национальный вызов: "Bolt против Yandex — кто сделает Кишинёв городом будущего?"

Первая компания, которая согласится, выиграет: захватит рынок, получит лояльность клиентов и репутацию инноватора. Вторая либо подтянется, либо останется позади. А Кишинёв в любом случае получит современный транспорт.


Выгоды для Кишинёва и Молдовы


  1. Улучшение мобильности: Гибкие "капсулы" снизят число машин на дорогах и дадут альтернативу маршруткам.

  2. Экономический рост: Новые рабочие места, инвестиции и конкуренция между Bolt и Yandex.

  3. Международный имидж: Молдова может стать примером, как использовать частные платформы для общественного блага.

  4. Экология: Меньше выбросов, особенно если шаттлы будут электрическими.

Примеры из других стран: уроки и вдохновение


Мир уже тестирует похожие идеи, и мы можем взять лучшее из их опыта.


  1. Хельсинки, Финляндия — Kutsuplus и Whim:
    В 2012 году Хельсинки запустил Kutsuplus — микроавтобусы на 9 мест, которые работали по запросу через приложение, группируя пассажиров. Проект закрыли из-за высокой стоимости (18 евро за поездку), но он показал спрос на гибкость. Позже появился Whim — единая платформа для всех видов транспорта с подпиской.
    Урок: Bolt или Yandex могут избежать ошибок Kutsuplus, если субсидии сделают поездки доступными (1-2 евро), а конкуренция ускорит запуск.

  2. Сингапур — Dynamic Bus Routing:
    Grab и Beeline тестировали шаттлы с маршрутами, формируемыми по запросам. Государство субсидировало их, чтобы снизить цены.
    Урок: Конкуренция между Bolt и Yandex плюс дотации от министерства могут дать такой же эффект в Кишинёве.

  3. Лиссабон, Португалия — ViaVan:
    ViaVan запустил шаттлы на 6-8 мест для совместных поездок, поддерживаемых городом ради экологии.
    Урок: Bolt или Yandex могут начать с малого, а первая компания получит экологический пиар.

  4. Таллин, Эстония — Блокчейн:
    Эстония тестировала цифровые билеты на блокчейне для прозрачности. Bolt, как эстонская компания, может легко адаптировать этот опыт.
    Урок: Токены усилят доверие и привлекут тех, кто ценит инновации.

Эти примеры показывают, что идея "капсул" работает, а конкуренция и блокчейн делают её ещё сильнее. Кишинёв может стать следующей точкой на этой карте.


Возможные сложности и решения


  1. Финансы: Нужны субсидии на старт. Решение — пилот в одном районе и гранты от ЕС.

  2. Согласие компаний: Bolt и Yandex могут сомневаться. Решение — конкуренция и стимулы (субсидии, эксклюзивность).

  3. Технологии: Блокчейн требует экспертизы. Решение — местные IT-специалисты или партнёры вроде Ethereum.

  4. Привычки жителей: Нужна реклама и бесплатные токены на старте.

Первый шаг: детали пилотного проекта


Предлагаю начать с малого: создать рабочую группу при министерстве с участием Bolt, Yandex, IT-экспертов и урбанистов. За 3-6 месяцев разработать пилотный проект в одном районе Кишинёва, предложив компаниям соревнование — кто первый запустит систему, тот получит стартовую поддержку и лидерство.


  • Район: Рекомендую выбрать Ботанику — густонаселённый спальный район с высокой транспортной нагрузкой. Здесь много жителей ездят в центр утром и обратно вечером, что идеально для тестирования "капсул". Площадь района (около 10 км²) и население (около 150 000 человек) позволяют запустить компактный, но показательный пилот.

  • Масштаб: Начать с 5-10 шаттлов разной вместимости (например, 5 машин на 6 мест и 5 на 12 мест), интегрированных в приложение одной из компаний.

  • Бюджет:
    1. Закупка шаттлов: 10 подержанных микроавтобусов (например, Mercedes Sprinter или аналоги) по ~10 000 евро каждый = 100 000 евро. Если брать электромобили (например, BYD eBus), стоимость вырастет до 20 000-30 000 евро за штуку, итого 200 000-300 000 евро.

