Propuneri de îmbunătățire a proiectului Legii privind protejarea monumentelor istorice

 Propuneri de îmbunătățire a proiectului Legii privind protejarea monumentelor istorice

Document principal · Observații și propuneri suplimentare · Republica Moldova

Versiune de lucru consolidată pentru consultări publice. Formulările reflectă propunerile autorilor și nu constituie norme în vigoare sau poziția oficială a ICOMOS. Numerotarea și conținutul articolelor trebuie verificate definitiv în raport cu versiunea actualizată a proiectului de lege.

Partea I. Observații asupra proiectului de lege

1. Lipsa unei metodologii obligatorii de evaluare

Proiectul nu consacră suficient criterii demonstrabile ale semnificației culturale. Vechimea, notorietatea autorului și aprecierea estetică nu pot constitui, prin ele însele, temeiuri suficiente pentru protecție. Legea trebuie să stabilească criterii privind valoarea istorică, arhitecturală, urbanistică, arheologică, socială și peisagistică.

2. Caracterul insuficient definit al categoriilor

Este necesară distingerea tipului de bun (clădire, ansamblu, teritoriu), a nivelului de semnificație, a gradului de cercetare, a statutului juridic și a atributelor concrete protejate. Situarea într-o zonă istorică nu înseamnă că toate clădirile au aceeași valoare.

3. Fundamentarea insuficientă a registrelor existente

Este necesară reevaluarea științifică obligatorie a tuturor pozițiilor din registrele naționale și locale, indiferent de epocă și categorie, inclusiv a Nucleului istoric al Chișinăului, poziția nr. 308. Pentru fiecare bun trebuie stabilite justificarea valorii, limitele și atributele protejate.

4. Limite și zone de protecție insuficient fundamentate

Trebuie diferențiate limita monumentului, zona-tampon, teritoriul de interes arheologic și perspectivele vizuale protejate. Restricțiile trebuie fundamentate pe documente, cercetări de teren, hărți și evaluarea impactului, nu pe extinderea automată a unui regim uniform.

5. Patrimoniul sovietic și contemporan

Criteriile trebuie să cuprindă toate perioadele, inclusiv modernismul sovietic și realizările excepționale de după 1991. Nici vechimea, nici apartenența la o epocă nu trebuie să determine automat statutul de protecție.

6. Condiții neclare pentru construcțiile noi

Formulările privind armonia și caracterul istoric nu sunt suficiente. Sunt necesare cerințe verificabile privind înălțimea, volumul, parcelarea, coridoarele vizuale, arheologia și elementele protejate, stabilite înainte de proiectare.

7. Competențe insuficient delimitate ale Consiliului Național

CNMI trebuie să evalueze impactul asupra valorilor culturale demonstrate, fără a substitui municipalitatea în politica de transport, funcțională sau arhitecturală generală. Refuzurile trebuie motivate științific și juridic.

8. Refuzuri succesive și cerințe noi

După elaborarea proiectului nu trebuie introduse condiții care puteau fi stabilite anterior. Este necesară o listă unică de cerințe înainte de proiectare și o listă consolidată a neconformităților la verificare.

9. Divergențe interinstituționale nereglementate

Ministerul Culturii stabilește condițiile de protejare, iar municipalitatea — condițiile urbanistice. Contradicțiile se soluționează înainte de emiterea certificatului, nu pe seama solicitantului.

10. Finanțare insuficient definită

Inventarierea de stat și remedierea lacunelor registrului sunt obligații publice. Cercetările suplimentare aferente unui proiect concret necesită un temei juridic și financiar clar; investitorul poate cofinanța voluntar accelerarea procedurii.

11. Lipsa unor rezultate măsurabile

Sunt necesari indicatori publici privind starea de conservare, fundamentarea științifică a statutelor, exactitatea limitelor, durata avizării, refuzurile repetate și cheltuielile.

12. Expertiză metodologică independentă

Metodologia ar trebui transmisă spre evaluare independentă ICOMOS. Participarea unui expert asociat UNESCO la elaborarea proiectului nu echivalează cu un aviz instituțional ICOMOS.

13. Participarea insuficientă a populației

Publicitatea ședințelor și colaborarea cu ONG-urile nu înlocuiesc consultările obligatorii ale locuitorilor privind obiectivele protecției, revizuirea registrelor, limitele teritoriilor istorice și regimurile de transformare. Evaluarea științifică și semnificația socială trebuie să se completeze, fără a se substitui reciproc.

