"Happiness is the key to success !"

четверг, 13 февраля 2025 г.

„De la conflict la creație: cum să păstrăm memoria istorică a Chișinăului printr-un spațiu cultural”


 Conflictul în jurul construcției pe locul fostului cinematograf „Gaudeamus” din Chișinău s-a amplificat în februarie 2025. Pe 4 februarie 2025, Primăria Chișinău a emis o autorizație pentru construcția unui complex multifuncțional de 15 etaje la adresa strada Vasile Alecsandri, 4.

Această decizie a provocat o reacție puternică din partea Ministerului Culturii al Republicii Moldova, care a declarat că proiectul afectează zona protejată a centrului istoric al orașului și obiectele de patrimoniu cultural. Ministerul a subliniat că dezvoltatorul nu a obținut avizul necesar din partea instituției, așa cum prevede legislația. În acest context, Ministerul Culturii intenționează să se adreseze instanței de judecată pentru a solicita anularea autorizației de construcție.

🔗 nokta.md

Anterior, în 2020, au fost deja făcute încercări de a construi un complex rezidențial pe locul cinematografului, însă proiectul a fost respins atunci din cauza neconformității cu cerințele și a lipsei avizelor necesare.

🔗 newsmaker.md

Astfel, conflictul legat de construcția pe locul cinematografului „Gaudeamus” a început în 2020 și s-a intensificat în februarie 2025, odată cu emiterea unei noi autorizații de construcție.


Karol Schmidt, Alexandru Bernardazzi și baronul Stuart – arhitecții modernizării Chișinăului

Karol Schmidt, Alexandru Bernardazzi și baronul Stuart au jucat un rol esențial în modernizarea și dezvoltarea Chișinăului la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, transformându-l dintr-un centru provincial într-un adevărat oraș european.

Karol Schmidt (1846–1928) – primarul legendar al Chișinăului (1877–1903)

Karol Schmidt, fiind cel mai remarcabil primar al Chișinăului, a pus bazele organizării moderne a orașului:

Infrastructura urbană: sub conducerea sa a început o reconstrucție amplă a străzilor – au fost pavate drumuri, instalat iluminat public și creat un sistem de alimentare cu apă (foraje arteziene).

Zone verzi: s-a acordat o atenție deosebită amenajării parcurilor, inclusiv restaurării Grădinii Publice a orașului.

Educație și sănătate: au fost construite noi instituții de învățământ, spitale și centre de caritate.

Planificarea urbană: sub conducerea lui Schmidt, Chișinăul a devenit un oraș bine structurat, cu spații publice moderne și o dezvoltare urbanistică echilibrată.


Alexandru Bernardazzi (1831–1907) – arhitectul principal, creatorul simbolurilor orașului

Bernardazzi a fost responsabil de aspectul arhitectural al Chișinăului, combinând elemente de clasicism, eclectism și modern:

🏛 Clădiri emblematice: a proiectat și construit numeroase obiective semnificative, inclusiv Duma orășenească, Turnul de apă, Casa A. K. Surdu (astăzi muzeu), Catedrala din Bender.

🏠 Locuințe și clădiri publice: stilul său a devenit un etalon al arhitecturii epocii.

🌉 Infrastructura urbană: a proiectat poduri, sisteme de canalizare și pavarea străzilor, contribuind la modernizarea orașului.


Baronul Stuart – guvernator, reformator și strateg

🛡 Baronul Arthur Stuart a fost guvernator al Basarabiei și a susținut modernizarea Chișinăului și dezvoltarea administrației locale.

🚏 A promovat proiecte de îmbunătățire a infrastructurii urbane, inclusiv în domeniul sanitației și transportului public.

🏛 A sprijinit crearea de noi instituții publice, ceea ce a contribuit la dezvoltarea culturală a orașului.


🔹 Rezultatul activității lor

Împreună, aceste trei personalități au transformat Chișinăul dintr-un oraș oriental haotic într-un centru european modern, punând bazele dezvoltării sale viitoare.

Datorită muncii lor, orașul a căpătat un patrimoniu arhitectural valoros și o organizare urbanistică de care ne mândrim până în prezent.

Conflictul privind construcția pe locul fostului cinematograf „Gaudeamus” și importanța istorică a acestui spațiu

Da, dacă luăm în considerare faptul că Karol Schmidt, Alexandru Bernardazzi și baronul Stuart au fost înmormântați în Cimitirul Luteran din Chișinău, acest fapt adaugă o și mai mare greutate istorică actualelor dispute privind construcția pe terenul fostului cinematograf „Gaudeamus”.


📍 Cimitirul Luteran – locul pierdut de odihnă al personalităților marcante ale Chișinăului

  • Karol Schmidt (1846–1928) – primarul remarcabil al Chișinăului, care a modernizat orașul.