    2. Разработка токен-системы: создание простого блокчейн-решения на базе Ethereum или локальной платформы — около 20 000-30 000 евро с привлечением местных IT-специалистов.

    3. Субсидии для жителей: 50 "MobiCoin" на человека для 5000 жителей Ботаники (при стоимости 1 токена = 0,1 евро) = 25 000 евро.

    4. Реклама и запуск: 10 000 евро на информационную кампанию (листовки, соцсети, презентации).
      Итого: 155 000-365 000 евро в зависимости от выбора транспорта. Это минимальная сумма для пилота, которую можно покрыть из бюджета министерства или через грант ЕС (например, программы по устойчивому развитию).


  • Сроки: 3 месяца на подготовку (переговоры, закупка, разработка токенов) и 3 месяца на тест. Если пилот успешен, масштабировать на весь город.

Первая компания, которая запустит пилот, получит субсидии на 50% затрат и эксклюзивную рекламу от города, что даст ей фору перед конкурентом.


Заключение


Приход Bolt — это хороший результат, но настоящий успех — в том, чтобы использовать конкуренцию с Yandex Go для создания транспорта будущего. Это шанс для Кишинёва стать примером инноваций.

Strada Vie 31 august 1989: restaurare, transport, oameni

 https://ag-anatoliegordeev.blogspot.com/2024/03/31-1989.html



Atelier de lucru pentru proiectul de restaurare a pavajului istoric și transformarea unei porțiuni a străzii 31 August în zonă pietonală

Scopul atelierului:

Dezvoltarea unui plan concret și agreat pentru restaurarea pavajului istoric și transformarea străzii 31 August într-un spațiu pietonal, luând în considerare aspectele culturale, de transport și urbanistice.

Format:

  • Durată: 1-2 zile (format intensiv)
  • Tip: hibrid (participare fizică + online pentru experți)
  • Număr de participanți: 30-50 persoane
  • Locație: spațiu public, forum urban sau sală într-o universitate
  • Rezultat: soluții concrete care vor sta la baza noului proiect

Programul atelierului

Ziua 1: Analiză și generare de idei

10:00 – 11:00 | Deschidere și prezentări introductive

Prezentarea problemei:

  • Istoria străzii și semnificația culturală a pavajului.
  • Analiza proiectului existent al Primăriei și motivele respingerii acestuia de către Ministerul Culturii.
  • Principalele puncte de conflict și constrângeri.

Speakeri:

  • Istoric / arheolog – despre importanța pavajului istoric.
  • Arhitect – despre aspectele tehnice ale restaurării.
  • Reprezentant al Primăriei – despre planurile administrației locale.
  • Reprezentant al Ministerului Culturii – despre cerințele proiectului.

11:00 – 13:00 | Analiza experienței internaționale

  • Prezentări scurte despre exemple de succes:
    • Cum au restaurat orașele europene străzile istorice?
    • Integrarea zonelor pietonale în mediul urban.
    • Experiența finanțării și implicarea sectorului privat.
  • Întrebări și discuții.

13:00 – 14:00 | Pauză de prânz

14:00 – 16:00 | Lucru în grupuri: Generarea soluțiilor

  • Grupuri de 5-7 persoane, fiecare lucrând pe un aspect specific al proiectului:
    • Transport și logistică: Cum se integrează strada în sistemul general? Cum se gestionează parcările?
    • Arhitectură și design: Ce elemente de amenajare sunt necesare?
    • Finanțare: De unde pot fi obținute fonduri? Poate participa sectorul privat?
    • Aspecte juridice: Cum poate fi accelerat procesul de aprobare între Primărie și Minister?
    • Implicarea cetățenilor: Cum pot fi atrași locuitorii în acest proces?

16:00 – 17:00 | Prezentarea ideilor și colectarea feedback-ului

  • Fiecare grup își prezintă pe scurt concluziile.
  • Participanții votează soluțiile cele mai viabile.

