"Happiness is the key to success !"

среда, 26 августа 2026 г.

De la PUG bazat pe prognoze la un PUG care poate fi măsurat și adaptat

 


De la PUG bazat pe prognoze la un PUG care poate fi măsurat și adaptat

Propunere pentru elaborarea PUG Chișinău 2040

În prezent are loc reactualizarea Planului Urbanistic General al Chișinăului până în anul 2040. O serie de Studii de Fundamentare au fost deja elaborate și sunt supuse consultării, iar următoarea etapă esențială va fi elaborarea Concepției PUG — conceptul dezvoltării spațiale a orașului.

Structura oficială a proiectului prevede cercetare și analiză, elaborarea concepției, elaborarea propriu-zisă a PUG și etapele ulterioare. PUG este elaborat de DGARUF împreună cu un consorțiu de specialiști coordonat de ARHICON.

Întrebarea care merită pusă tocmai acum, înainte ca soluțiile spațiale să fie definitiv conturate, este următoarea:

Putem completa procesul tradițional de elaborare a PUG cu un sistem care să permită măsurarea efectelor deciziilor, compararea variantelor și verificarea permanentă a modului în care PUG este implementat?

Pentru aceasta nu este necesară schimbarea procedurii existente de elaborare a Planului Urbanistic General.

Putem începe cu un proiect-pilot limitat.

1. Înainte de a desena orașul anului 2040, trebuie să convenim încotro mergem

Majoritatea documentațiilor urbanistice pornesc de la prognoze.

Se prognozează populația, necesarul de locuințe, nivelul de motorizare, numărul locurilor de muncă, necesarul de infrastructură tehnico-edilitară și multe alte valori.

Prognozarea este necesară.

Dar orice prognoză are o limită fundamentală: ea este realizată astăzi pe baza informațiilor și ipotezelor disponibile astăzi.

Peste cinci, zece sau cincisprezece ani se pot schimba demografia, economia, migrația, tehnologiile, comportamentul de mobilitate, cerințele climatice, sistemele energetice și prioritățile investiționale.

De aceea, un PUG pe termen lung ar putea fi completat cu un sistem mai rezilient:

obiectiv → indicator → situație reală → traiectorie de control → măsurarea rezultatului.

În prototipul aflat în dezvoltare, Dashboard Chișinău, este deja testată o astfel de abordare.

Totul începe cu o întrebare simplă:

Ce oraș vrem să construim?

Direcția propusă este formulată astfel:

compact · accesibil · verde · echitabil · rezilient · bine guvernat.

Pentru evaluarea acestei direcții sunt utilizați 12 indicatori:

  1. Dezvoltare compactă;

  2. Oraș de 15 minute;

  3. Acces la spații verzi;

  4. Mobilitate durabilă;

  5. Echilibru infrastructural;

  6. Locuire accesibilă;

  7. Calitatea mediului urban;

  8. Reziliență climatică;

  9. Identitate și patrimoniu;

  10. Egalitate teritorială;

  11. Viabilitate economică;

  12. Calitatea guvernării.

Această listă nu este propusă pentru aprobare automată.

Ea poate deveni materialul inițial pentru discuție în cadrul actualei elaborări a PUG.

Echipa de elaborare, beneficiarul, specialiștii și locuitorii pot modifica lista, o pot completa, reduce sau reformula și, în final, pot conveni propriul sistem de obiective.

Tocmai etapa actuală, cea a discutării Studiilor de Fundamentare, este potrivită pentru acest lucru.

2. Nu doar o țintă pentru 2040, ci o traiectorie

După convenirea obiectivelor trebuie să răspundem la o a doua întrebare:

Cum vom măsura progresul?

Pentru fiecare indicator pot fi stabilite patru valori:

2026 — unde ne aflăm astăzi;
2030 — primul prag de control;
2040 — rezultatul pe care trebuie să îl asigure actualul PUG;
2050 — direcția strategică pe termen lung a orașului.

Astfel, PUG 2040 încetează să mai fie o încercare de a desena o singură stare finală a orașului.

El devine o etapă într-o traiectorie de dezvoltare convenită.

Să presupunem, de exemplu, că astăzi prognoza indică o anumită populație a Chișinăului în anul 2040.

Realitatea poate fi diferită.

