Pentru a schimba situația actuală cu Codul Urbanistic recent adoptat și a trece de la o abordare liniară ineficientă la o abordare care să corespundă dezvoltării reale bazate pe planificarea adaptivă, se pot lua în considerare următorii pași:
Revizuirea și adaptarea normelor existente: Efectuarea unei revizuiri a normelor și dispozițiilor Codului Urbanistic în vederea adaptării acestora la condițiile moderne. Este important să se includă elemente ale abordării neliniare și sistemice, care să țină cont de interacțiunea dinamică a diferitelor sisteme urbane.
Introducerea planurilor flexibile: Elaborarea și implementarea planurilor de dezvoltare care să poată fi adaptate la schimbările condițiilor externe. Aceste planuri trebuie să ia în considerare posibilitatea ajustării în funcție de schimbările economice, demografice, climatice și alți factori.
Utilizarea datelor în timp real: Integrarea tehnologiilor "smart city" și a big data pentru monitorizarea și gestionarea proceselor urbane în timp real. Acest lucru va permite reacții rapide la schimbări și luarea unor decizii mai bine fundamentate.
Crearea unei planificări pe mai multe niveluri: Implementarea unei abordări de planificare pe mai multe niveluri, care să includă planificare strategică (pe termen lung), tactică (pe termen mediu) și operațională (pe termen scurt). Acest lucru va ajuta la luarea în considerare atât a tendințelor pe termen lung, cât și a schimbărilor curente.
Implicarea publicului și a experților: Implicarea comunităților locale și a experților în procesul de planificare și luare a deciziilor. Acest lucru va asigura luarea în considerare a diferitelor puncte de vedere și va crește nivelul de acceptare a deciziilor în interesul tuturor grupurilor de populație.
Abordarea interdisciplinară: Aplicarea unei abordări interdisciplinare, combinând eforturile specialiștilor din urbanism, ecologie, economie, sociologie și alte domenii conexe pentru a crea soluții complexe.
Programe educaționale și formare profesională: Organizarea de programe de formare și recalificare pentru specialiștii în domeniul urbanismului, care să stăpânească metode moderne de planificare, inclusiv abordări adaptive și neliniare.
Proiecte pilot și experimente: Lansarea unor proiecte pilot care să demonstreze avantajele planificării adaptive și ale abordărilor neliniare. Aceste proiecte pot deveni exemple pentru implementarea pe scară largă a unor astfel de metode.
Evaluare și corectare: Efectuarea constantă a evaluării eficacității măsurilor adoptate și, dacă este necesar, efectuarea de ajustări. Este important să se creeze un mecanism care să permită revizuirea și adaptarea regulată a planurilor în funcție de condițiile în schimbare.
Aceste măsuri vor ajuta Republica Moldova să treacă de la abordarea liniară învechită la metode de planificare mai moderne și flexibile, care corespund mai bine condițiilor reale și nevoilor dezvoltării urbane moderne.
Pentru a include modificările propuse în Codul Urbanistic aprobat, se pot urma următorii pași:
Elaborarea propunerilor de modificare a codului
Crearea unui grup de lucru: Crearea unui grup de lucru format din specialiști în domeniul urbanismului, juriști, ecologiști, economiști și alți experți. Grupul trebuie să pregătească propuneri concrete de modificare a codului.
Analiza dispozițiilor existente: Analizarea dispozițiilor actuale ale codului pentru a identifica ce norme și articole necesită modificări sau completări.
Formularea propunerilor: Pe baza analizei și modificărilor propuse, dezvoltarea de amendamente și completări concrete la cod, care să includă metode de planificare neliniare și adaptive.
Introducerea principiilor de planificare adaptivă
Includerea principiilor de flexibilitate și adaptare: Includerea în cod a articolelor care vor impune flexibilitatea în planificarea urbanistică și vor prevedea posibilitatea revizuirii și ajustării planurilor în mod regulat, în funcție de condițiile schimbătoare.
Obligativitatea abordării sistemice: Stabilirea utilizării obligatorii a abordărilor sistemice și neliniare în proiectarea și gestionarea sistemelor urbane. Acest lucru se poate face prin dezvoltarea de noi standarde și metode de planificare.
Integrarea tehnologiilor și a datelor
Utilizarea datelor și a tehnologiilor: Introducerea în cod a articolelor care să impună utilizarea tehnologiilor "smart city" și a datelor în timp real pentru monitorizare, analiză și adaptarea planurilor.
