Arhitectura și orașul: 10 proiecte ale săptămânii
Ediția nr. 17 — 19 octombrie 2026
Ce s-a construit, ce s-a deschis și ce s-a planificat în lume — și ce poate învăța Chișinăul din aceste exemple
Tema principală a acestei ediții este transformarea investiției arhitecturale într-un beneficiu public mai larg.
O operă poate deveni o continuare a promenadei orașului, un muzeu poate funcționa ca „a treia casă” accesibilă comunității, iar un ansamblu de locuințe poate combina densitatea cu spațiile verzi și locuințele accesibile. La scara orașului, concursurile și proiectele recente urmăresc recuperarea terenului pentru spațiul public, gestionarea apei, reconectarea orașului cu râul sau marea și regenerarea infrastructurilor care au fragmentat teritoriul.
Cele zece exemple au fost inaugurate, premiate, aprobate sau lansate în perioada 1–19 octombrie 2026.
I. 5 obiecte arhitecturale
1. Shanghai Grand Opera House — acoperișul clădirii devine piață publică
Shanghai, China
Arhitecți: Snøhetta și East China Architectural Design & Research Institute
Consultanți: Theatre Projects și Nagata Acoustics
Statut: inaugurat la 17 octombrie 2026
Shanghai Grand Opera House este amplasată pe malul râului Huangpu și a fost realizată în urma unui concurs internațional câștigat în 2016. Clădirea nu este concepută doar ca un ansamblu de săli de spectacol, ci ca o continuare a spațiului public de pe waterfront.
Elementul central este acoperișul în spirală, care formează un traseu ascendent accesibil publicului și oferă perspective asupra orașului și râului. Mișcarea vizitatorilor prin clădire și pe acoperiș devine o parte a arhitecturii.
Proiectul reunește trei teme — mișcare, apartenență și experiență — și încearcă să transforme instituția culturală într-un loc al vieții urbane, utilizabil inclusiv de persoanele care nu participă la spectacole. Snøhetta
Linkuri către imagini și surse:
Lecție pentru Chișinău:
Teatrul Național, Filarmonica, Circul și viitoarele centre culturale trebuie tratate împreună cu piețele, parcurile și străzile din jur. Investiția publică într-o instituție culturală trebuie să creeze și spațiu urban accesibil zilnic, nu doar un foaier utilizat înaintea spectacolelor.
2. Le Large — centrul cultural al fostei insule industriale Renault
Île Seguin, Boulogne-Billancourt, Franța
Arhitecți: RCR Arquitectes și CALQ
Dezvoltatori: Emerige, Ardian și AOG
Statut: deschis publicului la 17 octombrie 2026
Le Large este noul centru de artă contemporană construit pe Île Seguin, insula de pe Sena ocupată anterior de uzinele Renault.
Clădirea reprezintă piesa culturală principală a complexului Pointe des Arts, un ansamblu mixt de peste 53.000 m². Centrul include aproximativ 2.500 m² de galerii, dintre care o sală principală fără stâlpi, cu o înălțime de până la 14 metri.
Fațada și acoperirea metalică irizată filtrează lumina și diferențiază centrul cultural de volumele comerciale și hoteliere învecinate. Proiectul încearcă să formeze o „mică localitate pe Sena”, unificată prin spații, materiale și trasee comune. CALQ Agence d'Architecture
Transformarea rămâne însă discutabilă: o fostă platformă industrială importantă pentru memoria clasei muncitoare devine un complex cultural și imobiliar de mare valoare. Calitatea arhitecturii nu elimină întrebarea referitoare la accesibilitate și la păstrarea memoriei industriale.
Linkuri către imagini și surse:
Lecție pentru Chișinău:
Reconversia platformelor industriale nu trebuie redusă la construirea unor ansambluri comerciale și rezidențiale. Fiecare transformare trebuie să includă patrimoniul industrial, funcțiuni culturale, spații publice și condiții clare de acces pentru locuitori.
3. Agravitas — extinderea suspendată a Muzeului de Arte Frumoase din Bilbao
Bilbao, Spania
Arhitecți: Foster + Partners și LM Uriarte Arkitektura
Statut: inaugurat la 5 octombrie și deschis publicului la 6 octombrie 2026
Muzeul din Bilbao este alcătuit din clădiri construite în perioade diferite. În loc să elimine această stratificare, proiectul Agravitas adaugă un volum nou suspendat deasupra complexului existent.