  • Alexandru Bernardazzi (1831–1907) – arhitectul principal, cel care a creat aspectul arhitectural al Chișinăului.

  • Baronul Stuart – guvernatorul care a sprijinit dezvoltarea infrastructurii urbane.


📍 Distrugerea cimitirului și pierderea mormintelor

În perioada sovietică, Cimitirul Luteran a fost distrus, iar pe locul său a fost construit cinematograful „40 de ani ai VLKSM” (ulterior, „Gaudeamus”). Aceasta a dus la pierderea mormintelor multor personalități importante, ceea ce face ca acest loc să fie extrem de valoros din punct de vedere istoric și memorial.


📍 Conflictul actual privind construcția

Acum, când se planifică construcția unui bloc cu multe etaje pe acest teren, problema nu este doar de natură urbanistică, ci și moral-istorică. În esență, nu este vorba doar despre o nouă clădire, ci despre profanarea memoriei istorice a Chișinăului, deoarece aici au fost înmormântate personalitățile care au construit orașul.


📍 Crearea unui spațiu cultural în locul clădirii de 15 etaje de către același proprietar

Dacă dezvoltatorul înțelege că participarea la crearea unui spațiu cultural poate crește valoarea investițiilor sale și îi poate asigura un rol pozitiv în istoria orașului, acest lucru ar putea deveni o alternativă la confruntare.











📌 Cum poate fi transformat conflictul într-o oportunitate?

🔹 Ideea principală: păstrarea profitabilității comerciale pentru proprietar, dar reorientarea proiectului către un spațiu cultural și memorial, care să atragă atenția, investițiile și turiștii.


🔹 Pași pentru implementarea unui centru cultural

1️⃣ Dezvoltarea unui concept alternativ

În locul blocului de 15 etaje, se poate propune un complex cu 2-3 etaje, cu funcțiuni culturale și publice, care să păstreze un echilibru între interesul comercial și memoria istorică.

📌 Posibile funcționalități ale complexului:
Parc memorial și zonă de comemorare

  • Piață centrală cu un monument sau o instalație artistică dedicată lui Schmidt, Bernardazzi și Stuart.

  • Expoziție istorică despre Cimitirul Luteran și dezvoltarea Chișinăului.

Centru cultural și de afaceri

  • Galerie sau sală de expoziții, unde pot avea loc evenimente culturale.

  • Sală de conferințe pentru prelegeri, întâlniri și prezentări.

  • Centru de meșteșuguri (ceramică, sculptură, ateliere de artă), care poate fi închiriat.

Spațiu comercial (pentru rentabilitatea investiției)

  • Cafenea-restaurant cu tematică istorică (de exemplu, în stilul Chișinăului din secolul XIX).

  • Magazine cu branduri locale (cărți, suveniruri, artă).

  • Spațiu de coworking, un concept modern și atractiv pentru profesioniștii tineri.


2️⃣ Soluție arhitecturală – integrare armonioasă în contextul orașului

  • Clădirea trebuie să fie joasă și să se potrivească estetic cu arhitectura istorică a Chișinăului.

  • Folosirea materialelor clasice (piatră, lemn, sticlă) pentru a menține legătura cu trecutul.

  • Crearea unui spațiu care să amintească piețele europene, combinând zone verzi, cafenele și spații culturale.

📌 Exemple similare:
🏛 Bockenheimer Warte (Germania) – combinație între memorial și spațiu comercial.
🏛 Reabilitarea Cartierului Latin (Paris) – păstrarea patrimoniului și integrarea businessului local.


3️⃣ Avantajele economice pentru investitor

Pentru ca proprietarul terenului să vadă un beneficiu real, trebuie evidențiate avantajele proiectului:

Creșterea atractivității comerciale

  • Centrele culturale atrag turiști, ceea ce crește numărul de vizitatori în afacerile locale.

  • Proiectul poate deveni un simbol al Chișinăului, așa cum s-au întâmplat cu alte cartiere reabilitate din marile orașe europene.

Sprijin și subvenții din partea statului

  • Autoritățile pot oferi facilități fiscale (de exemplu, reducerea taxei pe teren sau granturi pentru investiții).

  • Posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru dezvoltarea culturii și turismului.

Unicitate și beneficii de imagine

  • În locul unui complex obișnuit, dezvoltatorul primește o clădire de valoare istorică, ceea ce creează o imagine pozitivă.

  • Atenție internațională – proiectele culturale sunt deseori sprijinite de mass-media și fundații caritabile.


📌 Concluzie: cum să transformăm problema într-o soluție?