Ziua 2: Dezvoltarea unui prototip de soluție

10:00 – 11:00 | Consolidarea ideilor într-un plan comun

  • Ce idei pot fi combinate într-o soluție unificată?
  • Care este proiectul minim viabil ce poate fi implementat rapid?

11:00 – 13:00 | Elaborarea unei foi de parcurs pentru proiect

  • Dezvoltarea unor pași concreți:
    • Cine este responsabil de fiecare etapă?
    • Ce trebuie finalizat înainte de a trimite proiectul spre aprobare?
    • Unde pot fi căutate surse de finanțare?

13:00 – 14:00 | Pauză de prânz

14:00 – 15:30 | Prezentarea conceptului final

  • Prezentările grupurilor cu propunerile finale.
  • Discuție finală: Este proiectul suficient de clar pentru aprobare?
  • Adoptarea variantei finale.

15:30 – 16:00 | Încheiere și semnarea unui memorandum

  • Document final cu rezoluția care va fi înaintată Primăriei și Ministerului Culturii.

Rezultatele atelierului:

✅ Un concept clar și agreat pentru transformarea străzii.
✅ O foaie de parcurs detaliată pentru implementarea proiectului.
✅ Un document de propuneri, semnat de participanți (inclusiv de Primărie și Minister).
✅ Un plan de comunicare cu locuitorii, mass-media și investitorii.


De ce acest atelier poate avea succes?

  • Ministerul Culturii și Primăria sunt implicate de la început, nu lucrează separat.
  • Format deschis: și societatea civilă este parte din proces.
  • Accent pe aspecte concrete: în loc de discuții abstracte, se dezvoltă o foaie de parcurs clară.
  • Formatul poate fi replicat pentru alte probleme urbane.

Acest atelier ar putea deveni primul dintr-o serie, dacă se ajunge la un acord pentru organizarea unor workshopuri continue pentru rezolvarea problemelor de dezvoltare urbană.

Живая улица 31 августа 1989: реставрация, транспорт, люди

https://ag-anatoliegordeev.blogspot.com/2024/03/31-1989.html 


Воркшоп по проекту реставрации брусчатки и превращения участка ул. 31 августа в пешеходную зону

Цель воркшопа:

Разработать конкретный, согласованный план реставрации исторической брусчатки и преобразования улицы 31 августа в пешеходное пространство, принимая во внимание культурные, транспортные и урбанистические аспекты.

Формат:

  • Продолжительность: 1-2 дня (интенсивный формат)
  • Формат: гибридный (офлайн + онлайн-участие для экспертов)
  • Количество участников: 30-50 человек
  • Место проведения: общественное пространство, городской форум или зал в университете
  • Выход: конкретные решения, которые лягут в основу нового проекта

Программа воркшопа

День 1: Анализ и генерация идей

10:00 – 11:00 | Открытие и вводные презентации

  • Представление проблемы:
    • История улицы и культурное значение брусчатки.
    • Обзор существующего проекта Примэрии и причин его отклонения Министерством культуры.
    • Основные конфликтные моменты и ограничения.
  • Спикеры:
    • Историк / археолог – про значимость брусчатки.
    • Архитектор – про технические аспекты реставрации.
    • Представитель Примэрии – о планах мэрии.
    • Представитель Министерства культуры – о требованиях к проекту.

11:00 – 13:00 | Анализ мирового опыта

  • Короткие презентации успешных кейсов:
    • Как европейские города реставрировали исторические улицы?
    • Интеграция пешеходных зон в городскую среду.
    • Опыт финансирования и привлечения частного сектора.
  • Вопросы и обсуждение.

13:00 – 14:00 | Перерыв на обед

14:00 – 16:00 | Работа в группах: Генерация решений

  • Группы по 5-7 человек работают над разными аспектами проекта:
    • Транспорт и логистика: Как интегрировать улицу в общую систему? Как организовать парковки?
    • Архитектура и дизайн: Какие элементы благоустройства необходимы?
    • Финансирование: Где взять деньги? Может ли участвовать бизнес?
    • Юридические вопросы: Как ускорить согласование между Примэрией и Министерством?
    • Гражданское участие: Как привлечь горожан?