Noua structură se întinde pe aproximativ 55 de metri și se sprijină pe grupuri de coloane tubulare în formă de V. Intervenția adaugă peste 6.700 m² de construcție nouă și reorganizează aproximativ 8.000 m² din spațiile existente.
Volumul ridicat păstrează vizibile clădirea originală din 1945 și extinderea din 1970. Sub el se formează noi spații acoperite și o legătură mai clară între muzeu, oraș și parcul Doña Casilda. News
Linkuri către imagini și surse:
Lecție pentru Chișinău:
Extinderea unui monument sau a unei instituții culturale poate utiliza și spațiul de deasupra unor construcții existente, fără demolarea acestora. Totuși, asemenea intervenții trebuie precedate de studii structurale, istorice și de impact asupra siluetei urbane.
4. Design Museum Gent — muzeu construit și din deșeurile orașului
Gent, Belgia
Arhitecți: Carmody Groarke, ATAMA și RE-ST
Statut: redeschis la 3 octombrie 2026
Design Museum Gent reunește un ansamblu fragmentat de clădiri istorice construite între secolele XVI și XX. Noua aripă completează circuitul muzeului și transformă curtea istorică într-o grădină centrală.
La parter a fost creată „Stadskamer” — camera orașului, un spațiu accesibil liber, care poate fi utilizat pentru întâlniri, expoziții comunitare și activități cotidiene. Muzeul include, de asemenea, ateliere, spații pentru conferințe, expoziții temporare și o sală panoramică orientată spre centrul istoric.
Structura noii aripi este realizată din lemn, iar fațada utilizează peste 82.000 de cărămizi produse local. „Gent Waste Brick” conține deșeuri minerale rezultate din demolările și construcțiile orașului și este întărită printr-un proces cu consum redus de energie, fără ardere convențională. Design Museum Gent
Linkuri către imagini și surse:
Lecție pentru Chișinău:
Deșeurile minerale provenite din demolări pot deveni resurse pentru construcții noi. Chișinăul are nevoie de inventarierea fluxurilor de beton, cărămidă, piatră și asfalt și de condiții pentru reutilizarea lor în pavaje, mobilier urban, amenajări peisagistice și materiale de construcție.
5. Lion Green Road — densitate, locuințe accesibile și peisaj comun
Coulsdon, Londra, Regatul Unit
Arhitecți: Mary Duggan Architects și RUFF Architects
Beneficiar: Croydon Council
Statut: câștigător al RIBA Stirling Prize, anunțat la 15 octombrie 2026
Lion Green Road este un ansamblu de 157 de locuințe realizat pe terenul unei foste parcări. Proiectul include în proporții aproape egale locuințe private și locuințe cu chirie accesibilă.
Cele cinci clădiri cu planuri poligonale sunt amplasate pe un teren cu o diferență de nivel de aproximativ opt metri. Volumele sunt rotite și poziționate astfel încât să păstreze lumina, perspectivele și intimitatea locuințelor, fără reducerea densității.
Toate apartamentele au orientare pe două laturi. Ansamblul include spații comune, locuri de joacă, grădini pentru rezidenți și un traseu public nou care conectează strada cu parcul din spatele terenului.
Proiectul demonstrează că densitatea nu trebuie obținută prin repetarea mecanică a blocurilor și nici în detrimentul luminii, vegetației și spațiilor comunitare. riba.org
Linkuri către imagini și surse:
Lecție pentru Chișinău:
Locuințele accesibile pot fi integrate în ansambluri de calitate, fără separare arhitecturală sau socială. Pentru marile investiții rezidențiale trebuie stabilite cote obligatorii de locuințe accesibile, spații verzi comune, dotări sociale și conexiuni publice cu cartierele învecinate.
II. 5 proiecte urbanistice, peisagistice și de infrastructură publică
6. Tirana Fountain Plaza — dezvoltare imobiliară ridicată deasupra parcului
Tirana, Albania
Arhitecți: BIG — Bjarke Ingels Group
Statut: proiect câștigător al concursului internațional, anunțat în octombrie 2026
Fountain Plaza este propusă pe un teren administrat privat la marginea Parcului Rinia, în centrul Tiranei. Proiectul combină locuințe, birouri, hotel, spații culturale și funcțiuni comerciale.