Partea a II-a. Propuneri suplimentare

1. Metodologie națională unică

Să se introducă dosarul științific: surse, semnificație, autenticitate, integritate, atribute, limite și obiectul protecției. Sunt admise indicatori calitativi și cantitativi, dar nu o decizie automată bazată pe punctaj.

2. Revizuirea tuturor registrelor în trei ani

În 3 luni să fie aprobată metodologia, în 6 luni — publicat inventarul; în 12 luni să fie finalizate 30%, în 24 de luni — 70%, iar în 36 de luni — 100% dintre deciziile individuale. Transferarea în categoria candidaților nu constituie evaluare finalizată.

3. Candidați și termene-limită

Bunurile insuficient fundamentate să fie transferate într-un statut tranzitoriu, cu protecție provizorie; cercetarea — 12 luni, cu o singură prelungire motivată de cel mult 6 luni. În caz de întârziere — verificare în 30 de zile și decizie în următoarele 90 de zile. Excluderea este posibilă dacă nu se confirmă criteriile, nu automat din cauza inacțiunii statului.

4. Teritorii istorice și Chișinăul nr. 308

Să fie evaluate separat teritoriul, morfologia istorică, monumentele, arheologia, perspectivele păstrate, fragmentele dispărute și zonele de transformare contemporană. Să se elaboreze o hartă digitală a regimurilor diferențiate.

5. Condiții de protejare în certificat

La alegerea solicitantului, condițiile individuale de protejare să fie comunicate odată cu certificatul de urbanism pentru proiectare sau cu certificatul de urbanism informativ. Condițiile din documentul informativ să fie preluate fără expertiză repetată, dacă împrejurările rămân neschimbate.

6. Cerere unică prin municipalitate

Pentru amplasamentele neprotejate — procedura obișnuită; când există regimuri detaliate aprobate — aplicarea acestora; în lipsa datelor suficiente — stabilirea individuală a condițiilor de către serviciul competent al Ministerului Culturii înainte de emiterea certificatului. CNMI intervine numai în cazurile speciale prevăzute de lege.

7. Finanțare și cofinanțare voluntară

Cercetările de bază și registrul — din fonduri publice; cercetările determinate de proiect — potrivit legii; expertiza accelerată — finanțare/cofinanțare voluntară, cu deviz transparent, experți independenți și fără influență asupra concluziilor.

8. Limitele CNMI și avize motivate

Consiliul verifică respectarea condițiilor stabilite în prealabil, publică temeiurile, dovezile și lista unică de observații. Cerințele noi sunt admise numai în cazul unor descoperiri esențiale, erori sau modificări legislative.

9. Coordonare interinstituțională și contestare

Condițiile divergente să fie conciliate între Ministerul Culturii și municipalitate înainte de emiterea certificatului, în termene fixe, cu expertiză independentă dacă este necesar și cu dreptul solicitantului de a contesta condițiile înainte de a suporta costurile proiectării.

10. Patru niveluri de administrare

L1 — obiective și indicatori pentru 2040–2050; L2 — structura spațială, monumente, candidați, arheologie și regimuri; L3 — evaluarea proiectelor majore; L4 — proiecte detaliate. Acestea sunt niveluri decizionale, nu scări geografice.

11. Monitorizare publică

Trimestrial să fie publicat progresul revizuirii; anual — indicatorii privind starea de conservare, limitele, candidații, deciziile CNMI, termenele certificatelor și finanțarea. Datele să fie integrate într-un sistem digital.

12. Expertiză independentă și proiect-pilot

Să fie solicitată o evaluare metodologică independentă ICOMOS; regimurile diferențiate să fie testate în Nucleul istoric al Chișinăului nr. 308, fără substituirea procedurii naționale.

13. Participarea obligatorie a populației

La L1 și L2 — consultări publice obligatorii; la L3 — în cazul unui impact semnificativ; la L4 — proporțional cu impactul și drepturile persoanelor interesate. Materialele se publică cu cel puțin 30 de zile înainte, iar observațiile primesc răspuns motivat.

Concluzie

Scopul reformei nu este reducerea prestabilită a registrului și nici slăbirea protecției, ci stabilirea numărului real, fundamentat științific, al monumentelor, a valorilor lor demonstrate și a regimurilor clare. Statul trebuie să justifice restricțiile la timp; societatea participă la stabilirea priorităților; proiectantul și investitorul cunosc condițiile înainte de proiectare; CNMI verifică respectarea lor.

Anexa cu formulările concrete ale amendamentelor legislative este pregătită separat, în limba română.