"Happiness is the key to success !"

понедельник, 6 октября 2025 г.

World Architecture Day 2025





Pe 6 octombrie 2025, în cadrul Zilei Mondiale a Arhitecturii 2025, Uniunea Internațională a Arhitecților (UIA) a făcut apel către arhitecți, designeri și comunități din întreaga lume să își concentreze gândirea asupra temei „Design pentru forță — Platformă pentru reziliență și reconstrucție durabilă”.

Potrivit Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA), „Design pentru forță” depășește cu mult conceptul de rezistență structurală. Forța, în acest context, înseamnă capacitatea de a repara și reconstrui, permițând clădirilor și comunităților să se refacă și să evolueze, și nu doar să reziste la deteriorări. Ea întruchipează, de asemenea, continuitatea identității și a culturii, asigurând ca arhitectura să păstreze viața, memoria și demnitatea comunităților chiar și în condiții de perturbări sau schimbări.

Forța cuprinde echitatea, sustenabilitatea și responsabilitatea, încurajând arhitecții să proiecteze medii care susțin justiția socială, rezistă crizelor și integrează strategii ecologice, materiale și sociale, care favorizează reînnoirea în locul soluțiilor temporare.

Renunțarea la planurile urbanistice generale (master plans) tradiționale și statice, în favoarea unei gestionări dinamice a dezvoltării cu ajutorul unui „geamăn digital urban” (urban digital twin, UDT) și a unui sistem de workshop-uri continue cu participarea tuturor actorilor (stakeholders) la fiecare 2–3 luni, poate fi considerată un principiu al designului sustenabil în urbanism. Această abordare este aliniată cu tendințele globale, inclusiv Noua Agendă Urbană (New Urban Agenda, NUA) Habitat III ONU (2016), care subliniază trecerea la metode agile, participative și bazate pe date pentru a atinge obiectivele de dezvoltare urbană durabilă (ODD 11). Ea contribuie la reziliență, echitate și responsabilitate, în consonanță cu tema UIA „Design for Strength” — accent pe reconstrucție, justiție socială și integrarea strategiilor pentru o reînnoire pe termen lung, în locul unor planuri rigide și depășite.

De ce este sustenabil?

  • Renunțarea la master plans și trecerea la management agil: Planurile tradiționale sunt adesea statice și nu iau în calcul schimbările rapide (climat, migrație, tehnologie), ceea ce le face ineficiente. NUA promovează o schimbare de paradigmă către abordări flexibile și bazate pe știință, unde planificarea devine un proces iterativ. Geamănul digital — modelul virtual al orașului — permite simularea scenariilor în timp real, optimizarea resurselor și reducerea riscurilor, contribuind la o planificare urbană rezilientă, mai ales în Global South. Aceasta integrează strategii ecologice (de ex. modelarea inundațiilor), sociale (accesibilitate) și economice, făcând dezvoltarea mai sustenabilă.

  • Workshop-uri continue cu toți actorii: NUA subliniază guvernanța incluzivă prin implicarea cetățenilor, afacerilor, ONG-urilor și autorităților pentru a asigura echitate și justiție socială. Workshop-urile trimestriale (la fiecare 2–3 luni) reprezintă o formă de implicare continuă a actorilor, care permite rezolvarea operativă a problemelor, adaptarea strategiilor și atingerea obiectivelor NUA, precum urbanizarea sustenabilă și reziliența la crize. Astfel de practici sunt deja aplicate în proiecte cu UDT, de exemplu la Hamburg, unde gemenii digitali sunt utilizați pentru cercetări transformatoare și integrarea datelor despre mobilitate, cu accent pe grupurile vulnerabile.

Exemple de implementare
În rapoartele ONU și în cercetările privind UDT, acestea se integrează cu workshop-uri participative pentru a atinge ODD, inclusiv obiectivele Habitat III: construirea rezilienței, viitoruri echitabile și utilizarea AI în planificarea urbană. De pildă, World Cities Report 2022 subliniază acțiuni curajoase pentru abordări agile, unde instrumentele digitale și implicarea actorilor înlocuiesc planurile depășite.

În orașele inteligente (de exemplu, Singapore sau proiectele UE), UDT combinate cu forumuri regulate asigură o adaptare continuă, reducând amprenta de carbon și crescând demnitatea comunităților.

Această abordare întărește „forța” în design, făcând orașele adaptabile și incluzive, dar necesită o guvernanță solidă pentru a evita fragmentarea. În contextul Chișinăului, ea ar putea completa proiecte precum reabilitarea râului Bâc, integrând date în timp real și contribuția comunității pentru o mai bună reziliență.

Poate că acest lucru ne va face, în sfârșit, să reflectăm asupra a ceea ce cheltuim bani și timp.



Комментариев нет: