Orașul 2050: să nu ne abatem de la drum

 

👉 Chișinău Pulse Demo:[ссылка]

Orașul 2050: să nu ne abatem de la drum 

Planul Urbanistic General nu este doar un document care trebuie elaborat și aprobat. Este nevoie de un instrument care să arate permanent dacă obiectivele stabilite sunt îndeplinite și în ce direcție se dezvoltă în realitate orașul.

Chișinău Pulse este un exemplu demonstrativ al unui asemenea instrument. El leagă obiectivele pe termen lung ale orașului de indicatori măsurabili, date GIS și puncte de control pentru anii 2030, 2040 și 2050.

Un astfel de instrument este necesar indiferent de metodologia utilizată pentru elaborarea Planului Urbanistic General.

Dacă PUG-ul va fi elaborat după schema tradițională — ca un document amplu pentru o perioadă lungă, care ulterior, așa cum s-a întâmplat adesea, este pus în aplicare doar parțial — monitorizarea permanentă devine cu atât mai importantă. În condițiile unei luări fragmentare și haotice a deciziilor, tocmai un asemenea instrument trebuie să arate care proiecte și intervenții îndepărtează treptat orașul de direcția aprobată.

Dar el este la fel de necesar și în cazul unei sisteme de planificare pe patru niveluri, în care mai întâi sunt stabilite obiectivele principale ale orașului până în 2050, iar programele sistemice, teritoriile și proiectele individuale sunt elaborate succesiv, pe măsura înaintării spre aceste obiective. În acest caz, dashboardul devine un fel de sistem de navigație: continuăm să ne deplasăm în direcția aleasă sau ne-am abătut deja de la traseu?

În același timp, un asemenea instrument nu trebuie să rămână un sistem intern al administrației sau al specialiștilor. El trebuie să fie public, accesibil și ușor de înțeles pentru fiecare locuitor al orașului. Fiecare persoană trebuie să poată vedea unde se află orașul astăzi, ce indicatori trebuie atinși în 2030, 2040 și 2050 și unde a apărut deja o abatere de la traiectoria stabilită.

Datele pot fi actualizate anual — de exemplu, înainte de elaborarea bugetului municipal, astfel încât prioritățile bugetare să fie stabilite nu doar în funcție de solicitările curente, ci și de abaterile reale față de obiectivele strategice. Dar sistemul trebuie să permită actualizarea datelor și în orice alt moment, după realizarea unui proiect important, apariția unor informații noi sau adoptarea unei decizii capabile să influențeze semnificativ evoluția orașului.

Posibilitățile unui asemenea sistem nu se limitează însă la monitorizare. Dashboardul poate deveni și parte a unui instrument de simulare urbană. Astfel, înainte de adoptarea unei decizii, pot fi modelate proiecte majore și evaluat impactul lor estimat asupra indicatorilor orașului.

De exemplu: ce se va întâmpla cu accesibilitatea școlilor, transportul, spațiile verzi, echilibrul infrastructurii, compactitatea orașului sau egalitatea teritorială dacă va fi realizat un nou cartier rezidențial, un proiect major de transport sau un program amplu de reconstrucție?

Pot fi comparate mai multe scenarii „înainte de proiect / după proiect” și se poate vedea care variantă apropie orașul de obiectivele pentru 2050, care este aproape neutră și care, dimpotrivă, generează o nouă abatere.

Astfel, sistemul funcționează în două regimuri:

controlul trecutului și al prezentului — unde ne aflăm în realitate față de traiectoria stabilită;

și simularea viitorului — unde vom ajunge dacă adoptăm o anumită decizie majoră.

Aceasta permite ca un proiect să nu fie discutat doar în termenii „este bun sau rău”, ci mult mai concret: cum va influența realizarea lui atingerea obiectivelor aprobate ale orașului?

Prin urmare, monitorizarea nu trebuie să fie o anexă „după PUG”. Ea trebuie să devină parte a însuși sistemului de luare a deciziilor și de gestionare a dezvoltării orașului.

PUG-ul stabilește direcția. Proiectele asigură mișcarea. Simularea permite verificarea anticipată a consecințelor deciziilor. Iar dashboardul arată permanent administrației și locuitorilor unde ne aflăm și dacă nu ne-am abătut de la drum.