16:00 – 17:00 | Презентация идей и сбор обратной связи

  • Каждая группа кратко представляет свои наработки.
  • Участники голосуют за наиболее жизнеспособные решения.

День 2: Разработка прототипа решения

10:00 – 11:00 | Сбор идей в общий план

  • Какие идеи можно объединить в единое решение?
  • Какой минимально возможный проект можно реализовать в сжатые сроки?

11:00 – 13:00 | Формирование дорожной карты проекта

  • Разработка конкретных шагов:
    • Кто за что отвечает?
    • Что нужно доработать перед подачей проекта на согласование?
    • Где искать финансирование?

13:00 – 14:00 | Перерыв на обед

14:00 – 15:30 | Презентация окончательной концепции

  • Выступления от групп с итоговым предложением.
  • Финальная дискуссия: достаточно ли конкретен проект для согласования?
  • Принятие итогового варианта.

15:30 – 16:00 | Закрытие и подписание меморандума

  • Итоговый документ с резолюцией, который направляется в Примэрию и Министерство культуры.

Выходы воркшопа:

✅ Готовый согласованный концепт для улицы.
✅ Четкая дорожная карта по реализации проекта.
✅ Документ с предложениями, который подпишут участники (включая Примэрию и Министерство).
✅ План коммуникации с жителями, СМИ и инвесторами.


Почему этот воркшоп может сработать?

  • Министерство культуры и Примэрия участвуют с самого начала, а не работают параллельно.
  • Формат открытый: общество тоже вовлечено в процесс.
  • Фокус на конкретике: вместо абстрактных обсуждений – реальная дорожная карта с решениями.
  • Можно повторить формат для других городских проблем.

Такой воркшоп мог бы стать первым в серии, если удастся договориться о постоянном формате для решения городских вопросов.

среда, 26 февраля 2025 г.

„Chișinău: Resetarea mobilității”

 

Yandex Go: Noua mobilitate a Chișinăului


Chișinăul, ca multe orașe din Europa de Est, se confruntă cu provocări în domeniul transportului public: ambuteiaje, rute învechite și stații nu întotdeauna convenabile. În prezent, strategia de dezvoltare a mobilității în oraș seamănă cu ceea ce Elon Musk ar descrie drept „lustruirea unei căruțe, când e timpul să construim o mașină” — modernizarea troleibuzelor și microbuzelor existente în loc de inovații radicale. Încărcarea excesivă a rețelei de transport existente este de 5 ori mai mare, iar numărul locurilor de parcare existente este de 6 ori mai mic decât cel necesar.Totuși, platforma Yandex Go, care funcționează cu succes în Chișinău ca agregator de taxiuri, oferă oportunități unice pentru crearea unui sistem flexibil de transport „de la poartă la poartă” (door-to-door). Această idee nu doar extinde serviciile de taxi, ci propune și o alternativă transportului public tradițional cu rute și orare fixe, promițând reducerea numărului de automobile pe drumuri, a nevoii de parcări și optimizarea cheltuielilor pentru infrastructura de transport. Cum poate fi realizat acest lucru și ce pași sunt necesari pentru implementare?






De la taxi la o nouă mobilitate


Yandex Go s-a impus deja în Chișinău ca un serviciu de taxi comod și fiabil. Baza sa tehnologică — algoritmi performanți de planificare a rutelor, prognozare a cererii și analiză a traficului — face din această platformă un punct de plecare ideal pentru un proiect mai ambițios. În loc să concureze cu troleibuzele și microbuzele, Yandex Go ar putea oferi orașului un model inovator, în care transportul se adaptează în timp real la nevoile pasagerilor.


Conceptul este simplu: în loc de rute și stații fixe, pasagerii indică în aplicație de unde și încotro doresc să meargă, iar sistemul formează trasee optime, combinând cererile mai multor persoane într-o singură călătorie. Nu este doar un taxi, dar nici transport public clasic — este ceva intermediar, flexibil și adaptabil.


