De la PUG bazat pe prognoze la un PUG care poate fi măsurat și adaptat
Propunere pentru elaborarea PUG Chișinău 2040
În prezent are loc reactualizarea Planului Urbanistic General al Chișinăului până în anul 2040. O serie de Studii de Fundamentare au fost deja elaborate și sunt supuse consultării, iar următoarea etapă esențială va fi elaborarea Concepției PUG — conceptul dezvoltării spațiale a orașului.
Structura oficială a proiectului prevede cercetare și analiză, elaborarea concepției, elaborarea propriu-zisă a PUG și etapele ulterioare. PUG este elaborat de DGARUF împreună cu un consorțiu de specialiști coordonat de ARHICON.
Întrebarea care merită pusă tocmai acum, înainte ca soluțiile spațiale să fie definitiv conturate, este următoarea:
Putem completa procesul tradițional de elaborare a PUG cu un sistem care să permită măsurarea efectelor deciziilor, compararea variantelor și verificarea permanentă a modului în care PUG este implementat?
Pentru aceasta nu este necesară schimbarea procedurii existente de elaborare a Planului Urbanistic General.
Putem începe cu un proiect-pilot limitat.
1. Înainte de a desena orașul anului 2040, trebuie să convenim încotro mergem
Majoritatea documentațiilor urbanistice pornesc de la prognoze.
Se prognozează populația, necesarul de locuințe, nivelul de motorizare, numărul locurilor de muncă, necesarul de infrastructură tehnico-edilitară și multe alte valori.
Prognozarea este necesară.
Dar orice prognoză are o limită fundamentală: ea este realizată astăzi pe baza informațiilor și ipotezelor disponibile astăzi.
Peste cinci, zece sau cincisprezece ani se pot schimba demografia, economia, migrația, tehnologiile, comportamentul de mobilitate, cerințele climatice, sistemele energetice și prioritățile investiționale.
De aceea, un PUG pe termen lung ar putea fi completat cu un sistem mai rezilient:
obiectiv → indicator → situație reală → traiectorie de control → măsurarea rezultatului.
În prototipul aflat în dezvoltare, Dashboard Chișinău, este deja testată o astfel de abordare.
Totul începe cu o întrebare simplă:
Ce oraș vrem să construim?
Direcția propusă este formulată astfel:
compact · accesibil · verde · echitabil · rezilient · bine guvernat.
Pentru evaluarea acestei direcții sunt utilizați 12 indicatori:
Dezvoltare compactă;
Oraș de 15 minute;
Acces la spații verzi;
Mobilitate durabilă;
Echilibru infrastructural;
Locuire accesibilă;
Calitatea mediului urban;
Reziliență climatică;
Identitate și patrimoniu;
Egalitate teritorială;
Viabilitate economică;
Calitatea guvernării.
Această listă nu este propusă pentru aprobare automată.
Ea poate deveni materialul inițial pentru discuție în cadrul actualei elaborări a PUG.
Echipa de elaborare, beneficiarul, specialiștii și locuitorii pot modifica lista, o pot completa, reduce sau reformula și, în final, pot conveni propriul sistem de obiective.
Tocmai etapa actuală, cea a discutării Studiilor de Fundamentare, este potrivită pentru acest lucru.
2. Nu doar o țintă pentru 2040, ci o traiectorie
După convenirea obiectivelor trebuie să răspundem la o a doua întrebare:
Cum vom măsura progresul?
Pentru fiecare indicator pot fi stabilite patru valori:
2026 — unde ne aflăm astăzi;
2030 — primul prag de control;
2040 — rezultatul pe care trebuie să îl asigure actualul PUG;
2050 — direcția strategică pe termen lung a orașului.
Astfel, PUG 2040 încetează să mai fie o încercare de a desena o singură stare finală a orașului.
El devine o etapă într-o traiectorie de dezvoltare convenită.
Să presupunem, de exemplu, că astăzi prognoza indică o anumită populație a Chișinăului în anul 2040.
Realitatea poate fi diferită.
Dar, indiferent dacă populația va fi mai mare sau mai mică, obiectivul poate rămâne același:
de exemplu, asigurarea accesului unei anumite ponderi a populației la spații verzi într-o rază de 300 de metri sau accesul la serviciile cotidiene în 15 minute.
Din acest motiv, sistemul de obiective și indicatori este mai robust decât orice prognoză punctuală pe termen lung.
Prognoza răspunde la întrebarea:
Ce este probabil să se întâmple?
Obiectivul răspunde la întrebarea:
Ce rezultat vrem să obținem indiferent care dintre scenariile posibile se va realiza?
Avem nevoie de ambele instrumente. Dar pentru administrarea dezvoltării urbane, al doilea este deosebit de important.
3. Cum poate fi reflectată această abordare chiar în PUG
După finalizarea actualelor studii va urma etapa Concepției PUG.
Anume aici obiectivele și indicatorii pot fi transpuse în spațiu.
