"Happiness is the key to success !"

суббота, 18 июля 2026 г.

Arhitectura și orașul: 10 proiecte ale săptămânii Ediția nr. 11 — 18 iulie 2026

Arhitectura și orașul: 10 proiecte ale săptămânii

Ediția nr. 11 — 18 iulie 2026

Ce s-a construit, ce s-a deschis și ce s-a planificat în lume — și ce poate învăța Chișinăul din aceste exemple

Proiectele selectate în această ediție arată o schimbare importantă de perspectivă: arhitectura nu mai este evaluată doar prin imaginea unei clădiri noi, ci prin capacitatea sa de a reutiliza ceea ce există, de a crea spațiu public, de a răspunde schimbărilor climatice și de a conecta orașul cu apa și peisajul.

În centrul ediției se află trei teme: reconversia clădirilor și infrastructurilor existente, transformarea terenurilor industriale de pe malurile apelor și integrarea peisajului în proiectele de locuire, cultură și mobilitate.

Cele zece exemple au fost publicate, nominalizate, deschise sau aflate în consultare publică în perioada iunie–18 iulie 2026.


I. 5 obiecte arhitecturale

1. La Source Vive — o nouă sală de concerte în pădure

Évian-les-Bains, Franța
Arhitecți: Patrick Bouchain și Philippe Chiambaretta / PCA-Stream
Statut: finalizată și deschisă în iunie 2026; publicată internațional în iulie 2026

La Source Vive este o sală de concerte de aproximativ 500 de locuri, construită lângă istorica Grange au Lac, proiectată de Patrick Bouchain în 1993. Noua clădire are o formă ovală, este acoperită cu șindrilă din cupru patinat și se așază într-o poiană existentă, între laricii de pe malul lacului Geneva.

Sala a fost proiectată împreună cu muzicieni și specialiști în acustică. Structura dublă, oculusul central, plafonul reglabil și distribuirea locurilor în jurul scenei transformă clădirea într-un instrument acustic. Un corp nou din lemn și sticlă leagă cele două săli într-un singur campus cultural.

Importanța urbană a proiectului constă în formarea unei destinații culturale integrate în peisaj. Nu este vorba doar despre o sală nouă, ci despre extinderea graduală a unei instituții existente, fără distrugerea identității locului.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Instituțiile culturale pot crește prin intervenții succesive, fără demolarea clădirilor valoroase. Pentru Chișinău, această abordare este relevantă pentru teatre, muzee, case de cultură și campusuri istorice care pot fi modernizate prin extinderi compatibile și spații publice comune.


2. BEAM — reconversia teatrului din Hertford

Hertford, Regatul Unit
Arhitecți: Bennetts Associates
Statut: realizat; nominalizat la RIBA Stirling Prize 2026

BEAM transformă un teatru din anii 1970 într-un centru cultural și comunitar. Proiectul păstrează structura și sala existentă, reorganizată ca spațiu pentru aproximativ 550 de spectatori, și adaugă cinematografe, un studio teatral, săli de dans, o cafenea și spații pentru comunitate.

Noile volume din lemn stratificat și cărămidă continuă geometria clădirii hexagonale originale. Intrarea, curtea și terasele orientate spre râul Lea extind activitatea centrului către oraș și către spațiul exterior.

Nominalizarea la premiul Stirling confirmă faptul că reutilizarea unei clădiri obișnuite din a doua jumătate a secolului XX poate produce arhitectură contemporană de calitate, cu mai puține demolări și cu o identitate locală mai puternică.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Numeroase clădiri culturale construite în perioada sovietică pot fi transformate, nu înlocuite. Cinematografele, casele de cultură și sălile de spectacole pot primi funcții noi, eficiență energetică și spații publice, păstrând memoria cartierelor.