1️⃣ Identificarea intereselor proprietarului și propunerea unei alternative viabile la blocul de 15 etaje.
2️⃣ Combinarea patrimoniului istoric cu beneficiile economice, astfel încât toată lumea să câștige.
3️⃣ Implicarea autorităților locale, a publicului și a organizațiilor internaționale.
4️⃣ Crearea unui spațiu nu doar memorial, ci și cultural, care să ofere o nouă identitate Chișinăului.

📌 Astfel, în loc de un conflict, se poate crea un proiect unic, care să aducă beneficii tuturor – comunității, investitorului și orașului.

4. Interacțiunea cu autoritățile locale și societatea

📌 Dezbaterea publică a proiectului

  • Organizarea unor audieri publice cu participarea locuitorilor orașului și a experților în arhitectură și istorie.

  • Implicarea arhitecților, urbaniștilor și activiștilor locali în dezvoltarea conceptului.

📌 Parteneriat cu instituții culturale și educaționale

  • Încheierea unui acord cu muzeele și universitățile din Chișinău pentru organizarea de expoziții și evenimente.

  • Inițierea unor cercetări istorico-arheologice pe locul fostului cimitir.

📌 Atribuirea unui statut memorial teritoriului

  • Recunoașterea oficială a locației ca sit de memorie, cu elemente simbolice corespunzătoare.

  • Instalarea codurilor QR cu informații istorice, permițând vizitatorilor să afle mai multe despre trecut.

📌 Interacțiunea cu organizații internaționale

  • Implicarea ambasadelor Germaniei, Elveției și Marii Britanii, care pot sprijini păstrarea memoriei istorice.

  • Solicitarea sprijinului din partea ICOMOS (Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor).


💡 Concluzie: ce vor obține toate părțile implicate?

🏢 Proprietarul terenului (investitorul)
✔ Un obiect comercial unic, care atrage vizitatori.
Prestigiu și imagine pozitivă ca filantrop cultural.
Facilități fiscale, subvenții și creșterea valorii imobiliare din jur.

🏛 Orașul și autoritățile
✔ Păstrarea memoriei istorice și a patrimoniului cultural.
✔ Crearea unei noi atracții turistice și zone comunitare.
✔ Utilizarea inteligentă a terenului, fără construcții înalte.

🏙 Locuitorii și societatea
✔ Un parc memorial și un nou spațiu public.
✔ Un centru cultural pentru recreere, educație și evenimente.
✔ Respect pentru istoria Chișinăului și personalitățile care l-au construit.


📌 Concluzie: cum transformăm problema într-o soluție?

1️⃣ Înțelegerea intereselor investitorului și oferirea unei alternative profitabile construcției unui bloc înalt.
2️⃣ Combinarea valorii istorice cu atractivitatea economică într-un proiect viabil.
3️⃣ Implicarea autorităților locale, a comunității și a organizațiilor internaționale.
4️⃣ Crearea nu doar a unui memorial, ci a unui spațiu cultural modern – o nouă identitate pentru Chișinău.

Această soluție va uni toate părțile implicate, va îmbunătăți orașul și va permite păstrarea memoriei sale istorice.


📍 Soluție complexă: spațiu cultural integrat cu terenurile publice adiacente

Dacă autoritățile locale sunt dispuse să includă în proiect terenurile publice din apropiere, se creează o oportunitate mai amplă de a construi nu doar un parc memorial, ci un adevărat cartier cultural.

📌 Ideea principală
Nu ne limităm doar la terenul fostului cinematograf „Gaudeamus”, ci dezvoltăm un proiect unitar, care să includă și zonele publice din jur. Acest lucru va permite:
✅ Crearea unui spațiu armonios și benefic pentru toți locuitorii.
✅ Compensarea lipsei de spațiu comercial pentru proprietarul terenului.
✅ Creșterea atractivității turistice și culturale a zonei.
✅ Integrarea proiectului în strategia de dezvoltare a Chișinăului.


🔹 1. Conceptul noului spațiu urban

🔹 Zonă memorial-culturală (pe locul fostului Cimitir Luteran)

📍 Terenul principal – fostul cinematograf „Gaudeamus”

  • Piață verde cu elemente memoriale, unde oamenii pot veni să se reculeagă și să se relaxeze.

  • Zonă arheologică – dacă se descoperă urme ale cimitirului, se poate amenaja o expoziție deschisă.

  • Compoziție sculpturală sau placă memorială cu informații despre personalitățile înmormântate aici.

  • Expoziție interactivă cu coduri QR, ce oferă acces la materiale istorice.

📍 Clădiri în jurul pieței

  • Centru cultural multifuncțional, care să includă:
    ✅ Spații expoziționale dedicate istoriei Chișinăului.
    ✅ Săli pentru conferințe, prelegeri și evenimente.
    ✅ Ateliere pentru artiști, meșteșugari și designeri locali.