Crearea centrelor de date și monitorizare: Prevederea creării centrelor pentru colectarea, analiza și utilizarea datelor mari în planificarea urbanistică.
Participarea obligatorie a publicului
Principiile de incluziune: Includerea în cod a procedurilor obligatorii de consultare publică și participare a cetățenilor în procesul de planificare. Acest lucru se poate realiza prin audieri publice obligatorii și implicarea părților interesate.
Transparență și responsabilitate: Prevederea mecanismelor obligatorii de raportare către public pentru a asigura transparența procesului de planificare și de luare a deciziilor.
Abordarea interdisciplinară
Stabilirea standardelor interdisciplinare: Includerea în cod a prevederilor care să impună luarea în considerare a abordării interdisciplinare în elaborarea și implementarea planurilor. Aceasta poate include participarea obligatorie a experților din diferite domenii în toate etapele de planificare.
Programe educaționale: Prevederea formării și a perfecționării obligatorii a specialiștilor în domeniul urbanismului în conformitate cu cerințele și abordările moderne.
Introducerea proiectelor pilot
Zone experimentale: Includerea în cod a articolelor care să permită crearea de zone experimentale, unde se vor putea testa și implementa noi metode de planificare, bazate pe abordarea adaptivă.
Evaluarea și corectarea pe baza proiectelor pilot: Stabilirea mecanismelor de evaluare a rezultatelor proiectelor pilot și, în cazul unor rezultate de succes, prevederea posibilității de a extinde aceste abordări la nivel național.
Mecanismul de revizuire regulată
Revizuirea și actualizarea: Includerea în cod a prevederilor obligatorii privind revizuirea și actualizarea regulată a normelor urbanistice, ținând cont de noile date, tehnologii și rezultate ale proiectelor pilot.
Consiliul pentru planificare adaptivă: Crearea unui consiliu permanent sau comitet responsabil pentru monitorizarea și adaptarea Codului Urbanistic în funcție de condițiile schimbătoare și de practicile avansate.
Îmbunătățirea cadrului normativ și juridic
Crearea de acte normative suplimentare: Dezvoltarea și aprobarea unor acte normative suplimentare și recomandări metodologice care să detalieze și să susțină implementarea noilor prevederi ale codului.
Aceste măsuri vor ajuta la includerea în Codul Urbanistic a unor abordări și instrumente moderne, care să corespundă realităților și provocărilor actuale și să asigure o bază pentru dezvoltarea mai flexibilă, durabilă și incluzivă a orașelor.
Acesta este, într-adevăr, un demers excelent și inovator. Dezvoltarea unui cod separat pentru Municipiul Chișinău, ca proiect pilot, poate deveni un instrument puternic pentru testarea și implementarea noilor metode adaptive de planificare. Iată cum ar putea fi propus:
Justificarea necesității
Unicitatea Municipiului Chișinău: Subliniați că Chișinăul are caracteristici și provocări specifice, cum ar fi densitatea populației, problemele de transport, construcțiile istorice și necesitatea de a păstra echilibrul ecologic, ceea ce îl face o platformă ideală pentru testarea noilor metode.
Experiența internațională: Faceți referire la experiența internațională, unde orașele mari devin adesea platforme pilot pentru implementarea abordărilor inovatoare în urbanism. Exemplele pot include orașe precum Barcelona, Copenhaga sau Singapore.
Obiectivele și sarcinile proiectului pilot
Testarea noilor abordări: Testarea planificării adaptive și neliniare pentru a evidenția avantajele și dezavantajele acesteia în contextul mediului urban real.
Dezvoltarea de noi instrumente și metode: Crearea și testarea unor noi instrumente, cum ar fi reglementările flexibile, mecanismele de participare publică și utilizarea tehnologiilor "smart city" pentru planificare și gestionare.
Structura și conținutul codului pentru Chișinău
Planificare adaptivă: Includerea prevederilor flexibile, care să permită adaptarea rapidă a planurilor ca răspuns la schimbările condițiilor externe (economice, demografice, climatice).
Implicarea publicului: Implementarea unor mecanisme de participare activă a cetățenilor și părților interesate în procesul de planificare, asigurându-se astfel luarea în considerare a nevoilor și preferințelor acestora.
