Codul urbanistic este un act normativ cuprinzător care reglementează principiile și bazele urbanismului. Acesta acoperă un spectru larg de subiecte, inclusiv planificarea, utilizarea terenurilor, patrimoniul arhitectural, ecologia, normele tehnice și alte aspecte. Codul conține prevederi și principii fundamentale care servesc drept cadru pentru elaborarea unor acte subsecvente mai detaliate.
De regulă, codul este revizuit mai rar, deoarece prevederile sale sunt pe termen lung și generale.
Este necesar să includem detalii despre documentele urbanistice și structura lor în cod?
Nu este recomandat ca în cod să fie descris în detaliu conținutul documentelor urbanistice, deoarece:
Acest lucru reduce flexibilitatea codului, făcându-l dificil de adaptat la noile realități și tehnologii.
Detaliile sunt mai bine reglementate prin acte subsecvente, care pot fi modificate și actualizate mai ușor.
Cum să procedăm?
În cod:
Să fie specificate principiile generale ale elaborării documentelor urbanistice, rolul lor în sistemul urbanismului și puterea lor juridică.
În actele subsecvente (de exemplu, hotărâri de guvern sau instrucțiuni metodologice):
Să fie descrise detaliile structurii și conținutului documentelor urbanistice.
Să fie stabilită metodologia de elaborare și aprobare a acestora.
Principiile Habitat III ca bază pentru codul urbanistic modern
Principiile expuse în Habitat III (Noua Agendă Urbană) trebuie să constituie fundamentul unui cod urbanistic modern, deoarece reflectă tendințele actuale în dezvoltarea sustenabilă și adaptivă a orașelor. Acest aspect este deosebit de important în contextul schimbărilor tehnologice și al noilor abordări de planificare.
De ce este important să ne concentrăm pe principii în cod?
Durabilitate și flexibilitate:
Includerea principiilor Habitat III va menține codul relevant pe termen lung, în ciuda schimbărilor tehnologice sau a abordărilor de planificare.
Accent pe obiective strategice:
Codul poate defini obiective strategice: dezvoltare durabilă, incluziune, adaptabilitate, utilizarea tehnologiilor digitale (de exemplu, gemeni digitali și GIS), lăsând detaliile în sarcina actelor subsecvente.
Cum să integrăm abordarea Habitat III în cod?
Stabilirea principiilor de bază:
Incluziune și egalitate: Luarea în considerare a intereselor tuturor grupurilor populației.
Dezvoltare durabilă: Dezvoltare echilibrată a infrastructurii, ecologiei și economiei.
Planificare adaptivă: Crearea unor instrumente flexibile pentru gestionarea orașelor, inclusiv master-planuri și platforme digitale.
Complexitate: Interconexiunea dintre planificarea urbană, infrastructura de transport, ecologie și aspectele sociale.
Tehnologicitate: Utilizarea gemenilor digitali, GIS, simulărilor și altor tehnologii.
Avantajele acestei abordări:
Relevanță: Codul reflectă abordările internaționale moderne.
Flexibilitate: Detaliile planificării pot fi adaptate cu ușurință prin acte subsecvente.
Inovație: Referirea la tehnologii digitale ca bază pentru planificare va stimula implementarea soluțiilor moderne.
Planificarea continuă bazată pe ateliere colaborative
Avantajele planificării continue:
Flexibilitate și adaptabilitate:
Lipsa unei ierarhii stricte a documentelor permite reacții mai rapide la schimbările din dezvoltarea urbană, tendințele tehnologice și cerințele societății.
Incluziune:
Atelierele, ca instrument-cheie, permit implicarea diferitelor grupuri: cetățeni, experți, autorități și investitori.
Minimizarea birocrației:
Procesul trece dintr-un cadru formal-documentar într-un mediu dinamic, unde deciziile se iau în timp real.
Tehnologicitate:
Utilizarea instrumentelor digitale (gemenii digitali, simulări, GIS) face procesul transparent și eficient.
Sustenabilitate și complexitate:
Această abordare susține implementarea principiilor Habitat III, inclusiv dezvoltarea durabilă, incluziunea și reducerea inegalităților.
Cum poate fi inclus acest aspect în cod?
Principiu de bază:
În cod se stipulează că gestionarea și planificarea dezvoltării orașelor se realizează printr-un proces dinamic de planificare continuă, bazat pe participarea tuturor părților interesate.Instrumentul atelierelor:
Se stabilește că principalul instrument de luare a deciziilor în procesul de planificare sunt atelierele, care:Colectează date din sisteme digitale (gemenii digitali, analiza datelor mari);
Implică comunitățile locale, experții și autoritățile;
Formulează soluții pe termen scurt și lung, integrate în strategia generală.
Renunțarea la ierarhia fixă:
În locul planurilor strict fixate (de exemplu, planuri generale sau master-planuri), se introduce conceptul de scenarii flexibile de dezvoltare, revizuite periodic pe baza datelor și a atelierelor.