Avantajele utilizării Yandex Go


  • Tehnologii gata disponibile: Platforma dispune deja de instrumente pentru planificarea dinamică a rutelor, ceea ce permite adaptarea rapidă pentru călătorii de grup.


  • Infrastructură existentă: În Chișinău există o rețea de șoferi și o bază de utilizatori familiarizați cu aplicația, ceea ce simplifică lansarea.


  • Flexibilitate: Renunțarea la stațiile fixe face transportul accesibil chiar și în zonele îndepărtate sau aglomerate.


  • Potențial inovator: Experiența Yandex în dezvoltarea tehnologiilor autonome ar putea duce la automatizarea acestui sistem în viitor.



Etapele de implementare


Pentru ca ideea să funcționeze, trebuie implementată treptat, minimizând riscurile și adaptându-se la condițiile locale.


Etapa 1: Proiect pilot

Ar trebui să începem cu un experiment mic într-un cartier al orașului, de exemplu, într-o zonă suburbană sau într-o regiune cu cerere mare de călătorii, dar slab deservită de transportul public. În aplicație se adaugă funcția de călătorii comune (ride-pooling): utilizatorii cu destinații similare împart o mașină, reducând costurile și timpul de călătorie. Șoferii primesc bonusuri pentru participare, iar pasagerii — reduceri pentru a fi atrași.


Etapa 2: Optimizare

După câteva luni de funcționare, se colectează date: cât de convenabil este serviciul, cum afectează veniturile șoferilor și care zone sunt cele mai solicitate. Algoritmii sunt ajustați pentru a reduce ocolurile și a accelera călătoriile. Proiectul pilot se extinde în alte cartiere.


Etapa 3: Scalare

În această etapă se introduc microbuze sau navete cu o capacitate de 8-15 persoane, ceea ce permite transportarea unui număr mai mare de pasageri per călătorie. Rutele devin complet dinamice, formându-se în timp real pe baza cererilor. Sistemul acoperă întregul Chișinău.


Etapa 4: Integrare

Pe termen lung, platforma poate deveni parte a ecosistemului de transport urban. Colaborarea cu Primăria Chișinău deschide posibilități pentru subvenții sau integrarea cu alte mijloace de transport. În viitor, este posibilă introducerea microbuzelor autonome.


Impactul asupra numărului de automobile și parcări


Unul dintre principalele avantaje ale acestui sistem ar putea fi reducerea încărcăturii traficului urban. Călătoriile comune și utilizarea microbuzelor permit transportarea mai multor persoane cu mai puține vehicule. De exemplu, dacă în prezent trei persoane care călătoresc din același punct au nevoie de trei mașini, în noul model ar putea fi suficientă o singură mașină sau un microbuz. Studiile din orașele cu sisteme dezvoltate de călătorii comune arată că acest lucru poate reduce numărul de automobile pe drumuri cu 10-20%, în funcție de acoperire și popularitate.


Mai mult, scăderea numărului de mașini personale influențează direct nevoia de parcări. În Chișinău, unde lipsa locurilor de parcare este o problemă acută în centrul orașului, acest lucru ar elibera spații pentru alte scopuri — zone verzi, străzi pietonale sau obiecte comerciale. Dacă cel puțin un sfert dintre utilizatorii mașinilor personale ar trece la navetele flexibile Yandex Go, cererea pentru locurile de parcare ar putea scădea cu sute de unități anual, echivalentul eliberării câtorva hectare de teren urban.