3. Pembroke Mill Lane — campus universitar în țesut istoric

Cambridge, Regatul Unit
Arhitecți: Haworth Tompkins
Statut: realizat; nominalizat la RIBA Stirling Prize 2026

Proiectul Pembroke Mill Lane reconfigurează un teritoriu anterior închis din zona istorică a orașului Cambridge. Șase clădiri istorice sunt restaurate și reutilizate, iar alte șase corpuri noi completează campusul Pembroke College.

O fostă biserică este transformată într-un auditorium flexibil, iar noile clădiri oferă spații educaționale, locuințe pentru studenți și zone sociale. Curțile, grădinile și galeriile din lemn creează trasee pietonale printr-o zonă care înainte funcționa ca un ansamblu închis.

Proiectul folosește materiale recuperate, pompe de căldură, panouri fotovoltaice, masă termică expusă și îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor istorice.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Modernizarea centrului istoric nu trebuie să însemne nici înghețare, nici demolare. Clădirile existente pot fi completate prin volume noi, curți, pasaje pietonale și funcțiuni publice, dacă intervențiile pornesc de la structura istorică a parcelelor.


4. House at Fairmead — locuință adaptată climatic

Epping Forest, Regatul Unit
Arhitecți: Sergison Bates
Statut: realizată; nominalizată la RIBA Stirling Prize 2026

House at Fairmead este o locuință compactă amplasată la marginea pădurii Epping. Planul renunță la coridoarele convenționale și folosește o succesiune de camere conectate prin praguri adânci și pereți groși, în care sunt integrate spațiile de depozitare și instalațiile.

Pereții din blocuri ceramice termoizolante au o grosime de aproximativ 650 mm și sunt finisați cu tencuială de var. Ferestrele adâncite, cărămida, lemnul recuperat și iluminarea naturală contribuie simultan la expresia arhitecturală și la performanța climatică.

Proiectul demonstrează că sustenabilitatea nu înseamnă numai echipamente tehnologice. Forma compactă, masa termică, materialele durabile și controlul luminii pot reduce necesarul de energie încă din faza de proiectare.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

În contextul verilor tot mai calde și al costurilor energetice, locuințele trebuie proiectate prin orientare, umbrire, inerție termică și ventilație naturală. Aceste principii trebuie introduse în regulamentele pentru case și blocuri, nu lăsate exclusiv la alegerea beneficiarului.


5. The Silo Parking House — parcarea transformată în infrastructură verde

Strasbourg, Franța
Arhitecți: Antonelli + Herry Architectes
Peisagistică: Acte 2 Paysage
Statut: finalizat în 2024; publicat de ArchDaily la 5 iulie 2026

The Silo este o parcare supraetajată de aproximativ 12.000 m², integrată în transformarea Campus Vert din Strasbourg. Subsolul include 700 de locuri pentru biciclete și biciclete cargo, 40 de locuri pentru scutere, vestiare, puncte de încărcare și un atelier de reparații. Etajele superioare oferă 240 de locuri pentru automobile.

Fațadele din beton prefabricat susțin o bandă vegetală de aproape un kilometru, care urcă în spirală spre acoperiș. Acolo este amenajat un parc suspendat, cu trasee din lemn și locuri de întâlnire.

Proiectul permite eliminarea parcărilor întinse de la sol și eliberarea terenului pentru spații verzi. Parcarea devine astfel un instrument pentru reorganizarea mobilității și a campusului, nu doar un depozit pentru automobile.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Parcările etajate pot elibera curțile și terenurile centrale de automobile, dar trebuie integrate într-o politică de mobilitate. Ele pot include parcări pentru biciclete, ateliere, vegetație, acoperișuri publice și funcțiuni la parter, evitând apariția unor volume urbane inactive.


II. 5 proiecte urbanistice, peisagistice și de infrastructură publică

6. Yorkhill Quay — prima etapă rezidențială a Glasgow Waters

Glasgow, Regatul Unit
Inițiatori: Peel Waters și Urban Pulse
Arhitecți: Anomaly Architects
Statut: proiect depus pentru autorizare la 13 iulie 2026

Proiectul propune 526 de locuințe de tip co-living pe malul râului Clyde și reprezintă prima etapă rezidențială majoră a regenerării Glasgow Waters. Investiția anunțată este de aproximativ 100 de milioane de lire sterline.