Tehnologii inovatoare: Stabilirea utilizării obligatorii a big data și a tehnologiilor pentru monitorizarea și prognozarea proceselor urbane.
Avantajele proiectului pilot
Eficiența economică: Dimensiunile mai mici ale proiectului vor permite o concentrare mai mare pe o cercetare și adaptare mai detaliată și mai profundă a noilor metode.
Flexibilitate și dinamică: Posibilitatea de a implementa rapid schimbări la nivel municipal fără a fi necesară așteptarea schimbărilor la nivel național.
Atracția experienței internaționale și a investițiilor: Posibilitatea de a colabora cu parteneri internaționali și de a atrage investiții pentru realizarea proiectului.
Riscuri posibile și modalități de minimizare a acestora
Risc de rezistență la schimbare: Asigurați o informare largă a publicului și a părților interesate cu privire la obiectivele și avantajele proiectului.
Risc de finanțare insuficientă: Inițiați atragerea de granturi și investiții din partea organizațiilor internaționale, precum și prevederea unei finanțări locale.
Planul de implementare
Etapele dezvoltării codului: Determinarea etapelor principale ale dezvoltării, de la analiza situației actuale până la consultările publice și aprobarea codului.
Lansarea pilotului și evaluarea: După dezvoltarea codului – lansarea pilotului în Chișinău, cu evaluarea ulterioară a eficienței acestuia și a posibilităților de extindere la alte orașe și regiuni.
Concluzie
Perspective de extindere: Implementarea cu succes a proiectului poate deveni baza pentru revizuirea Codului Urbanistic național și implementarea abordărilor moderne la nivelul întregii țări.
Liderismul Chișinăului: Municipiul Chișinău poate deveni un exemplu pentru alte orașe și regiuni, demonstrând aplicarea cu succes a metodelor și tehnologiilor avansate în urbanism.
Propunerea de dezvoltare a unui cod separat pentru Municipiul Chișinău va permite nu doar testarea noilor abordări, ci și creșterea flexibilității și rezilienței planificării urbane la nivel național.
Experiența internațională în planificarea urbanistică adaptivă
Barcelona, Spania
Proiectul "Superblocuri": Barcelona a implementat conceptul "superblocurilor" (superblocks), care include închiderea unor părți ale străzilor pentru mașini și transformarea lor în spații publice. Acest proiect face parte dintr-o strategie mai largă, orientată spre adaptarea spațiilor urbane la condițiile în schimbare și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.
Participarea publicului: În procesul de planificare sunt implicate activ comunitățile locale, ceea ce permite luarea în considerare a nevoilor și preferințelor acestora. Barcelona utilizează, de asemenea, date despre mișcările cetățenilor pentru a planifica mai precis infrastructura.
Copenhaga, Danemarca
"Oraș climatic adaptiv": Copenhaga a dezvoltat o strategie de adaptare la schimbările climatice, inclusiv gestionarea apelor de suprafață și protecția împotriva inundațiilor. În cadrul acestei strategii, sunt realizate proiecte de creare a spațiilor verzi, care pot reține apa în timpul precipitațiilor puternice.
Flexibilitatea în planificare: Orașul utilizează planuri adaptive, care sunt revizuite și ajustate în funcție de schimbările condițiilor climatice.
Singapore
"Oraș inteligent": Singapore este un lider în utilizarea tehnologiilor și a datelor pentru planificarea și gestionarea orașului. În oraș sunt aplicate activ sisteme de monitorizare și gestionare a traficului, energiei, alimentării cu apă și a altor resurse.
Management adaptiv: Autoritățile din Singapore au implementat un sistem de planificare flexibil, care permite modificarea rapidă a planurilor în funcție de noile date și realizările tehnologice.
Melbourne, Australia
"Planul 2026": Melbourne a dezvoltat un plan bazat pe o abordare adaptivă, cu scopul de a face orașul mai rezilient la schimbările climatice și de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor. Se acordă o atenție deosebită zonelor verzi, utilizării eficiente a resurselor și dezvoltării durabile.
Reglementări flexibile: Orașul a implementat reglementări care permit adaptarea la schimbările economice și climatice, luând în același timp în considerare nevoile populației.