Volumul principal este ridicat deasupra terenului, eliberând parterul pentru extinderea parcului. Noul peisaj include grădini, piețe, apă și trasee care leagă parcul de râul Lana.
Un sistem în circuit închis trebuie să colecteze, să păstreze și să reutilizeze apa pluvială pentru irigație, reducerea riscului de inundații și răcirea microclimatului.
Proiectul integrează arhitectura, peisajul și gestionarea apei, dar necesită o verificare atentă a raportului real dintre beneficiul public și valoarea imobiliară obținută de dezvoltator. big.dk
Linkuri către imagini și surse:
Lecție pentru Chișinău:
Construirea pe terenuri publice sau lângă parcuri trebuie condiționată de un beneficiu public măsurabil: suprafață accesibilă, vegetație, apă pluvială gestionată, conexiuni pietonale și infrastructură socială. Imaginile cu terase verzi nu sunt suficiente; obligațiile trebuie introduse în contract și monitorizate după realizare.
7. Zuidpark — parc construit pe locul unei parcări
Anvers, Belgia
Peisagiști și urbaniști: Tractebel, Georges Descombes și atelier adr
Statut: câștigător al European Prize for Urban Public Space 2026, anunțat la 15 octombrie
Zuidpark a transformat o piață ocupată în mare parte de automobile într-un parc urban capabil să gestioneze ploaia, căldura și biodiversitatea.
Aproximativ 70% din suprafață a fost excavată pentru introducerea unui strat fertil de sol cu adâncimea de aproximativ 1,5 metri. Parcul conține circa 500 de arbori noi, capabili să producă umbră și să reducă efectul insulei de căldură.
Apa pluvială este reținută și infiltrată în parc, în loc să fie evacuată imediat în canalizare. Astfel, spațiul public funcționează și ca infrastructură climatică. Juriul European Prize for Urban Public Space a acordat proiectului premiul principal al ediției 2026. METALOCUS
Linkuri către imagini și surse:
European Prize for Urban Public Space — rezultatele ediției 2026
The Guardian — spațiile publice europene și adaptarea climatică
Lecție pentru Chișinău:
Parcările de suprafață din centru, din jurul instituțiilor și de pe terenurile publice trebuie evaluate ca rezerve pentru spații verzi. Înlocuirea lor trebuie corelată cu transportul public, parcări amplasate strategic și sisteme de gestionare a apelor pluviale.
8. Location 7 — concursul integrat în modificarea planului urbanistic al Podgoricăi
Podgorica, Muntenegru
Câștigători: a-fact, ING-INVEST și Parcnouveau
Statut: rezultatele concursului internațional publicate la 7 octombrie 2026
Concursul a vizat un teritoriu de aproximativ 2,55 hectare inclus în procesul de modificare a Planului Urbanistic Spațial al capitalei Muntenegrului.
Au fost depuse 40 de proiecte. Echipa câștigătoare reunește arhitecți, ingineri și peisagiști din Italia și Muntenegru și a primit un premiu de 65.000 de euro.
Este important faptul că procesul nu tratează concursul ca pe o simplă ilustrare a unui plan deja decis. Rezultatul concursului contribuie la stabilirea soluției urbane și arhitecturale în cadrul modificării oficiale a documentației de planificare. Architectural Competitions
Linkuri către imagini și surse:
Lecție pentru Chișinău:
Concursurile pentru teritoriile strategice trebuie să fie integrate în procesul PUG, PUZ sau în nivelul al treilea al planificării adaptive. Ele nu trebuie organizate după aprobarea tuturor parametrilor importanți, când proiectanților le rămâne doar să propună forma fațadelor.
9. Budva — concurs internațional pentru 42,7 hectare de litoral
Budva, Muntenegru
Inițiator: Ministerul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Proprietății de Stat
Statut: concurs internațional lansat la 6 octombrie 2026
Concursul acoperă aproximativ 42,7 hectare, dintre care 15,8 hectare reprezintă teritoriul terestru, iar restul include zona acvatică și portuară.
Tema solicită conectarea orașului cu promenada, plaja extinsă și portul, menținând perspectivele deschise spre mare și spre centrul istoric al orașului Budva.