Exemplu de formulare:
„Planificarea și gestionarea dezvoltării orașelor se bazează pe principiile planificării continue, care includ:
participarea tuturor părților interesate prin ateliere;
utilizarea tehnologiilor digitale (gemenii digitali, date mari, GIS);
elaborarea scenariilor flexibile de dezvoltare, revizuite periodic pe baza datelor actuale.”
„Deciziile adoptate în procesul de planificare sunt aprobate prin mecanismul atelierelor și integrate în strategia de dezvoltare durabilă a teritoriilor.”
Avantajele unei astfel de abordări:
Reducerea costurilor pentru elaborarea și actualizarea documentelor:
Planificarea continuă permite evitarea creării unor documente complexe și desuete, cum ar fi planurile generale.Inovație în management:
Transparența și implicarea tuturor părților interesate contribuie la identificarea soluțiilor inovatoare.Sincronizare cu standardele internaționale:
Această abordare reflectă principiile Habitat III și răspunde provocărilor actuale.Implementare în timp real:
Scenariile flexibile și atelierele permit gestionarea dezvoltării urbane în timp real, eliminând procesele lungi de aprobare.
Aspecte practice:
Acte subsecvente:
Este necesar să se specifice modul de organizare a atelierelor, ce tehnologii să fie utilizate și cum să fie luate deciziile.Tehnologii:
Introducerea instrumentelor digitale, cum ar fi platformele pentru gestionarea atelierelor și analiza datelor, este esențială.Proiecte pilot:
Implementarea acestei abordări poate începe prin proiecte pilot în orașele din Moldova pentru testarea modelului.
Un pas revoluționar pentru legislația urbanistică a Moldovei
Această abordare creează un sistem mai dinamic, modern și adaptabil, care poate deveni un model pentru alte țări, având în vedere schimbările tehnologice și cerințele sociale în continuă creștere.
Integrarea principiilor Habitat III (Noua Agendă Urbană) ca obligații de aplicare și respectare va face codul mai modern, orientat spre dezvoltare durabilă și conform standardelor internaționale.
Structura actualizată a noului cod urbanistic
Capitolul I. Dispoziții generale
Obiectivele și scopurile codului:
Asigurarea dezvoltării durabile, adaptive și incluzive a orașelor.
Aplicarea obligatorie a principiilor dezvoltării urbanistice durabile, bazate pe Noua Agendă Urbană a ONU (Habitat III).
Crearea mecanismelor care să faciliteze transformarea digitală și implicarea tuturor părților interesate.
Domeniul de aplicare:
Reglementarea planificării teritoriale, proiectării și gestionării dezvoltării urbane.
Stabilirea unui sistem unic de reguli, obligatoriu pentru toți participanții.
Termeni și definiții de bază:
Dezvoltare durabilă, planificare continuă, ateliere, gemeni digitali, scenarii flexibile.
Capitolul II. Principiile dezvoltării urbanistice durabile
(cu menționarea obligatorie a aplicării și respectării acestora)
Dezvoltare durabilă:
Sustenabilitate ecologică: Conservarea resurselor naturale și reducerea poluării.
Justiție socială: Accesibilitatea locuințelor, infrastructurii și serviciilor pentru toate categoriile sociale.
Sustenabilitate economică: Susținerea economiei locale și crearea de locuri de muncă.
Planificare incluzivă:
Implicarea tuturor părților interesate: cetățeni, organizații, experți, autorități și sectorul privat.
Luarea în considerare a nevoilor grupurilor marginalizate și vulnerabile.
Responsabilitate ecologică:
Minimizarea impactului deciziilor urbanistice asupra climei.
Dezvoltarea infrastructurii „verzi” și reducerea consumului de energie.
Management adaptiv:
Flexibilitate în luarea deciziilor pe baza datelor actuale și a noilor tehnologii.
Crearea unor mecanisme care să permită adaptarea rapidă la schimbări (sociale, ecologice, tehnologice).
Identitate culturală și patrimoniu:
Conservarea și integrarea valorilor istorice, arhitecturale și culturale în procesul de dezvoltare urbană.
Susținerea tradițiilor și obiceiurilor locale în procesul de proiectare.
Tehnologii și inovații:
Utilizarea gemenilor digitali, GIS, modelelor de simulare și analizei de date mari.
Implementarea soluțiilor pentru o gestionare „inteligentă” a orașelor (smart cities).
Capitolul III. Instrumente obligatorii pentru implementarea principiilor
Planificare continuă:
Revizuirea constantă și actualizarea scenariilor de dezvoltare.
Utilizarea atelierelor ca mecanism de colectare a datelor și de luare a deciziilor.
Integrarea tehnologiilor:
Gemenii digitali pentru modelarea scenariilor de dezvoltare.
GIS pentru gestionarea datelor spațiale și monitorizarea implementării deciziilor.
Monitorizarea indicatorilor climatici și ecologici.