Întrebarea principală a acestei etape poate fi formulată astfel:
Care structură spațială poate conduce cel mai eficient orașul către obiectivele aprobate?
Pentru aceasta, structura spațială a orașului poate fi împărțită convențional în două categorii.
Cadrul stabil
Orașul are elemente care nu ar trebui să se modifice permanent în funcție de conjunctură.
Acestea pot include:
cadrul natural și ecologic;
văile râurilor și principalele cursuri de apă;
spațiile verzi esențiale;
patrimoniul istoric;
principalele coridoare de transport;
sistemele magistrale tehnico-edilitare;
teritoriile cu restricții naturale sau sanitare importante;
alte elemente care definesc structura pe termen lung a orașului.
Această parte a PUG trebuie stabilită suficient de ferm.
Teritoriile strategice de transformare și rezervă
Există însă și o altă categorie de teritorii.
Direcția dezvoltării lor trebuie definită, dar nu este obligatoriu să stabilim astăzi structura lor finală până în anul 2040.
Pot fi:
brownfield-uri;
foste zone industriale;
terenuri mari utilizate ineficient;
teritorii de reconversie;
anumite rezerve de dezvoltare urbană.
În Chișinău, numărul unor asemenea teritorii mari este limitat.
De aceea, ele pot fi identificate direct în PUG ca teritorii strategice de transformare / dezvoltare adaptivă.
PUG poate fixa pentru ele:
limita;
cadrul spațial obligatoriu;
restricțiile naturale și sanitare;
legăturile de transport;
condițiile tehnico-edilitare;
obiectivele strategice;
intervalele indicatorilor-cheie;
regulile pentru modificările ulterioare.
Dar, în interiorul acestui cadru, soluția concretă se poate adapta în funcție de realitate.
4. East City ca exemplu
Un asemenea teritoriu poate fi East City — Orașul de Est.
Este o zonă extinsă din partea estică a Chișinăului, unde coexistă funcțiuni industriale și de depozitare, brownfield-uri, calea ferată, infrastructură majoră de transport și utilități, restricții sanitare, râul Bîc și un potențial important de transformare.
În logica tradițională a PUG se poate selecta o singură schemă spațială și prezenta aceasta drept soluția pentru anul 2040.
Dar este posibilă și o altă abordare.
PUG aprobă:
limita East City + cadrul spațial + restricțiile + obiectivele de dezvoltare.
Apoi se analizează mai multe variante.
De exemplu:
Varianta A — scenariul inerțial;
Varianta B — dezvoltare predominant industrială și de afaceri;
Varianta C — structură urbană mixtă și compactă, cu locuire, locuri de muncă, transport public, infrastructură socială și cadru verde-albastru.
Fiecare variantă poate fi evaluată cu ajutorul Dashboardului.
Astfel, nu mai comparăm doar planșe.
Comparăm rezultatele.
Cum se modifică nivelul de compactitate?
Cum se schimbă accesibilitatea de 15 minute?
Câți locuitori vor avea acces la spații verzi?
Cum evoluează mobilitatea durabilă?
Este suficientă infrastructura tehnico-edilitară?
Apare sau se reduce dezechilibrul teritorial?
Câte locuri de muncă sunt create?
Cum se modifică necesarul de școli și servicii?
În acest mod, scenariul teritorial poate fi ales în funcție de contribuția sa la obiectivele aprobate ale orașului.
5. Cum poate fi utilizată metoda la diferitele etape ale PUG
Schema propusă poate funcționa practic fără modificarea succesiunii actuale de elaborare.
Etapa 1 — Studii de Fundamentare
Ce se poate face:
stabilirea baseline-ului;
discutarea obiectivelor;
definirea setului de indicatori;
verificarea valorilor digitale inițiale;
convenirea traiectoriei 2030 / 2040 / 2050.
Ce poate apărea în materialele PUG:
un capitol intitulat Obiective strategice și indicatori de monitorizare.
Etapa 2 — Concepția PUG
Ce se poate face:
definirea cadrului spațial pe termen lung;
identificarea teritoriilor strategice de transformare;
elaborarea mai multor scenarii spațiale;
evaluarea lor prin indicatorii aprobați.
Ce poate apărea în materialele PUG:
o hartă:
Cadru spațial + teritorii strategice de transformare
și un tabel comparativ al scenariilor.
Etapa 3 — PUG
După alegerea concepției, PUG fixează:
cadrul spațial;
principalele soluții teritoriale;
restricțiile;
conexiunile de infrastructură;
teritoriile strategice;
valorile-țintă ale indicatorilor până în 2040.
Nu este obligatoriu să se fixeze anticipat fiecare soluție viitoare în interiorul unui teritoriu adaptiv.
Este mai important să fie stabilite cadrul care nu poate fi încălcat și rezultatul către care trebuie să conducă dezvoltarea.
Etapa 4 — Implementarea PUG
După aprobarea PUG apar proiectele concrete:
PUZ-uri;
proiecte investiționale;
complexe rezidențiale;
drumuri;
clădiri publice;
proiecte de infrastructură;
proiecte de reconversie.
