CONCEPT NOTE NOUL SISTEM DE PLANIFICARE URBANĂ A CHIȘINĂULUI

 

CONCEPT NOTE

NOUL SISTEM DE PLANIFICARE URBANĂ A CHIȘINĂULUI

De la Planul Urbanistic General ca prognoză a viitorului la un sistem durabil de gestionare a dezvoltării orașului

1. Problema

Modelul tradițional al PUG încearcă să definească starea orașului pentru un orizont îndepărtat de planificare.

La începutul elaborării sunt colectate datele inițiale, apoi, timp de unu-doi ani, sunt realizate studiile și proiectarea, după care documentația trece prin procedurile de avizare, consultare și aprobare. În momentul aprobării, o parte dintre datele inițiale au deja o vechime de trei-patru ani.

Însă orașul nu se oprește în această perioadă.

Continuă construcțiile, sunt aprobate PUZ-uri, se modifică fluxurile de transport, apar noi proiecte investiționale, sunt modernizate rețelele edilitare și sunt elaborate PMUD și alte programe sectoriale.

Astfel apare o contradicție sistemică:

orașul se schimbă mai repede decât este elaborat documentul care ar trebui să-i determine viitorul.

Soluția nu constă în actualizarea permanentă a PUG, ci în schimbarea principiului însuși de planificare:

PUG-ul pe termen lung nu ar trebui să includă soluții care, prin natura lor, se învechesc rapid.

---

2. Patru niveluri de planificare

Se propune separarea planificării urbane în patru niveluri, cu viteze diferite de schimbare.

Nivelul 1 — Constituția de Dezvoltare a Chișinăului

Răspunde la întrebarea:

Ce fel de oraș trebuie să devină Chișinăul?

Este un set restrâns de principii publice pe termen lung:

• accesibilitatea serviciilor urbane de bază;

• dezvoltarea noilor zone numai în condițiile existenței infrastructurii necesare;

• protejarea sistemelor verzi și a celor acvatice;

• conservarea patrimoniului;

• coordonarea dezvoltării Chișinăului și a suburbiilor;

• păstrarea rezervelor funciare și de infrastructură;

• evaluarea proiectelor majore prin prisma beneficiului public;

• luarea deciziilor pe baza unor date actuale și deschise.

Acest nivel trebuie modificat extrem de rar și poate avea un orizont de timp până în 2050 și chiar mai departe.

---

3. Nivelul 2 — Cadrul Spațial Strategic / PUG

Răspunde la întrebarea:

Ce trebuie păstrat și protejat din punct de vedere spațial astăzi, pentru ca orașul să nu piardă posibilitățile de dezvoltare în viitor?

Acesta stabilește:

• cadrul verde-albastru;

• râul Bîc și celelalte sisteme acvatice;

• teritoriile istorice;

• principalele centre urbane și metropolitane;

• coridoarele strategice de transport și infrastructură;

• rezervele teritoriale;

• zonele de transformare;

• zonele cu restricții;

• teritoriile pentru care elaborarea ulterioară a unui PUZ/masterplan este obligatorie.

PUG nu trebuie să stabilească din timp o anumită tehnologie acolo unde este suficient să păstreze posibilitatea de dezvoltare.

Nu:

„aici va exista obligatoriu un sistem BRT”.

Ci:

„aici se păstrează un coridor strategic de mobilitate”.

Nu:

„aici, până în 2040, va fi construit un cartier nou pentru un anumit număr de locuitori”.

Ci:

„acest teritoriu este păstrat ca rezervă strategică de dezvoltare”.

Planul Urbanistic General nu trebuie să proiecteze în detaliu viitorul îndepărtat, ci să împiedice orașul să-și piardă viitorul.

Pentru protecția juridică a cadrului spațial se păstrează o componentă de reglementare limitată: regimurile teritoriale, coridoarele, rezervele, restricțiile și cerințele privind planificarea ulterioară.

---

4. Nivelul 3 — Programe Sectoriale și Teritoriale

Documentele sectoriale nu trebuie să devină părți ale unui singur PUG supradimensionat.

La acest nivel se includ:

• PMUD;

• Programul Bîc;

• Planul Infrastructurii Verzi;

• Strategia Locuirii;

• Strategia de Alimentare cu Apă și Canalizare;

• Strategia Energetică;

• Planul de Management al Centrului Istoric;

• Planul de Reziliență Climatică;

• Programul de Dezvoltare Metropolitană;

• programele de dezvoltare a unor teritorii distincte.