Dar, indiferent dacă populația va fi mai mare sau mai mică, obiectivul poate rămâne același:

de exemplu, asigurarea accesului unei anumite ponderi a populației la spații verzi într-o rază de 300 de metri sau accesul la serviciile cotidiene în 15 minute.

Din acest motiv, sistemul de obiective și indicatori este mai robust decât orice prognoză punctuală pe termen lung.

Prognoza răspunde la întrebarea:

Ce este probabil să se întâmple?

Obiectivul răspunde la întrebarea:

Ce rezultat vrem să obținem indiferent care dintre scenariile posibile se va realiza?

Avem nevoie de ambele instrumente. Dar pentru administrarea dezvoltării urbane, al doilea este deosebit de important.

3. Cum poate fi reflectată această abordare chiar în PUG

După finalizarea actualelor studii va urma etapa Concepției PUG.

Anume aici obiectivele și indicatorii pot fi transpuse în spațiu.

Întrebarea principală a acestei etape poate fi formulată astfel:

Care structură spațială poate conduce cel mai eficient orașul către obiectivele aprobate?

Pentru aceasta, structura spațială a orașului poate fi împărțită convențional în două categorii.

Cadrul stabil

Orașul are elemente care nu ar trebui să se modifice permanent în funcție de conjunctură.

Acestea pot include:

  • cadrul natural și ecologic;

  • văile râurilor și principalele cursuri de apă;

  • spațiile verzi esențiale;

  • patrimoniul istoric;

  • principalele coridoare de transport;

  • sistemele magistrale tehnico-edilitare;

  • teritoriile cu restricții naturale sau sanitare importante;

  • alte elemente care definesc structura pe termen lung a orașului.

Această parte a PUG trebuie stabilită suficient de ferm.

Teritoriile strategice de transformare și rezervă

Există însă și o altă categorie de teritorii.

Direcția dezvoltării lor trebuie definită, dar nu este obligatoriu să stabilim astăzi structura lor finală până în anul 2040.

Pot fi:

  • brownfield-uri;

  • foste zone industriale;

  • terenuri mari utilizate ineficient;

  • teritorii de reconversie;

  • anumite rezerve de dezvoltare urbană.

În Chișinău, numărul unor asemenea teritorii mari este limitat.

De aceea, ele pot fi identificate direct în PUG ca teritorii strategice de transformare / dezvoltare adaptivă.

PUG poate fixa pentru ele:

  • limita;

  • cadrul spațial obligatoriu;

  • restricțiile naturale și sanitare;

  • legăturile de transport;

  • condițiile tehnico-edilitare;

  • obiectivele strategice;

  • intervalele indicatorilor-cheie;

  • regulile pentru modificările ulterioare.

Dar, în interiorul acestui cadru, soluția concretă se poate adapta în funcție de realitate.

4. East City ca exemplu

Un asemenea teritoriu poate fi East City — Orașul de Est.

Este o zonă extinsă din partea estică a Chișinăului, unde coexistă funcțiuni industriale și de depozitare, brownfield-uri, calea ferată, infrastructură majoră de transport și utilități, restricții sanitare, râul Bîc și un potențial important de transformare.

În logica tradițională a PUG se poate selecta o singură schemă spațială și prezenta aceasta drept soluția pentru anul 2040.

Dar este posibilă și o altă abordare.

PUG aprobă:

limita East City + cadrul spațial + restricțiile + obiectivele de dezvoltare.

Apoi se analizează mai multe variante.

De exemplu:

Varianta A — scenariul inerțial;

Varianta B — dezvoltare predominant industrială și de afaceri;

Varianta C — structură urbană mixtă și compactă, cu locuire, locuri de muncă, transport public, infrastructură socială și cadru verde-albastru.

Fiecare variantă poate fi evaluată cu ajutorul Dashboardului.

Astfel, nu mai comparăm doar planșe.

Comparăm rezultatele.

Cum se modifică nivelul de compactitate?

Cum se schimbă accesibilitatea de 15 minute?

Câți locuitori vor avea acces la spații verzi?

Cum evoluează mobilitatea durabilă?

Este suficientă infrastructura tehnico-edilitară?

Apare sau se reduce dezechilibrul teritorial?

Câte locuri de muncă sunt create?

Cum se modifică necesarul de școli și servicii?