Aici poate funcționa al doilea tip de Dashboard aflat deja în testare — evaluarea unui proiect concret.
Proiectul nu este verificat doar prin conformarea formală cu reglementările.
Se adaugă o întrebare suplimentară:
Cum influențează acest proiect obiectivele aprobate ale PUG?
De exemplu:
C01 Compactitate ↑
C02 Oraș de 15 minute ↑
C03 Acces la verde ↓
C05 Echilibru infrastructural ↓
C11 Viabilitate economică ↑
În acest caz, decizia devine mult mai transparentă.
Un proiect poate fi util în ansamblu, dar poate necesita suplimentar spații verzi, o școală, o soluție de transport sau modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare.
6. PUG devine un sistem de feedback
Astfel apare un lanț continuu:
obiectiv
→ indicator
→ PUG
→ decizie teritorială
→ proiect
→ modificare reală
→ noua valoare a indicatorului
→ abatere
→ decizie.
Aici apare posibilitatea reală de adaptare.
Să presupunem că în 2031 situația economică și demografică va fi foarte diferită de ceea ce prognozăm în 2026.
Dacă obiectivele principale rămân actuale, nu este necesar să reconstruim întreaga strategie.
Poate fi modificată traiectoria de dezvoltare a teritoriilor adaptive, iar noul scenariu poate fi verificat cu aceiași indicatori.
În acest fel, orașul reacționează la realitate, fără să își piardă direcția.
7. Nu un PUG alternativ, ci un instrument suplimentar
Este important de subliniat: sistemul propus nu trebuie să concureze cu procesul actual de elaborare a PUG.
Planul Urbanistic General este elaborat de o echipă profesională de specialiști.
Dashboardul poate avea o funcție suplimentară:
să facă variantele măsurabile și să păstreze legătura dintre strategie și implementarea ulterioară.
Nu propunem elaborarea unui Plan Urbanistic General paralel.
Dimpotrivă, cel mai interesant experiment ar fi să primim unul sau mai multe scenarii pregătite chiar de echipa PUG și să le evaluăm prin Dashboard.
Astfel se poate vedea obiectiv dacă un asemenea instrument aduce valoare suplimentară.
8. De ce propunem un proiect-pilot gratuit
În prezent, platforma și metodologia se află încă în etapa de testare.
Din acest motiv, nu ar fi corect să propunem municipiului achiziționarea unei soluții care nu a fost încă verificată într-un proces real de elaborare a unui PUG.
Propunem o altă cale:
proiect-pilot gratuit și fără contract în această etapă.
Primăria, DGARUF și echipa de elaborare a PUG nu trebuie să își asume obligații financiare.
Nu este necesară modificarea contractului actual de elaborare a PUG.
Nu este necesară nici adoptarea anticipată a unei decizii privind includerea materialelor noastre în Planul Urbanistic General.
Propunerea este doar să verificăm împreună metoda pe materiale reale.
De exemplu:
să discutăm setul de obiective și indicatori;
să verificăm baseline-ul;
să analizăm una sau două variante spațiale;
să le încărcăm în Dashboard;
să comparăm rezultatele;
să testăm abordarea pe East City;
să verificăm un proiect concret.
După aceea se poate lua o decizie în cunoștință de cauză.
Sunt posibile trei rezultate.
Primul: o parte din materiale se dovedește utilă și este inclusă în PUG.
Al doilea: metodologia nu este inclusă direct în documentația normativă, dar Dashboardul este utilizat ca instrument de monitorizare a implementării PUG.
Al treilea: experimentul arată că instrumentul nu oferă suficientă valoare suplimentară, iar colaborarea se oprește aici.
Pentru o etapă-pilot, toate cele trei rezultate sunt normale.
9. Ce propunem să facem acum
Deoarece PUG Chișinău 2040 se află încă în etapa Studiilor de Fundamentare, iar elaborarea Concepției spațiale urmează, există acum posibilitatea de a verifica această idee în mod practic.
Propunem:
acum — discutarea obiectivelor și indicatorilor;
la etapa Concepției PUG — evaluarea mai multor variante de dezvoltare spațială;
în PUG — fixarea cadrului spațial, a teritoriilor strategice și a valorilor-țintă;
pe exemplul East City — demonstrarea modului în care poate funcționa un teritoriu adaptiv;
la nivel de proiect concret — verificarea modului în care proiectul influențează obiectivele;
după aprobarea PUG — utilizarea Dashboardului pentru monitorizare permanentă.
Poate că tocmai o asemenea legătură va permite conectarea Planului Urbanistic General tradițional cu un sistem mai adaptiv de administrare a dezvoltării orașului:
nu să încercăm o singură dată să prezicem perfect Chișinăul anului 2040, ci să stabilim ce oraș vrem să construim, să măsurăm permanent progresul și să putem ajusta traseul atunci când realitatea se schimbă.