Fiecare program dispune de propriile date, specialiști, buget și ciclu de actualizare.

PMUD se actualizează atunci când se modifică situația transportului.

Programul de infrastructură edilitară — atunci când se modifică sarcinile sau tehnologiile.

Un proiect teritorial — atunci când apare necesitatea reală de dezvoltare a teritoriului respectiv.

Toate programele sunt verificate după două criterii:

corespund obiectivelor pe termen lung ale orașului?

respectă cadrul spațial strategic?

Astfel, întrebarea „ce este mai important — PUG sau PMUD?” își pierde sensul: documentele îndeplinesc funcții diferite.

---

5. Nivelul 4 — Proiecte

Al patrulea nivel îl reprezintă acțiunile concrete:

• drum;

• BRT;

• parc;

• școală;

• pod;

• stație de epurare;

• cartier rezidențial;

• reabilitarea unui sector al râului Bîc;

• nod de transport;

• un nou cartier sau un nou pol urban.

Logica verificării este simplă:

Constituția

↓

Cadrul Spațial

↓

Programul sectorial / teritorial

↓

Proiectul.

Cu cât nivelul este mai jos, cu atât acesta se poate modifica mai rapid.

---

6. Urban Observatory și Dashboard — un sistem separat

GIS-ul, indicatorii și Dashboard-ul nu sunt propuse ca al cincilea nivel și nici ca parte componentă a PUG.

Acestea formează un proiect municipal permanent distinct:

Observatorul Urban Chișinău

Acesta deservește întregul sistem și arată:

ce se întâmplă în realitate cu orașul și dacă programele și proiectele îl apropie de obiectivele aprobate.

Observatorul Urban include:

• GIS-ul municipal;

• baza de date actualizată;

• sistemul de indicatori;

• Dashboard-ul;

• registrul proiectelor majore;

• monitorizarea programelor.

Dashboard-ul este un instrument de diagnostic, nu un mecanism de modificare automată a PUG.

Dacă problema ține de un proiect — se intervine la nivelul 4.

Dacă un program nu funcționează sistemic — la nivelul 3.

Dacă este identificată o problemă a structurii spațiale — se analizează nivelul 2.

Nivelul 1 este revizuit doar în cazul unei schimbări fundamentale a obiectivelor pe termen lung ale comunității.

---

7. Un spațiu informațional comun

În prezent, diferite proiecte pot utiliza seturi diferite de date inițiale. Elaboratorul PUG, specialiștii în transport, serviciile edilitare, drumarii și autoritățile suburbane pot lucra cu baze informaționale diferite.

Problema nu constă doar în lipsa informației, ci și în lipsa unui spațiu informațional comun.

De aceea, Observatorul Urban trebuie să mențină permanent informații actuale privind:

• fondul construit existent;

• cadastrul;

• autorizațiile;

• PUZ-urile aprobate;

• populația;

• transportul;

• rețelele edilitare;

• spațiile verzi;

• proiectele municipale și naționale;

• proiectele localităților suburbane;

• restricțiile de mediu;

• rezervele strategice.

Astfel, diferite proiecte pot fi elaborate în paralel, utilizând aceeași bază informațională.

---

8. Cum rezolvă sistemul problema învechirii PUG

În modelul tradițional:

date inițiale → 2–3 ani de elaborare și avizare → aprobare.

În momentul aprobării, o parte dintre informații și soluții sunt deja depășite.

În noul sistem, soluțiile care se modifică rapid sunt plasate la nivelurile 3–4 și pot fi actualizate independent.

Dacă se schimbă tehnologia de transport — se actualizează PMUD.

Dacă se modifică sarcinile asupra rețelelor — se actualizează programul de infrastructură.

Dacă apare un proiect nou — acesta este verificat în raport cu nivelurile 1–2.

Dacă se schimbă situația orașului — aceasta este reflectată de Observatorul Urban.

În același timp, coridoarele strategice, cadrul natural și rezervele teritoriale rămân stabile.

---

9. Ce trebuie modificat în Codul urbanismului și construcțiilor

Codul actual păstrează PUG ca document urbanistic complex. Pentru implementarea modelului propus este necesară precizarea rolului acestuia.