În acest mod, scenariul teritorial poate fi ales în funcție de contribuția sa la obiectivele aprobate ale orașului.

5. Cum poate fi utilizată metoda la diferitele etape ale PUG

Schema propusă poate funcționa practic fără modificarea succesiunii actuale de elaborare.

Etapa 1 — Studii de Fundamentare

Ce se poate face:

  • stabilirea baseline-ului;

  • discutarea obiectivelor;

  • definirea setului de indicatori;

  • verificarea valorilor digitale inițiale;

  • convenirea traiectoriei 2030 / 2040 / 2050.

Ce poate apărea în materialele PUG:

un capitol intitulat Obiective strategice și indicatori de monitorizare.


Etapa 2 — Concepția PUG

Ce se poate face:

  • definirea cadrului spațial pe termen lung;

  • identificarea teritoriilor strategice de transformare;

  • elaborarea mai multor scenarii spațiale;

  • evaluarea lor prin indicatorii aprobați.

Ce poate apărea în materialele PUG:

o hartă:

Cadru spațial + teritorii strategice de transformare

și un tabel comparativ al scenariilor.


Etapa 3 — PUG

După alegerea concepției, PUG fixează:

  • cadrul spațial;

  • principalele soluții teritoriale;

  • restricțiile;

  • conexiunile de infrastructură;

  • teritoriile strategice;

  • valorile-țintă ale indicatorilor până în 2040.

Nu este obligatoriu să se fixeze anticipat fiecare soluție viitoare în interiorul unui teritoriu adaptiv.

Este mai important să fie stabilite cadrul care nu poate fi încălcat și rezultatul către care trebuie să conducă dezvoltarea.


Etapa 4 — Implementarea PUG

După aprobarea PUG apar proiectele concrete:

  • PUZ-uri;

  • proiecte investiționale;

  • complexe rezidențiale;

  • drumuri;

  • clădiri publice;

  • proiecte de infrastructură;

  • proiecte de reconversie.

Aici poate funcționa al doilea tip de Dashboard aflat deja în testare — evaluarea unui proiect concret.

Proiectul nu este verificat doar prin conformarea formală cu reglementările.

Se adaugă o întrebare suplimentară:

Cum influențează acest proiect obiectivele aprobate ale PUG?

De exemplu:

C01 Compactitate ↑
C02 Oraș de 15 minute ↑
C03 Acces la verde ↓
C05 Echilibru infrastructural ↓
C11 Viabilitate economică ↑

În acest caz, decizia devine mult mai transparentă.

Un proiect poate fi util în ansamblu, dar poate necesita suplimentar spații verzi, o școală, o soluție de transport sau modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare.

6. PUG devine un sistem de feedback

Astfel apare un lanț continuu:

obiectiv
indicator
PUG
decizie teritorială
proiect
modificare reală
noua valoare a indicatorului
abatere
decizie.

Aici apare posibilitatea reală de adaptare.

Să presupunem că în 2031 situația economică și demografică va fi foarte diferită de ceea ce prognozăm în 2026.

Dacă obiectivele principale rămân actuale, nu este necesar să reconstruim întreaga strategie.

Poate fi modificată traiectoria de dezvoltare a teritoriilor adaptive, iar noul scenariu poate fi verificat cu aceiași indicatori.

În acest fel, orașul reacționează la realitate, fără să își piardă direcția.

7. Nu un PUG alternativ, ci un instrument suplimentar

Este important de subliniat: sistemul propus nu trebuie să concureze cu procesul actual de elaborare a PUG.

Planul Urbanistic General este elaborat de o echipă profesională de specialiști.

Dashboardul poate avea o funcție suplimentară:

să facă variantele măsurabile și să păstreze legătura dintre strategie și implementarea ulterioară.

Nu propunem elaborarea unui Plan Urbanistic General paralel.

Dimpotrivă, cel mai interesant experiment ar fi să primim unul sau mai multe scenarii pregătite chiar de echipa PUG și să le evaluăm prin Dashboard.

Astfel se poate vedea obiectiv dacă un asemenea instrument aduce valoare suplimentară.

8. De ce propunem un proiect-pilot gratuit

În prezent, platforma și metodologia se află încă în etapa de testare.

