Imaginea fotografică a Chișinăului
Partea I. Spațiile urbane, arhitectura și natura
Ce apare cel mai des în fotografii?
Fiecare oraș are propria sa imagine fotografică. Aceasta se formează din mii de fotografii realizate de locuitori, turiști, fotografi profesioniști și trecători ocazionali. Unele locuri sunt fotografiate permanent, în timp ce altele rămân aproape neobservate.
Să încercăm să privim Chișinăul tocmai din această perspectivă: nu prin prisma valorii arhitecturale, a importanței istorice sau a listelor oficiale ale monumentelor, ci prin popularitatea imaginilor.
În acest scop, am împărțit orașul în categorii tematice și am alcătuit clasamente preliminare ale celor mai fotografiate obiective.
Criteriul principal este reprezentarea fotografică. Acolo unde a fost posibil, am utilizat numărul de fișiere din categoriile tematice Wikimedia Commons. În celelalte cazuri, ordinea este preliminară și necesită verificarea pe baza unei game mai largi de surse.
Acesta nu este un sondaj sociologic și nici o numărătoare definitivă a tuturor fotografiilor de pe internet. Totuși, această abordare permite inițierea unui studiu asupra imaginilor Chișinăului care sunt cele mai vizibile în spațiul vizual public.
1. Ansambluri arhitectural-spațiale urbane
În această categorie analizăm nu clădiri individuale, ci compoziții urbane: piețe, perspective stradale și spații interconectate.
Cele două piețe centrale au fost reunite într-un singur ansamblu, deoarece bulevardul Ștefan cel Mare, Arcul de Triumf, Casa Guvernului, clopotnița și Parcul Catedralei formează o compoziție spațială unitară.
Top 5 preliminar
Acest clasament reflectă vizibilitatea fotografică preliminară a ansamblurilor. Numărarea comparabilă a fotografiilor care prezintă exclusiv vederi generale ale acestor cinci spații nu a fost încă finalizată.
2. Clădiri individuale
Aici analizăm clădirile ca obiective fotografice de sine stătătoare, fără a le raporta la o anumită perioadă istorică.
Top 10 după numărul de fișiere din categoriile principale Wikimedia Commons
Aceștia sunt indicatori ai cataloagelor tematice, nu numărul fotografiilor unice de pe întregul internet. Ei pot include imagini ale interioarelor și ale detaliilor arhitecturale.
3. Parcuri, lacuri și obiective de interes din parcuri
În această categorie nu ne limităm în mod intenționat la parcuri ca teritorii. Luăm în considerare separat elementele recognoscibile: scările în cascadă, fântânile și lacurile.
Top 10 după reprezentarea în Wikimedia Commons
Este semnificativ faptul că scara în cascadă și lacul Valea Morilor apar ca subiecte fotografice independente. Acest lucru explică de ce un singur parc poate ocupa mai multe poziții.
În același timp, cataloagele parcului și ale elementelor sale se pot suprapune, astfel încât indicatorii prezentați nu pot fi însumați.
4. Ansambluri bisericești și mănăstirești
Aici ne interesează lăcașurile de cult împreună cu teritoriul înconjurător: curțile, clopotnițele, cimitirele istorice și compozițiile spațiale păstrate.
Top 10 preliminar după reprezentarea lăcașurilor de cult în Wikimedia Commons
Cifrele reflectă categoriile tematice ale lăcașurilor de cult și nu înseamnă că fiecare fișier prezintă ansamblul în întregime.
Deosebit de interesante sunt Biserica Mazarache, Biserica Sfinții Constantin și Elena și Biserica Armenească: fotografiile acestora pot păstra nu doar imaginea lăcașului de cult, ci și informații despre mediul istoric înconjurător.
5. Clădiri din perioada sovietică
Arhitectura sovietică a Chișinăului a format o parte semnificativă a imaginii urbane contemporane. Să vedem care clădiri sunt cel mai bine reprezentate în cataloagele fotografice.
Top 10 preliminar
Comparația arată reprezentarea obiectivelor în categoriile principale Commons, dar nu include în totalitate alte arhive și platforme fotografice.
.jpg)
6. Clădiri construite după 1990
Arhitectura postsovietică este reprezentată de complexe comerciale, de birouri, rezidențiale, culturale și sportive.