Organizații internaționale care pot participa la finanțare
Banca Mondială (World Bank)
Banca Mondială susține activ proiectele de dezvoltare durabilă și de adaptare a orașelor la schimbările climatice. Banca finanțează proiecte orientate spre îmbunătățirea infrastructurii urbane, creșterea rezilienței la dezastre naturale și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.
Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID)
USAID susține proiectele de dezvoltare urbană și adaptare la schimbările climatice. Organizația oferă granturi și asistență tehnică pentru implementarea inițiativelor orientate spre îmbunătățirea infrastructurii urbane și gestionarea resurselor.
Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP)
UNDP finanțează și sprijină proiectele orientate spre dezvoltarea urbană durabilă, reducerea sărăciei și adaptarea la schimbările climatice. Organizația activează în mod intens în țările în curs de dezvoltare, oferind asistență tehnică și granturi.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)
BERD susține proiectele din țările Europei Centrale și de Est, orientate spre îmbunătățirea infrastructurii urbane, creșterea eficienței energetice și rezilienței la schimbările climatice. Banca oferă credite, granturi și asistență tehnică pentru implementarea acestor proiecte.
Fondul Global pentru Mediu (GEF)
GEF finanțează proiectele de protecție a mediului și dezvoltare durabilă. Fondul poate susține inițiativele orientate spre îmbunătățirea infrastructurii urbane, implementarea tehnologiilor ecologice și adaptarea la schimbările climatice.
Uniunea Europeană (UE)
UE oferă finanțare prin diverse programe, cum ar fi Horizon Europe, Urban Innovative Actions și altele, orientate spre proiecte inovatoare în domeniul dezvoltării urbane și adaptării la schimbările climatice.
Fondul pentru Investiții în Climă (CIF)
CIF finanțează proiectele orientate spre adaptarea la schimbările climatice și reducerea emisiilor de carbon. Fondul poate susține inițiativele în domeniul planificării adaptive și dezvoltării urbane durabile.
Convenția Globală a Primarilor pentru Climă și Energie (Global Covenant of Mayors for Climate & Energy)
Alianța sprijină orașele care aspiră la dezvoltare durabilă și adaptare la schimbările climatice. Organizația oferă asistență tehnică și finanțare pentru implementarea proiectelor climatice.
Propunerea de a dezvolta un proiect pilot pentru Municipiul Chișinău cu participarea acestor organizații poate atrage investiții și asistență tehnică semnificative, ceea ce va contribui la implementarea cu succes a metodelor de planificare adaptivă și, ulterior, la extinderea acestora în alte regiuni ale țării.
Asistență tehnică pentru implementarea proiectului de planificare adaptivă pentru Municipiul Chișinău
Pentru a oferi asistență tehnică în implementarea proiectului de planificare adaptivă pentru Municipiul Chișinău, se pot atrage următoarele organizații și institute, care dețin o vastă experiență și expertiză în domeniul urbanismului, planificării adaptive și dezvoltării durabile:
UN-Habitat (Programul Națiunilor Unite pentru Așezări Umane)
Rol: UN-Habitat are o experiență vastă în sprijinirea orașelor în domeniul dezvoltării durabile, îmbunătățirii mediului urban și planificării. Organizația poate oferi asistență tehnică în elaborarea strategiilor de planificare adaptivă, inclusiv integrarea metodelor și tehnologiilor moderne.
Exemple de proiecte: UN-Habitat a lucrat deja în mai multe orașe din întreaga lume, oferind suport în elaborarea strategiilor de dezvoltare urbană durabilă, creșterea rezilienței la schimbările climatice și îmbunătățirea infrastructurii urbane.
Institutul Lincoln pentru Politica Funciară (Lincoln Institute of Land Policy)
Rol: Acest institut este specializat în cercetări și educație în domeniul utilizării terenurilor și dezvoltării urbane durabile. Ei pot oferi cunoștințe de specialitate privind politica funciară, planificarea și gestionarea teritoriilor urbane.
Exemple de proiecte: Institutul Lincoln oferă asistență tehnică orașelor din întreaga lume în elaborarea și implementarea strategiilor eficiente de utilizare a terenurilor și gestionare a teritoriilor.
ICLEI (Consiliul Internațional pentru Inițiative Locale de Mediu)
Rol: ICLEI sprijină orașele și regiunile în realizarea proiectelor durabile și adaptarea la schimbările climatice. Organizația poate oferi asistență tehnică în elaborarea și implementarea metodelor de planificare adaptivă, precum și în promovarea schimbului internațional de experiență.