Din acest motiv, nu ar fi corect să propunem municipiului achiziționarea unei soluții care nu a fost încă verificată într-un proces real de elaborare a unui PUG.

Propunem o altă cale:

proiect-pilot gratuit și fără contract în această etapă.

Primăria, DGARUF și echipa de elaborare a PUG nu trebuie să își asume obligații financiare.

Nu este necesară modificarea contractului actual de elaborare a PUG.

Nu este necesară nici adoptarea anticipată a unei decizii privind includerea materialelor noastre în Planul Urbanistic General.

Propunerea este doar să verificăm împreună metoda pe materiale reale.

De exemplu:

  1. să discutăm setul de obiective și indicatori;

  2. să verificăm baseline-ul;

  3. să analizăm una sau două variante spațiale;

  4. să le încărcăm în Dashboard;

  5. să comparăm rezultatele;

  6. să testăm abordarea pe East City;

  7. să verificăm un proiect concret.

După aceea se poate lua o decizie în cunoștință de cauză.

Sunt posibile trei rezultate.

Primul: o parte din materiale se dovedește utilă și este inclusă în PUG.

Al doilea: metodologia nu este inclusă direct în documentația normativă, dar Dashboardul este utilizat ca instrument de monitorizare a implementării PUG.

Al treilea: experimentul arată că instrumentul nu oferă suficientă valoare suplimentară, iar colaborarea se oprește aici.

Pentru o etapă-pilot, toate cele trei rezultate sunt normale.

9. Ce propunem să facem acum

Deoarece PUG Chișinău 2040 se află încă în etapa Studiilor de Fundamentare, iar elaborarea Concepției spațiale urmează, există acum posibilitatea de a verifica această idee în mod practic.

Propunem:

acum — discutarea obiectivelor și indicatorilor;

la etapa Concepției PUG — evaluarea mai multor variante de dezvoltare spațială;

în PUG — fixarea cadrului spațial, a teritoriilor strategice și a valorilor-țintă;

pe exemplul East City — demonstrarea modului în care poate funcționa un teritoriu adaptiv;

la nivel de proiect concret — verificarea modului în care proiectul influențează obiectivele;

după aprobarea PUG — utilizarea Dashboardului pentru monitorizare permanentă.

Poate că tocmai o asemenea legătură va permite conectarea Planului Urbanistic General tradițional cu un sistem mai adaptiv de administrare a dezvoltării orașului:

nu să încercăm o singură dată să prezicem perfect Chișinăul anului 2040, ci să stabilim ce oraș vrem să construim, să măsurăm permanent progresul și să putem ajusta traseul atunci când realitatea se schimbă.




суббота, 22 августа 2026 г.

Arhitectura și orașul: 10 proiecte ale săptămânii Ediția nr. 13 — 22 august 2026

 


Arhitectura și orașul: 10 proiecte ale săptămânii

Ediția nr. 13 — 22 august 2026

Ce s-a construit, ce s-a deschis și ce s-a planificat în lume — și ce poate învăța Chișinăul din aceste exemple

Tema principală a acestei ediții este reutilizarea infrastructurii existente și integrarea naturii în arhitectură și planificare urbană. Foste depozite, cămine muncitorești, fabrici, stadioane și teritorii portuare nu mai sunt privite exclusiv ca obstacole sau rezerve de teren pentru demolare. Ele devin resurse pentru educație, locuire, cultură și dezvoltare urbană.

În același timp, natura nu mai apare doar sub forma unor suprafețe verzi calculate procentual. Pădurile existente, zonele umede, traseele păsărilor migratoare, apa și vegetația sunt tratate ca infrastructuri capabile să organizeze forma orașului, să reducă supraîncălzirea și să creeze continuitate ecologică.

Cele zece exemple au fost deschise, finalizate, prezentate sau readuse în dezbaterea internațională în perioada iulie–22 august 2026, majoritatea fiind publicate în ultima săptămână.


I. 5 obiecte arhitecturale

1. Met Warehouse — un depozit istoric transformat în școală de arhitectură

Cambridge, Massachusetts, SUA
Arhitecți: Diller Scofidio + Renfro, în colaborare cu Leers Weinzapfel Associates
Beneficiar: Massachusetts Institute of Technology
Statut: realizat și deschis în august 2026

Metropolitan Storage Warehouse, cunoscut drept Met Warehouse, a fost construit începând cu anul 1894 și extins succesiv până în 1923. Clădirea masivă din cărămidă, lungă de aproximativ 152 de metri, fusese concepută pentru depozitarea în condiții de siguranță a obiectelor familiilor înstărite din Boston.