Participare publică:
Organizarea obligatorie a dezbaterilor publice și a atelierelor.
Transparența tuturor deciziilor prin platforme digitale deschise.
Exemplu de formulare:
„Principiile dezvoltării durabile, expuse în Noua Agendă Urbană (Habitat III), sunt obligatorii pentru aplicare în procesul de planificare, proiectare și gestionare a dezvoltării teritoriale. Toate deciziile urbanistice trebuie să respecte aceste principii și să fie revizuite periodic pentru a corespunde provocărilor și cerințelor actuale ale societății.”
Această structură pune accent pe aplicarea obligatorie a principiilor și facilitează transformarea modului de gestionare și planificare a orașelor, creând o platformă pentru dezvoltarea lor sustenabilă.
Avantajele implementării unui proiect pilot pentru Chișinău:
Soluționarea problemei planului general depășit:
În loc să se elaboreze un nou plan general, care probabil va deveni rapid depășit, se poate implementa un sistem de planificare continuă, asigurând flexibilitate și adaptabilitate.
Noul abordare va permite reacționarea rapidă la schimbări și ajustarea scenariilor de dezvoltare pe baza datelor reale.
Utilizarea Chișinăului ca platformă de testare:
Chișinău, fiind cel mai mare oraș din țară, reprezintă un poligon ideal pentru testarea noilor tehnologii și abordări în urbanism.
Experiența implementării noului cod poate fi extinsă ulterior în alte orașe și regiuni.
Depășirea barierelor birocratice și politice:
Aprobarea codului la nivel municipal, cu avizare la nivel național, reduce riscurile întârzierii reformelor.
Consiliul municipal poate deveni inițiatorul reformei, demonstrând inițiativă în soluționarea problemelor urbanistice.
Utilizarea tehnologiilor digitale:
Implementarea gemenilor digitali și a altor instrumente de planificare continuă va permite Chișinăului să devină un exemplu avansat de aplicare a tehnologiilor moderne în gestionarea orașelor.
Conformitate cu standardele internaționale:
Proiectul pilot va demonstra că Republica Moldova se aliniază principiilor Habitat III și dezvoltării durabile.
Propunerea structurii proiectului pilot:
Etapa 1: Aprobarea și avizarea codului
Elaborarea proiectului de cod orientat spre planificare continuă, ateliere și utilizarea tehnologiilor digitale.
Aprobarea codului de către Consiliul municipal Chișinău, cu avizare ulterioară la nivel național.
Etapa 2: Crearea infrastructurii digitale
Construirea unui geamăn digital al Chișinăului pe baza datelor GIS, imaginilor satelitare, informațiilor despre sistemul de transport și infrastructură.
Implementarea unei platforme pentru organizarea atelierelor și vizualizarea deciziilor.
Etapa 3: Organizarea atelierelor
Organizarea unei serii de ateliere cu participarea experților, cetățenilor și autorităților locale pentru elaborarea unor scenarii flexibile de dezvoltare.
Stabilirea priorităților pe termen scurt și lung.
Etapa 4: Testare și ajustare
Implementarea scenariilor flexibile în timp real.
Monitorizarea rezultatelor, colectarea feedback-ului și ajustarea deciziilor.
Etapa 5: Extinderea proiectului
Analiza eficienței proiectului pilot și extinderea acestuia în alte orașe și regiuni ale Moldovei.
Avantaje pentru Chișinău:
Flexibilitate în management:
Posibilitatea de a renunța la conceptul depășit al planurilor generale și de a trece la un sistem mai adaptabil.
Atracția investițiilor:
O abordare modernă a planificării va face orașul mai atractiv pentru investitorii internaționali și locali.
Soluționarea problemelor curente:
Noul cod poate fi orientat spre soluționarea unor probleme specifice ale orașului, precum urbanismul haotic, blocajele în trafic și provocările ecologice.
Sprijinul partenerilor internaționali:
O abordare sustenabilă și inovatoare va atrage atenția organizațiilor și donatorilor internaționali.
Riscuri și modalități de minimizare:
Rezistența din partea grupurilor interesate:
Soluție: Asigurarea transparenței maxime a proceselor, organizarea dezbaterilor publice și implicarea cetățenilor la toate etapele.
Lipsa resurselor pentru implementarea tehnologiilor:
Soluție: Atragerea granturilor și asistenței internaționale (de exemplu, prin programele ONU sau UE).
Lipsa experienței în utilizarea noilor instrumente:
Soluție: Organizarea instruirilor pentru specialiști și atragerea experților.
Concluzie:
Implementarea unui nou cod urbanistic ca proiect pilot pentru Chișinău reprezintă o oportunitate nu doar de a soluționa problemele actuale de urbanism ale orașului, ci și de a poziționa Chișinăul ca lider în planificarea sustenabilă și inovatoare. Aceasta va oferi Republicii Moldova șansa de a avansa pe scena internațională, respectând cele mai recente tendințe în urbanism.
Комментариев нет:
Отправить комментарий