Top 5 preliminar după popularitatea fotografică presupusă
Pentru această categorie nu există încă o numărătoare cantitativă comparabilă a fotografiilor. Prin urmare, ordinea trebuie considerată o ipoteză de lucru, nu o statistică stabilită.
7. Accente urbanistice
Un accent urbanistic este un obiectiv care poate fi recunoscut nu doar după fațadă, ci și după poziția sa în spațiul orașului. Acesta poate fi un turn, un monument, un volum expresiv sau o compoziție de intrare în oraș.
Top 10 preliminar după recognoscibilitatea fotografică
| Nr. | Obiectivul |
|---|---|
| 1 | Arcul de Triumf |
| 2 | Porțile Orașului |
| 3 | Turnul locativ Romanița |
| 4 | Turnul de televiziune din Chișinău |
| 5 | Circul din Chișinău |
| 6 | Turnul de apă |
| 7 | Primăria municipiului Chișinău |
| 8 | Clopotnița Catedralei |
| 9 | Gara feroviară |
| 10 | Monumentul lui Ștefan cel Mare |
Aici obiectivul este analizat ca reper urban. Prin urmare, prezența sa în alte categorii este admisibilă: circul poate fi o clădire individuală și, în același timp, un accent urbanistic.
Ordinea cantitativă a întregului clasament nu a fost încă confirmată printr-o numărătoare unitară.
.jpg)
8. Monumente și sculpturi
În această categorie luăm în considerare monumentele, complexele memoriale și sculptura urbană.
Top 10 după numărul de fișiere din categoriile principale Wikimedia Commons
| Nr. | Monumentul sau memorialul | Fișiere |
|---|---|---|
| 1 | Arcul de Triumf | 141 |
| 2 | Monumentul lui Ștefan cel Mare | 129 |
| 3 | Complexul Memorial Eternitate | 70 |
| 4 | Monumentul eroilor comsomoliști | 53 |
| 5 | Monumentul luptătorilor pentru Puterea Sovietică | 31 |
| 6 | Memorialul Eliberării | 30 |
| 7 | Monumentul lui Alexandr Pușkin | 25 |
| 8 | Lupoaica Capitolină | 24 |
| 9 | Memorialul Mama Îndurerată | 24 |
| 10 | Monumentul lui Guguță | 18 |
Complexele memoriale și sculpturile individuale se pot suprapune: de exemplu, Mama Îndurerată face parte din Complexul Memorial Eternitate.
9. Panorame și siluete urbane
Spre deosebire de categoriile anterioare, aici subiectul fotografiei devine nu un obiectiv individual, ci orașul în ansamblu sau o parte semnificativă a construcțiilor sale.
Top 10 preliminar după numărul minim de fișiere panoramice identificate în Wikimedia Commons
| Nr. | Panorama | Fișiere |
|---|---|---|
| 1 | Buiucani | 17 |
| 2 | Rîșcani | 5 |
| 3 | Telecentru | 4 |
| 4 | Botanica | 4 |
| 5 | Partea centrală a orașului | 2 |
| 6 | Ciocana | 2 |
| 7 | Chișinăul văzut dinspre Durlești | 1 |
| 8 | Chișinăul văzut dinspre Stăuceni | 1 |
| 9 | Vedere de la Porțile Orașului | 1 |
| 10 | Vedere de la hotelul Turist | 1 |
Aceștia sunt indicatori minimi pentru imaginile identificate explicit după denumire într-un singur catalog de panorame. Ei nu includ toate imaginile cartierelor și nu demonstrează că Buiucani ocupă primul loc pe întregul internet.
10. Străzi și cartiere istorice
Aici analizăm fotografiile mediului stradal istoric, ale construcțiilor de cartier și ale fragmentelor păstrate din orașul vechi.
Top 10 preliminar
| Nr. | Strada sau teritoriul | Fișiere Commons |
|---|---|---|
| 1 | Strada 31 August 1989 | 31 |
| 2 | Strada Pușkin | 26 |
| 3 | Strada Alexandru cel Bun | 17 |
| 4 | Strada Alexandru Bernardazzi | 14 |
| 5 | Strada Bănulescu-Bodoni | 9 |
| 6 | Strada Vasile Alecsandri | 9 |
| 7 | Centrul istoric — construcțiile de cartier | 7 |
| 8 | Strada Armenească | 5 |
| 9 | Strada Anton Pann | Nestabilit |
| 10 | Strada Colina Pușkin | Nestabilit |
Ultimele două poziții nu au un rang cantitativ confirmat. În plus, categoriile străzilor conțin fotografii ale unor clădiri individuale, astfel încât indicatorii caracterizează cataloagele, nu doar vederile generale ale mediului istoric.