În loc să demoleze construcția, MIT a transformat-o în noul sediu al School of Architecture and Planning și al Morningside Academy for Design. Proiectul reunește departamente, laboratoare și centre care anterior erau dispersate în campus. În interior au fost introduse ateliere, săli de studiu, birouri, galerii, un auditoriu și spații comune accesibile studenților și publicului.

Intervenția păstrează pereții groși și caracterul de fortăreață al depozitului, dar introduce goluri, volume vitrate și trasee verticale care permit luminii să pătrundă în structura inițială. Clădirea nu devine doar o școală, ci și o nouă centralitate culturală în partea vestică a campusului MIT.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Clădirile industriale și depozitele pot deveni sedii pentru universități, laboratoare, industrii creative și instituții publice. Depozitele feroviare, halele fostelor fabrici și structurile de pe platformele industriale trebuie evaluate înainte de demolare și incluse în proiectele de reconversie.


2. KOSMALT — un cămin muncitoresc transformat în 507 locuințe

Košice, Slovacia
Arhitecți: Atrium Architekti
Arhitecții clădirii originale: Ladislav Greč și Róbert Kandrík
Statut: reconversie realizată; publicată internațional la 20 august 2026

KOSMALT a fost construit în anii 1960 ca cel mai mare cămin pentru muncitorii combinatului siderurgic VSŽ din Košice. Clădirea cu 13 niveluri a devenit, prin silueta și fațada sa, unul dintre reperele cartierului Terasa.

Atrium Architekti a păstrat structura din beton, grila fațadei și o parte importantă a materialelor originale, transformând clădirea în 507 locuințe compacte. În locul unei reconversii care să ascundă trecutul construcției, proiectul folosește caracterul modernist și repetitiv al acesteia ca bază pentru noua identitate.

Noile apartamente sunt completate de spații comune și servicii. Soluția demonstrează că o clădire repetitivă, construită inițial pentru cazare temporară, poate fi adaptată cerințelor contemporane fără demolarea întregii structuri.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Căminele, hotelurile și blocurile construite în perioada sovietică trebuie analizate ca rezerve pentru locuire accesibilă. Modernizarea structurii, instalațiilor, fațadelor și spațiilor comune poate produce locuințe într-un termen mai scurt și cu un consum mai redus de materiale decât demolarea și reconstrucția.


3. Centrul de Experimentare Audiovizuală — o fostă fabrică transformată în arhivă municipală

Avellaneda, Argentina
Arhitecți: Dirección General de Arquitectura, Secretaría de Planificación și Municipalidad de Avellaneda
Statut: realizat în 2026; publicat la 20 august 2026

Centrul de Experimentare Audiovizuală este amenajat în clădirile unei foste fabrici de ulei din Avellaneda. Noua instituție municipală este destinată păstrării, restaurării, cercetării și prezentării patrimoniului audiovizual al orașului.

Proiectul nu urmărește restaurarea pasivă a unei imagini industriale. Structura existentă este reactivată prin introducerea arhivelor, atelierelor, spațiilor de cercetare, zonelor de lucru și activităților publice. Materialele noi — metal, beton, cărămidă și elemente translucide — sunt diferențiate clar de construcția originală.

Clădirea, cu o suprafață de aproximativ 1 430 de metri pătrați, face parte din transformarea unui fragment urban marcat de infrastructură și activități industriale. Memoria orașului este astfel păstrată simultan în colecțiile audiovizuale și în clădirea care le găzduiește.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Arhivele municipale nu trebuie să rămână depozite administrative închise. Documentele, fotografiile, filmele și proiectele istorice ale Chișinăului pot forma baza unui centru public de memorie urbană, amplasat într-o clădire industrială reconvertită și conectat cu un viitor muzeu al orașului.


4. Turnul de observare a păsărilor migratoare din zona umedă Chenhu

Wuhan, China
Arhitecți: Xiang Architects
Beneficiar: Wuhan Urban Construction Investment Group
Statut: realizat în 2026; publicat la 20 august 2026

Turnul este amplasat în zona umedă Chenhu, pe promontoriul natural Xianglushan. De aici pot fi observate lacul Tonghu, râul Tongshun și mlaștinile care adăpostesc în fiecare iarnă peste 100 000 de păsări migratoare.