Implicarea Primăriei: costul călătoriilor și cheltuielile pentru transport


Colaborarea cu Primăria Chișinău poate influența semnificativ costul călătoriilor și cheltuielile pentru întreținerea parcului tradițional de transport public. În prezent, tariful în microbuze, troleibuze și autobuze din Chișinău este de 6 lei. Fără implicarea autorităților, prețul unei călătorii în sistemul Yandex Go ar fi determinat de factori de piață — costurile cu combustibilul, veniturile șoferilor și cheltuielile operaționale, ceea ce ar putea face tariful mai mare, de exemplu, între 8-12 lei. Totuși, cu sprijinul municipalității, sunt posibile următoarele scenarii:


  • Subvenții: Primăria ar putea subvenționa o parte din costul călătoriilor, așa cum face cu transportul municipal. De exemplu, alocarea de fonduri din buget pentru reducerea tarifului la 6 lei ar face serviciul competitiv cu microbuzele și troleibuzele, atrăgând mai mulți utilizatori.


  • Integrarea în sistemul de tarife: Introducerea unui bilet unic, valabil atât pentru transportul tradițional, cât și pentru Yandex Go, ar reduce costurile pentru pasagerii frecvenți.


  • Beneficii sociale: Municipalitatea ar putea finanța călătorii gratuite sau reduse pentru studenți, pensionari și alte grupuri vulnerabile, crescând importanța socială a proiectului.



În ceea ce privește cheltuielile Primăriei pentru întreținerea parcului tradițional de transport public, implementarea sistemului Yandex Go ar putea duce la reducerea lor. În prezent, o mare parte din buget se cheltuiește pentru modernizarea și întreținerea troleibuzelor și autobuzelor, salariile șoferilor și subvenționarea rutelor neprofitabile. Dacă o parte dintre pasageri ar trece la navetele flexibile, sarcina asupra transportului municipal ar scădea, permițând reducerea numărului de curse pe rutele mai puțin solicitate sau amânarea achizițiilor costisitoare de noi unități de transport. De exemplu, dacă 20% dintre pasagerii transportului tradițional ar opta pentru Yandex Go, acest lucru ar putea reduce cheltuielile de exploatare cu milioane de lei anual, deși cifrele exacte depind de amploarea tranziției și de structura subvențiilor.


Pe de altă parte, subvenționarea noului sistem ar necesita cheltuieli suplimentare din buget. Totuși, aceste costuri s-ar putea amortiza prin reducerea încărcăturii pe drumuri, îmbunătățirea ecologiei și economiile legate de infrastructura de parcare, ceea ce face proiectul atractiv pe termen lung.


Aspecte juridice și practice


Dacă noul serviciu este poziționat ca o extindere a taxiurilor, și nu ca transport public, acesta poate funcționa în cadrul licențelor existente pentru taxiuri în Moldova. Acest lucru minimizează necesitatea unor acorduri complexe cu autoritățile. Totuși, la trecerea la microbuze sau la un sistem mai extins, va fi necesar să se clarifice cerințele legislative — de exemplu, pentru transportul a peste 9 pasageri. Un dialog preliminar cu Primăria și consultările cu juriștii vor ajuta la evitarea neînțelegerilor.


Provocări și soluții


  • Economie: Călătoriile comune pot reduce veniturile șoferilor. Soluție — bonusuri și stimularea cererii ridicate.


  • Infrastructură: Străzile înguste și ambuteiajele din Chișinău necesită o planificare atentă a rutelor.


  • Obiceiurile utilizatorilor: Trecerea de la microbuze la noul sistem va necesita timp. Marketingul și prețurile accesibile vor atrage publicul.



Perspective pentru Chișinău


Dezvoltarea Yandex Go într-un sistem flexibil „de la poartă la poartă” ar putea fi o descoperire pentru Chișinău, ridicând mobilitatea urbană la un nou nivel. Nu este doar o lustruire a soluțiilor vechi, ci un pas către crearea „mașinii viitorului” pentru sistemul de transport al orașului. Proiectul va îmbunătăți mobilitatea locuitorilor, va reduce încărcătura pe drumuri, va contribui la rezolvarea problemei lipsei parcărilor, va optimiza cheltuielile bugetare pentru transport și va face călătoriile accesibile pentru toate categoriile de populație. Implicarea Primăriei poate transforma inițiativa într-un proiect cu impact social și beneficii pe termen lung. Putem începe chiar astăzi cu un pilot care să arate cum tehnologiile pot lucra în folosul orașului.