11. Viața urbană și cotidianul
Orașul nu este fotografiat doar pentru arhitectura sa. Uneori, conținutul principal al imaginii îl constituie comerțul, plimbările, întâlnirile, sărbătorile și mișcarea cotidiană a oamenilor.
Top 5 preliminar
| Nr. | Locul | Subiecte caracteristice |
|---|---|---|
| 1 | Piața Centrală | Comerț, vânzători, cumpărători |
| 2 | Strada pietonală Eugen Doga | Plimbări, cafenele, muzicieni stradali |
| 3 | Grădina Publică Ștefan cel Mare | Odihnă, întâlniri, socializare |
| 4 | Piața Marii Adunări Naționale | Sărbători, concerte, evenimente de amploare |
| 5 | Piața Gării | Pasageri, transport, circulație cotidiană |
Ordinea nu este încă confirmată printr-o comparație cantitativă a publicațiilor. Totuși, categoria în sine permite diferențierea fotografiilor vieții urbane de cele ale arhitecturii acelorași spații.
12. Chișinăul dispărut
O categorie aparte este constituită de fotografiile clădirilor și spațiilor care nu mai există.
Aici luăm în considerare fotografiile istorice, cărțile poștale și publicările lor contemporane. Publicările repetate nu sunt excluse, deoarece obiectul cercetării este popularitatea imaginii.
Top 10 preliminar
| Nr. | Obiectivul dispărut |
|---|---|
| 1 | Vechea gară feroviară |
| 2 | Casa Eparhială |
| 3 | Adunarea Nobilimii |
| 4 | Hotelul Bristol și pasajul comercial |
| 5 | Castelul închisorii |
| 6 | Farmacia lui Pautînski |
| 7 | Hotelul Palace |
| 8 | Biserica Luterană |
| 9 | Casa Guvernatorului |
| 10 | Al doilea turn de apă |
Aceasta este o selecție preliminară a unor subiecte fotografice cunoscute. Ordinea lor nu este confirmată printr-o numărătoare completă a publicațiilor. În special, anumite categorii Commons conțin 13 fișiere ale Casei Eparhiale și 4 fișiere ale Castelului închisorii, dar aceste cifre nu includ arhivele istorice și rețelele sociale.
Concluzie. Cum arată Chișinăul în fotografii?
Cercetarea noastră permite împărțirea imaginii fotografice a orașului în douăsprezece categorii independente.
Unele fotografii prezintă compoziții spațiale — piețe, străzi și ansambluri. Altele sunt dedicate clădirilor, monumentelor, parcurilor, lăcașurilor de cult sau siluetei orașului. O a treia categorie păstrează viața cotidiană ori memoria obiectivelor dispărute.
Este important că un obiectiv poate fi prezent în mai multe categorii, dar în ipostaze diferite. Arcul de Triumf poate fi parte a Ansamblului central, un monument de sine stătător sau un accent urbanistic. Parcul Valea Morilor poate fi fotografiat ca peisaj, iar scara sa în cascadă — ca obiectiv de interes separat.
Tocmai de aceea, clasamentele categoriilor nu pot fi însumate mecanic.
Principalul rezultat al acestei etape este crearea unei structuri tematice a imaginii fotografice a Chișinăului. Aceasta permite studierea separată a popularității clădirilor, spațiilor, teritoriilor naturale, mediului istoric și obiectivelor dispărute.
Următoarea etapă a cercetării este numărarea comparabilă a fotografiilor după o metodologie unitară, cu extinderea surselor dincolo de Wikimedia Commons.
Surse și limitări
Principala sursă cantitativă a clasamentelor preliminare o constituie categoriile tematice Wikimedia Commons. Pentru obiectivele istorice, o sursă suplimentară de referință este arhiva OldChișinău.
Cifrele din tabele se referă la indicatorii cataloagelor colectați anterior; acestea necesită o nouă verificare la data publicării. În unele categorii, clasificarea rămâne estimativă.
Prin urmare, rezultatele trebuie privite ca o imagine preliminară a reprezentării fotografice, nu ca o statistică exactă a tuturor imaginilor publicate ale Chișinăului.
Комментариев нет:
Отправить комментарий