Construcția are o înălțime de aproximativ 19,8 metri și este organizată ca o scară dublu-elicoidală în jurul unui gol central. Cele două trasee permit urcarea și coborârea fără intersectarea permanentă a vizitatorilor. Pe parcurs sunt amplasate 24 de puncte de observare orientate spre diferite părți ale peisajului.

Turnul nu încearcă să imite formele naturale. Învelișul metalic argintiu reflectă ceața, cerul și lumina apusului, iar deplasarea prin structură devine o succesiune de perspective asupra zonei umede. Arhitectura funcționează în primul rând ca instrument de interpretare a peisajului.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Lunca Bâcului, lacurile, pădurile-parc și zonele naturale din jurul orașului pot primi intervenții mici pentru observarea și educația ecologică. Acestea trebuie amplasate fără distrugerea habitatelor și pot transforma refacerea râului într-un proces vizibil și accesibil locuitorilor.


5. Canadian Port of Entry — o frontieră proiectată ca peisaj

Windsor, Canada / Detroit, SUA
Arhitecți: Moriyama Teshima Architects, în cadrul echipei conduse de AECOM
Statut: realizat; deschis publicului în iulie 2026 și publicat internațional în august 2026

Canadian Port of Entry este partea canadiană a noului pod internațional Gordie Howe, care leagă Windsor de Detroit. Campusul de frontieră ocupă aproximativ 53 de hectare și cuprinde zece clădiri, 16 benzi de taxare și 24 de benzi pentru inspecție.

Deși funcția este dominată de securitate, control și circulație, arhitecții au încercat să evite imaginea unei infrastructuri ostile. Clădirile joase, materialele sobre, lumina naturală și relația vizuală cu Black Oak Heritage Park creează o experiență mai clară și mai calmă pentru călători și angajați.

Podul are șase benzi de circulație, o deschidere principală de aproximativ 853 de metri și include un traseu separat pentru pietoni și bicicliști. Proiectul arată că până și o infrastructură de frontieră poate integra mobilitate activă, arhitectură, peisaj și o experiență umană coerentă.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Nodurile de transport, gările, terminalele și punctele de intrare în oraș trebuie proiectate ca porți urbane. Claritatea circulației, transportul public, arborii, traseele pietonale și imaginea arhitecturală sunt la fel de importante ca funcționarea tehnică.


II. 5 proiecte urbanistice, peisagistice și de infrastructură publică

6. Baku Expo City — cartiere construite în jurul unei păduri existente

Baku, Azerbaidjan
Arhitecți și urbaniști: ZHA
Statut: masterplan prezentat la 19–21 august 2026

Baku Expo City este un masterplan pentru un teritoriu de 198 de hectare aflat în jurul actualului Baku Expo Center. Programul include locuințe de diferite tipuri, un centru de congrese, hotel, dotări comunitare, servicii, spații comerciale, infrastructură recreativă și o piață publică centrală.

Punctul de plecare al proiectului este pădurea existentă, formată din aproximativ 18 000 de arbori. Echipa declară că 92% dintre aceștia vor fi păstrați. Cartierele sunt organizate între zonele împădurite și conectate prin trasee pietonale, piste pentru biciclete, coridoare peisagistice și bulevarde plantate.

Pădurea nu este tratată doar ca fundal decorativ. Ea trebuie să contribuie la răcirea naturală, protecția împotriva vântului, biodiversitate și formarea microclimatului. Totuși, realizarea proiectului va trebui urmărită atent pentru a verifica dacă promisiunea conservării arborilor va fi respectată în etapele de construcție.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Înainte de stabilirea străzilor și a parcelelor construibile trebuie cartografiate pădurile, arborii maturi, cursurile de apă și coridoarele ecologice. În noile dezvoltări, această structură trebuie să determine forma cartierului, nu să fie redusă ulterior la un procent abstract de înverzire.