📍 Legătura cu terenurile adiacente

  • Trasee pietonale și zone verzi, care conectează memorialul cu străzile înconjurătoare.

  • Sistem de ghidaj istoric – panouri informative despre trecutul arhitectural al zonei.


🔹 2. Integrarea terenurilor adiacente în proiect

📍 Terenurile publice de pe ambele părți ale fostului cinematograf

  • Integrarea străzilor pietonale, a spațiilor verzi și a curților într-un proiect comun.

  • Amenajarea infrastructurii urbane:
    Pavaj de calitate pentru străzi și trotuare.
    Spații verzi și mobilier urban.
    Iluminat public modern.

📍 Zone funcționale suplimentare

  • Amfiteatre în aer liber pentru spectacole și proiecții de filme.

  • Cafenele tematice și branduri locale (ex. Cafeneaua Bernardazzi).

  • Spațiu educațional pentru copii, cu ateliere despre arhitectură și istorie.

📍 Legătura cu rutele și obiectivele existente

  • Conectarea noului spațiu cultural cu Duma Orășenească, clădirea Bernardazzi și alte monumente.

  • Integrarea acestuia în tururile istorice ale Chișinăului.


🔹 3. Beneficii economice și juridice pentru toate părțile

Pentru proprietarul terenului

  • În loc de un bloc de 15 etaje, un centru comercial profitabil într-un mediu cultural.

  • Acces la subvenții, granturi și investiții municipale.

  • Atragerea fluxului turistic și a clienților pentru afaceri.

Pentru autoritățile orașului

  • Crearea unei zone publice moderne, fără conflicte și proteste.

  • Consolidarea identității istorice a Chișinăului.

  • Îmbunătățirea calității vieții urbane în zona centrală.

Pentru comunitate

  • Păstrarea memoriei și a semnificației istorice a locului.

  • Crearea unui spațiu urban confortabil pentru recreere și evenimente culturale.

  • Creșterea prestigiului zonei și a atractivității turistice.

📌 Astfel, în loc de un conflict, se poate crea un proiect unic, care să aducă beneficii atât comunității, cât și investitorului.

📌 Cum poate fi implementat proiectul?

1️⃣ Organizarea întâlnirilor de lucru între proprietarul terenului, primărie și experți.
2️⃣ Desfășurarea consultărilor publice – discuții despre proiect cu locuitorii orașului.
3️⃣ Elaborarea conceptului arhitectural, care să integreze funcțiuni culturale și comerciale.
4️⃣ Atragererea investițiilor (fonduri municipale, granturi europene, sponsori privați).
5️⃣ Începerea implementării proiectului – cu amenajarea progresivă a teritoriului.


💡 Rezultatul final: o nouă viziune pentru acest loc

📌 Dintr-un teren contestat în centrul orașului, se poate crea un spațiu cultural cu valoare istorică, care să îmbine memoria, afacerile și urbanismul modern.

📌 În locul unui conflict, proprietarul terenului devine partener într-un proiect urban de importanță majoră, autoritățile obțin un obiect de mândrie, iar locuitorii un nou punct de atracție în Chișinău.

📌 Acest proiect poate deveni un exemplu de abordare adaptivă în dezvoltarea teritoriilor istorice din Moldova – un model inteligent de combinare a progresului cu păstrarea patrimoniului.


1 комментарий:

usv комментирует...

Interesantă viziune a lui Anatolie Gordeev și chiar merită atenție, dar dacă ar fi cazul ca statul cu primăria (sigur.., să ne imaginăm doar pentru o clipă), să răscumpere acest teren, care de altfel a fost public, atunci ar exista o reală posibilitate pentru crearea unui mic cartier socio-cultural în acel loc cu o valoare istorică (memoria locului), arhitecturală (concursuri), culturală (cinema etc.), educațională (parteneriate cu societatea civilă), de recreere pentru publicul larg (aici pot fi atrași mici antreprenori) etc. și alte exemple care să-i dea plus-valoare.

Compania privată va dori să scoată profit chiar și din șezutul pe iarbă, dacă li s-ar permite să o facă - și chiar există astfel de exemple în imediata noastră vecinătate.

Am ratat aceste oportunități în cartierul Râșcani, în Buiucani, acolo unde în centrul cartierului se aflau spații cu o destinație culturală (un cinematograf sau un parc sau poate încă ceva), dar haideți să păstrăm spațiile rămase pentru proiecte de urbanism orientate către locuitori, că arhitectură de proastă calitate, care să-i îmbogățească pe investitori avem destulă deja!