Juriul include arhitecți, urbaniști, specialiști în patrimoniu, ingineri și reprezentanți ai administrației maritime. Fondul total de premiere depășește 99.000 de euro, iar proiectele trebuie depuse electronic până la 15 decembrie 2026. Architectural Competitions
Linkuri către imagini și surse:
Lecție pentru Chișinău:
Un concurs pentru valea Bâcului trebuie să includă nu numai amenajarea malurilor, ci și apa, infrastructura tehnică, mobilitatea, peisajul, patrimoniul industrial, noile funcțiuni și perspectivele urbane. Juriul trebuie să fie multidisciplinar, iar tema trebuie să pornească de la date complete.
10. Cape Town Foreshore — înlocuirea autostrăzilor neterminate cu un pod și un cartier nou
Cape Town, Africa de Sud
Inițiator: City of Cape Town
Statut: viziune prezentată pentru consultare publică la 2 octombrie 2026
Foreshore este una dintre cele mai cunoscute infrastructuri urbane neterminate: segmente de autostradă suspendate, construite în anii 1970 și întrerupte înainte de finalizare. Aceste structuri și rețeaua rutieră din jur separă centrul orașului de port și de mare.
Noua propunere prevede înlocuirea fragmentelor neterminate cu un pod continuu, reorganizarea circulației și eliberarea terenurilor pentru un cartier mixt, spații publice și o promenadă.
Municipalitatea estimează că transformarea poate susține dezvoltarea zonei pentru următoarele două-trei decenii. Procesul va include consultări, modificarea schemelor rutiere și evaluări ale impactului asupra patrimoniului. News and Notices
Linkuri către imagini și surse:
Lecție pentru Chișinău:
Infrastructura rutieră nu trebuie evaluată numai prin capacitatea de circulație. Un pod, o străpungere sau o traversare feroviară trebuie analizate și prin terenurile pe care le eliberează, continuitatea urbană pe care o creează și relația dintre cartiere.
Acest principiu este relevant pentru cele patru traversări feroviare propuse, pentru zona Gării, Calea Basarabiei, strada Ismail și viitorul Metropolitan Gateway Hub.
Concluzia principală a ediției
Investiția arhitecturală devine cu adevărat valoroasă atunci când produce simultan o clădire, un spațiu public și o infrastructură urbană.
Shanghai Grand Opera House transformă acoperișul într-o promenadă publică. Design Museum Gent introduce o cameră a orașului și reutilizează deșeurile locale. Muzeul din Bilbao păstrează clădirile existente și utilizează spațiul de deasupra lor. Lion Green Road demonstrează că densitatea și locuirea accesibilă pot fi combinate cu lumina, peisajul și viața comunitară.
Proiectele urbanistice tratează spațiul public ca infrastructură. Zuidpark reține apa și răcește orașul, Fountain Plaza extinde parcul sub o dezvoltare mixtă, Budva conectează orașul cu litoralul, iar Cape Town încearcă să transforme o infrastructură rutieră neterminată într-un nou fragment de oraș.
Ce este important pentru Chișinău
Prima lecție — beneficiul public trebuie măsurat.
Orice investiție majoră trebuie evaluată prin suprafața de spațiu public creată, numărul locuințelor accesibile, arborii păstrați și plantați, capacitatea infrastructurii, accesibilitate și gestionarea apei.
A doua lecție — concursurile trebuie integrate în planificare.
Concursul trebuie utilizat pentru compararea variantelor înaintea stabilirii soluției definitive. Rezultatul trebuie introdus în nivelul al treilea al sistemului de planificare adaptivă și verificat în raport cu obiectivele și indicatorii orașului.
A treia lecție — terenul public nu se oferă gratuit.
Dacă o investiție privată utilizează teren public sau beneficiază de parametri urbanistici suplimentari, orașul trebuie să primească obligații contractuale clare: locuințe accesibile, parc, școală, grădiniță, transport public, utilități și spații comunitare.
A patra lecție — infrastructura trebuie să repare orașul.
Noile traversări, poduri, drumuri, căi ferate și sisteme de apă trebuie să reducă fragmentarea, să creeze legături pietonale și să permită regenerarea terenurilor adiacente.
Pentru Chișinău, aceste exemple sunt relevante în contextul PUG 2040, al planificării pe patru niveluri, al regenerării văii Bâcului, al dezvoltării Metropolitan Gateway Hub, al reconversiei platformelor industriale și al evaluării marilor propuneri investiționale.
Комментариев нет:
Отправить комментарий