7. Flyway City — oraș proiectat și pentru păsările migratoare

Chicago, SUA
Inițiatori: Chicago Architecture Center, Studio Gang și Openlands
Statut: expoziție și program de cercetare deschise până la 3 ianuarie 2027; readuse în dezbaterea arhitecturală la 18 august 2026

Chicago se află pe Mississippi Flyway, unul dintre principalele trasee ale păsărilor migratoare din America de Nord. Clădirile din sticlă, iluminatul nocturn și fragmentarea habitatelor transformă orașul într-un obstacol periculos.

Expoziția „Flyway City: Architecture for a Flourishing Ecosystem”, proiectată și curatoriată împreună cu Studio Gang, prezintă modele, materiale, fotografii, prototipuri și instrumente interactive. Sunt explicate soluții precum marcarea vizibilă a sticlei, reducerea reflexiilor, controlul iluminatului nocturn și crearea unor habitate continue pe clădiri și în spațiile publice.

Programul nu propune doar clădiri individuale mai sigure. El privește întregul oraș ca ecosistem, conectând zonele umede, preriile, pădurile, dunele și spațiile urbane. Potrivit organizatorilor, coliziunile cu suprafețele vitrate provoacă anual moartea a peste un miliard de păsări numai în Statele Unite.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Infrastructura verde-albastră trebuie proiectată și ca rețea pentru biodiversitate. Valea Bâcului, lacurile, parcurile și perdelele forestiere pot forma un coridor ecologic continuu, iar regulamentele pentru fațadele vitrate și iluminatul nocturn trebuie să reducă riscurile pentru păsări.


8. Bays West — concurs pentru un nou cartier pe waterfrontul orașului Sydney

Sydney, Australia
Inițiatori: Guvernul New South Wales, Bays West Delivery Authority și Government Architect NSW
Statut: concurs internațional în două etape; prima etapă încheiată la 21 august 2026

Bays West este un teritoriu portuar și industrial de aproximativ 77 de hectare, situat în apropierea centrului orașului Sydney. Concursul se concentrează asupra White Bay Power Station și Glebe Island și trebuie să stabilească structura urbană a viitorului cartier.

Programul prevede până la 8 500 de locuințe, dintre care minimum 10% trebuie să fie locuințe accesibile și pentru angajații serviciilor esențiale. Sunt prevăzute parcuri, acces public la waterfront, trasee pietonale și ciclabile, o nouă stație de metrou și reactivarea podului istoric Glebe Island.

Procesul are două etape. După selecția internațională inițială, echipele invitate vor participa la o fază plătită de proiectare. Juriul include arhitecți, peisagiști, specialiști în patrimoniu, reprezentanți ai administrației și expertiză privind cultura populațiilor indigene.

Proiectul este însă și controversat: reducerea activității portuare și procentul de numai 10% locuințe accesibile ridică întrebări despre locurile de muncă, infrastructura economică și distribuirea beneficiilor dezvoltării.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Reconversia platformelor industriale și feroviare trebuie să păstreze funcțiile economice necesare și să includă din prima etapă locuințe accesibile, infrastructură socială și spații publice. Concursul trebuie să stabilească structura generală înainte de împărțirea teritoriului între investiții separate.


9. Vision Astrodome — o nouă căutare a unui model viabil de reconversie

Houston, Texas, SUA
Inițiator: Astrodome Conservancy
Statut: cerere de informații lansată la 18 august 2026; răspunsuri solicitate până la 8 septembrie 2026

Houston Astrodome, inaugurat în 1965, a fost primul stadion acoperit de mari dimensiuni din lume. Închis de aproape două decenii, acesta continuă să genereze proiecte de demolare, conservare și reconversie.

După mai multe propuneri care nu au fost realizate, Astrodome Conservancy a lansat o cerere de informații adresată dezvoltatorilor, investitorilor, operatorilor și organizațiilor cu experiență în proiecte mixte și reutilizare adaptivă. Scopul este identificarea unor funcții și modele financiare realiste, înaintea lansării unui proiect definitiv.

Propunerea anterioară „Vision Astrodome” prevedea introducerea mai multor clădiri în interiorul structurii și conectarea acesteia cu ansamblul NRG Park. Noul proces lasă însă deschisă posibilitatea altor scenarii, cu condiția păstrării valorii simbolice și găsirii unui mecanism economic sustenabil.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

În cazul clădirilor mari și abandonate, funcția nouă nu trebuie decisă doar printr-un proiect arhitectural. Mai întâi trebuie analizate cererea reală, operarea, veniturile, costurile de întreținere și partenerii potențiali. Acest model este relevant pentru circuri, cinematografe, stadioane, pavilioane și complexe industriale.