Exemple de proiecte: ICLEI colaborează cu orașe din întreaga lume, ajutându-le să dezvolte strategii de dezvoltare durabilă, adaptare la schimbările climatice și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Companii de consultanță specializate în urbanism și dezvoltare durabilă
Arup: O firmă internațională de consultanță specializată în dezvoltare durabilă și urbanism. Ei pot oferi suport de specialitate în proiectarea și implementarea planurilor adaptive pentru oraș.
AECOM: O companie globală care se ocupă de planificare și proiectare a infrastructurii. AECOM poate ajuta la elaborarea și implementarea strategiilor adaptive de gestionare a infrastructurii urbane.
Universități și institute de cercetare
MIT Senseable City Lab (Massachusetts Institute of Technology): Acest centru de cercetare studiază impactul noilor tehnologii asupra urbanismului și oferă soluții inovatoare pentru gestionarea adaptivă a orașelor.
UCL Bartlett School of Planning (University College London): Acest departament este specializat în studierea urbanismului și planificării și poate oferi consultanță și cercetări în domeniul planificării adaptive.
Smart Cities Council (Consiliul Orașelor Inteligente)
Rol: Consiliul reunește experți și companii care activează în domeniul orașelor inteligente și poate oferi asistență tehnică și consultanță în implementarea tehnologiilor în procesele de gestionare și planificare a orașului.
Exemple de proiecte: Smart Cities Council colaborează cu orașe din întreaga lume, ajutându-le să implementeze soluții bazate pe date pentru îmbunătățirea gestionării resurselor urbane.
Institute și programe globale de climă și dezvoltare durabilă
C40 Cities Climate Leadership Group: O rețea globală de metropole care lucrează pentru reducerea emisiilor de carbon și creșterea rezilienței la schimbările climatice. C40 poate oferi asistență tehnică în elaborarea și implementarea strategiilor climatice pentru oraș.
Climate-KIC: O inițiativă europeană care susține proiectele inovatoare de adaptare la schimbările climatice. Climate-KIC poate oferi expertiză și finanțare pentru proiectele pilot.
Aceste organizații și institute pot aduce o contribuție semnificativă la sprijinul tehnic al dezvoltării și implementării metodelor de planificare adaptivă în Municipiul Chișinău, oferind consultanță, cercetări și tehnologii avansate pentru realizarea cu succes a proiectului.
Stabilirea unei reguli conform căreia Codul urbanistic poate fi corectat și revizuit în mod constant în funcție de rezultatele implementării planificării adaptive
Da, stabilirea unei reguli conform căreia Codul urbanistic poate fi corectat și revizuit constant în funcție de rezultatele implementării planificării adaptive este o decizie corectă și foarte importantă. Aceasta va permite ca planificarea urbanistică să fie mai flexibilă și mai rezilientă la schimbări. Iată de ce această regulă este relevantă:
1. Adaptarea la schimbări
Flexibilitate în planificare: Corectarea constantă a codului permite adaptarea planificării în funcție de noile date, tehnologii și condiții externe, cum ar fi schimbările economice și sociale, modificările demografice și condițiile climatice.
Feedback și îmbunătățire: Implementarea planificării adaptive creează posibilitatea pentru analiza și evaluarea regulată a eficacității acesteia, permițând ajustări bazate pe rezultate și experiențe.
2. Reducerea riscurilor și creșterea rezilienței
Prevenirea normelor învechite: Mediul urban și tehnologiile se schimbă rapid, iar fixarea normelor urbanistice poate duce la învechirea acestora. Revizuirea constantă a codului asigură actualitatea și conformitatea acestuia cu cerințele moderne.
Creșterea rezilienței: Introducerea unei astfel de reguli face ca codul să fie mai rezilient la schimbări neașteptate, cum ar fi dezastrele naturale sau crizele economice, și permite orașului să se adapteze mai rapid la noile condiții.
3. Transparență și implicare
Proces transparent de luare a deciziilor: Revizuirea regulată a codului creează condiții pentru un proces deschis și transparent de luare a deciziilor, în care sunt luate în considerare rezultatele monitorizării, cercetările științifice și opinia publică.
Implicarea activă a publicului: Schimbările și corectările constante ale codului pot fi însoțite de discuții publice și consultări, asigurând o mai mare implicare a cetățenilor în procesul de planificare.