1. Redefinirea PUG

PUG trebuie să devină în primul rând un document strategic și spațial-structural de dezvoltare pe termen lung.

Rolul său este protejarea resurselor, teritoriilor, coridoarelor și posibilităților spațiale ale orașului.

2. Separarea legală a planurilor sectoriale de PUG

Programele sectoriale trebuie să poată fi elaborate și actualizate independent, cu condiția obligatorie de a respecta obiectivele pe termen lung și cadrul spațial al PUG.

3. Păstrarea unei componente limitate de reglementare

Aceasta este necesară pentru protecția juridică a:

• coridoarelor;

• sistemelor naturale;

• patrimoniului;

• rezervelor;

• zonelor cu restricții;

• teritoriilor pentru care este necesară elaborarea ulterioară a documentației urbanistice.

---

10. Ce trebuie modificat în Tema-program

Studiile prevăzute în tema existentă trebuie păstrate, însă trebuie schimbat rolul acestora.

Ele nu trebuie să proiecteze starea sectorială detaliată a orașului până în 2040, ci să determine cerințele spațiale pe termen lung.

De exemplu:

studiul de transport

nu trebuie să stabilească definitiv tehnologia de transport pentru anul 2040;

el trebuie să identifice coridoarele și nodurile de transport care trebuie protejate pe termen lung.

Principalele rezultate ale PUG devin:

1. Constituția / Viziunea de Dezvoltare

2. Cadrul Spațial Strategic

3. Regulamentul-cadru

Soluțiile sectoriale sunt transferate programelor independente de nivel 3.

Datele GIS ale PUG trebuie să devină parte a unui sistem informațional urban permanent și să nu înceteze odată cu finalizarea contractului elaboratorului.

---

11. Ce trebuie modificat în actuala Concepție PUG Chișinău 2040

Concepția preliminară nu trebuie elaborată din nou.

Ea trebuie restructurată.

Nivelul 1

Se păstrează:

• Viziunea;

• obiectivele pe termen lung;

• principiile de dezvoltare.

Nivelul 2

Se păstrează:

• structura spațială;

• cadrul verde-albastru;

• principalele coridoare de mobilitate;

• sistemul de centre;

• rezervele strategice;

• patrimoniul;

• zonele de transformare;

• restricțiile.

Nivelul 3

Se transferă:

• soluțiile concrete de transport;

• BRT;

• P&R;

• programele inginerești sectoriale;

• măsurile tematice.

Nivelul 4

Se transferă proiectele concrete de infrastructură și investiții.

Sistemul de KPI, GIS și monitorizare permanentă trebuie organizat separat, în cadrul Observatorului Urban Chișinău.

---

12. Noul sistem

NIVELUL 1

CONSTITUȚIA DE DEZVOLTARE

Încotro trebuie să se îndrepte orașul?

↓

NIVELUL 2

CADRUL SPAȚIAL STRATEGIC / PUG

Ce trebuie păstrat și protejat?

↓

NIVELUL 3

PROGRAME SECTORIALE ȘI TERITORIALE

Cum rezolvăm astăzi cel mai bine problemele orașului?

↓

NIVELUL 4

PROIECTE

Ce realizăm concret?

În paralel cu toate cele patru niveluri funcționează:

OBSERVATORUL URBAN CHIȘINĂU

GIS + DATE + KPI + DASHBOARD

---

13. Concluzie

Nu este vorba doar despre corectarea PUG Chișinău 2040, ci despre trecerea la:

NOUL SISTEM DE PLANIFICARE URBANĂ A CHIȘINĂULUI

În acest sistem, PUG încetează să încerce să descrie în detaliu starea orașului peste 15–20 de ani.

El stabilește obiectivele pe termen lung și protejează posibilitățile spațiale ale orașului.

Programele sectoriale aleg soluțiile cele mai potrivite în funcție de situația actuală.

Proiectele concrete le realizează.

Observatorul Urban evaluează independent rezultatele.

Astfel, adaptiv devine nu Planul Urbanistic General în sine, ci întregul sistem de gestionare a dezvoltării orașului.

Nu încercăm să facem PUG-ul mai rapid decât orașul. Încetăm să obligăm PUG-ul să se ocupe de ceea ce se schimbă mai repede decât el.