10. Centrul istoric Banyoles — continuitatea dintre apă, piatră și spațiul public

Banyoles, Spania
Arhitecți: MIAS Architects
Statut: etapă realizată a unui program de lungă durată; publicată internațional în august 2026

Reamenajarea centrului istoric al orașului Banyoles este un program dezvoltat în mai multe etape. Cea mai recentă intervenție continuă folosirea travertinului lacustru local pentru pavaje, mobilier urban, praguri, trepte și spații plantate.

Proiectul elimină separarea rigidă dintre carosabil și trotuare, transformând străzile și piețele într-o suprafață pietonală continuă. Blocurile de piatră sunt prelucrate diferit în funcție de utilizare: uneori formează pavajul, alteori devin bănci, margini pentru vegetație sau elemente care marchează intrările în clădirile istorice.

Strategia readuce în atenție și vechile canale care conduceau apa din lac prin orașul medieval. Astfel, reabilitarea nu se limitează la alegerea unui material „istoric”, ci restabilește legătura dintre geologie, apă, circulație și forma spațiului public.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Reabilitarea centrului istoric trebuie să pornească de la sistemul de spații publice, materiale locale, apă, arbori și trasee pietonale. Străzile 31 August 1989, Armenească și zona Pieței Centrale pot fi conectate printr-o strategie coerentă, implementată gradual, fără a aștepta reconstrucția simultană a întregului centru.


Concluzia principală a ediției

Tendința principală a acestei ediții este utilizarea patrimoniului construit și natural ca infrastructură pentru dezvoltarea viitoare.

Cele cinci obiecte arhitecturale demonstrează potențialul reutilizării. Met Warehouse transformă un depozit într-o instituție de educație și cercetare, KOSMALT convertește un cămin muncitoresc în locuințe, iar centrul din Avellaneda reunește patrimoniul industrial și memoria audiovizuală. Turnul Chenhu transformă observarea naturii într-o experiență arhitecturală, iar Canadian Port of Entry introduce peisajul într-o infrastructură dominată de securitate și trafic.

Cele cinci proiecte urbanistice și peisagistice arată că natura, memoria și dezvoltarea nu trebuie tratate separat. Baku Expo City pornește de la pădurea existentă, Flyway City extinde ideea de locuitor al orașului asupra altor specii, Bays West caută un nou raport între locuire și port, Astrodome încearcă să găsească un model economic pentru reutilizare, iar Banyoles reconstruiește spațiul public pornind de la apă și piatra locală.

Ce este important pentru Chișinău

Prima lecție — inventarierea resurselor existente trebuie să preceadă proiectarea.

Înainte de stabilirea zonelor construibile trebuie cartografiate clădirile reutilizabile, arborii maturi, cursurile de apă, infrastructura, spațiile publice și habitatele. Aceste elemente nu reprezintă obstacole, ci capitalul inițial al proiectului urban.

A doua lecție — reconversia are nevoie de un model funcțional și financiar.

Nu este suficient să propunem păstrarea unei clădiri. Trebuie stabilit cine o va utiliza, cine va plăti lucrările, cine va administra spațiile și cum vor fi finanțate întreținerea și programul public. Procesul pentru Astrodome arată de ce aceste întrebări trebuie formulate înaintea proiectului final.

A treia lecție — infrastructura verde-albastră trebuie proiectată ca sistem viu.

Valea Bâcului nu trebuie redusă la un canal, o promenadă sau o serie de terenuri libere. Râul, afluenții, lacurile, vegetația, solul permeabil și coridoarele pentru biodiversitate trebuie să formeze o structură continuă, capabilă să organizeze dezvoltarea urbană și să reducă efectele climatice.

Pentru Chișinău, aceste exemple sunt relevante în contextul elaborării unui PUG adaptiv, al regenerării văii Bâcului, al protejării centrului istoric, al reconversiei platformelor industriale și feroviare, al modernizării instituțiilor culturale și al construirii unei infrastructuri verde-albastre care conectează apa, vegetația, biodiversitatea, spațiile publice și mobilitatea.