4. Standarde internaționale și experiență avansată
Conformitatea cu cele mai bune practici internaționale: Experiența internațională arată că orașele și țările de succes își revizuiesc și corectează constant normele și standardele urbanistice. Această regulă va permite învățarea din experiența internațională și implementarea celor mai bune practici.
Inovație și dezvoltare durabilă: O astfel de regulă stimulează introducerea inovațiilor în planificarea urbanistică, ceea ce, la rândul său, susține dezvoltarea durabilă a orașului.
5. Mecanismul de revizuire și actualizare
Crearea unui mecanism permanent: Se poate stabili un mecanism clar de revizuire, care să includă evaluări regulate, participarea experților și a publicului, precum și integrarea noilor date și tehnologii.
Suport instituțional: Formarea unui consiliu sau comitet specializat pentru revizuirea și actualizarea codului va asigura o abordare sistematică și un suport instituțional pentru acest proces.
Astfel, stabilirea unei astfel de reguli va face planificarea urbanistică mai dinamică, capabilă să răspundă provocărilor și schimbărilor, ceea ce este esențial pentru dezvoltarea cu succes a orașelor în condițiile actuale.
Elaborarea unui Cod separat pentru Municipiul Chișinău, ca proiect pilot, depinde de o serie de factori juridici și administrativi. Iată câteva aspecte cheie:
1. Competențele autorităților municipale
- Autonomie locală: În majoritatea țărilor, autoritățile municipale au un anumit grad de autonomie și pot elabora acte normative și reguli locale, cu condiția să nu contravină legislației naționale. În funcție de gradul de descentralizare, autoritățile municipale din Chișinău pot avea dreptul de a iniția elaborarea și implementarea unui Cod local privind planificarea urbanistică, în special dacă este vorba de un proiect pilot.
- Statutul municipal și legislația: Este important să se verifice ce competențe sunt acordate municipalității conform legislației în vigoare în Republica Moldova și statutului Municipiului Chișinău. Dacă acestea prevăd dreptul de a elabora și implementa acte normative locale în domeniul planificării și construcțiilor, municipalitatea poate iniția în mod independent elaborarea unui astfel de Cod.
2. Necesitatea coordonării cu autoritățile naționale
- Coordonarea la nivel național: Dacă Codul propus poate modifica semnificativ abordările în urbanism sau contravine normelor naționale, va fi necesară coordonarea cu autoritățile naționale, cum ar fi Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale sau alte organe de reglementare.
- Cadrul legislativ: Dacă Codul planificat presupune introducerea unor norme care depășesc competențele autorităților municipale, de exemplu, legate de modificarea limitelor zonelor de planificare, cerințe ecologice sau alte aspecte strategice, va fi necesară coordonarea și, eventual, modificarea legislației naționale.
3. Proiect pilot ca parte a strategiei naționale
- Inițiativa proiectului pilot: În mod ideal, inițiativa poate fi propusă ca un proiect pilot, care să obțină sprijin la nivel național, de exemplu, prin intermediul ministerelor relevante sau al parlamentului. În acest caz, proiectul poate fi realizat în cadrul unei strategii mai ample de reformare a planificării urbanistice la nivel național.
- Sprijin și finanțare: Pentru o implementare de succes, poate fi necesar sprijinul autorităților naționale, în special în ceea ce privește finanțarea, coordonarea cu alte regiuni și schimbul de experiență.
4. Cooperare internațională
- Atragerea partenerilor internaționali: Autoritățile municipale pot iniția elaborarea Codului în parteneriat cu organizații internaționale, cum ar fi UN-Habitat, Banca Mondială și altele, care pot oferi asistență tehnică și sprijin în coordonarea proiectului cu autoritățile naționale.
Concluzie:
Autoritățile municipale din Chișinău, probabil, pot iniția elaborarea și implementarea unui Cod urbanistic local ca proiect pilot, în special dacă acest lucru este prevăzut în competențele lor în cadrul autonomiei locale. Cu toate acestea, pentru a asigura legitimitatea juridică și implementarea cu succes a proiectului, este de dorit să se obțină acordul autorităților naționale și, eventual, sprijinul oficial al acestora. Acest lucru poate crește, de asemenea, șansele de a atrage finanțare internațională și asistență tehnică.
Комментариев нет:
Отправить комментарий