Clădirile coboară gradual spre apă și includ terase comune, spații pentru comunitate, servicii, comerț și activități la parter. O promenadă publică de aproximativ 400 de metri va conecta Riverside Museum cu Clydeside Distillery.

Planul mai larg pentru Yorkhill Quay prevede aproximativ 1.100 de locuințe și transformarea unui teren industrial de 13 acri într-un cartier mixt. Elementul esențial este folosirea primei investiții rezidențiale pentru realizarea infrastructurii publice de pe mal.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Reconversia platformelor industriale din valea Bâcului trebuie condiționată de realizarea spațiului public și a traseelor verzi încă din primele etape. Promenada, podurile și vegetația nu trebuie amânate până la finalul dezvoltării imobiliare.


7. St Philip’s Marsh Masterplan

Bristol, Regatul Unit
Inițiatori: Bristol City Council și Bristol Temple Quarter LLP
Echipă de planificare: Bristol Temple Quarter și partenerii săi
Statut: proiect final de masterplan în consultare publică până la 28 iulie 2026

St Philip’s Marsh este o zonă industrială de peste 235 de acri, amplasată lângă gara Bristol Temple Meads și canalele orașului. Masterplanul propune transformarea sa într-un cartier mixt cu peste 7.000 de locuințe, spații de lucru, activități industriale păstrate, servicii comunitare și infrastructură socială.

Planul include promenadă de-a lungul canalului, străzi pietonale, piste pentru biciclete, poduri fără trafic auto, parcuri, spații verzi și un nou centru de cartier. Parterele clădirilor urmează să fie orientate către apă, pentru a evita apariția unor fronturi urbane închise.

Consultarea este importantă deoarece încearcă să echilibreze locuirea nouă cu economia existentă și activitățile productive. Regenerarea nu este prezentată ca eliminare completă a industriei, ci ca transformare graduală.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Pentru valea Bâcului este necesar un masterplan unitar, dar flexibil, care să combine locuire, economie, industrie nepoluantă, spațiu public și infrastructură verde-albastră. Consultarea trebuie organizată înaintea aprobării PUZ-urilor separate.


8. Catalyst Landscapes / Urban Form — spațiul public înaintea construcțiilor

Long Island City, New York, SUA
Inițiatori: Harvard Graduate School of Design
Coordonator: Thomas Balsley
Statut: studio urbanistic și scenarii de regenerare publicate la 15 iulie 2026

Studiul propune o abordare inversă față de multe dezvoltări imobiliare: mai întâi se proiectează parcul, waterfront-ul și sistemul de spații publice, iar apoi volumele construite. Teritoriul cercetat se întinde de-a lungul malului Long Island City, între Gantry Park și Queensboro Bridge.

Studenții au analizat modul în care peisajul poate organiza densitatea, traseele, accesul la apă și forma cartierelor. Parcul nu mai este tratat ca o amenajare rămasă între clădiri, ci ca structura principală a dezvoltării.

Deși este un proiect academic, metoda are valoare practică: investițiile publice în peisaj pot orienta dezvoltarea privată și pot crea de la început o identitate urbană coerentă.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

În valea Bâcului trebuie proiectată mai întâi structura publică: albia, zonele inundabile, parcurile, traseele pietonale, pistele pentru biciclete și podurile. Abia după aceea trebuie stabilite parcelele construibile și densitățile.


9. Yanlord Arcadia — „o grădină în interiorul grădinii”

Chengdu, China
Peisagiști: TROP: terrains + open space
Statut: proiect peisagistic realizat; publicat internațional în iulie 2026

Yanlord Arcadia este un ansamblu rezidențial organizat în jurul unui sistem de apă, curți verzi, pavilioane translucide și trasee pietonale. Conceptul de „grădină în interiorul grădinii” creează mai multe scări ale spațiului: de la peisajul comun al cartierului la grădinile și locurile de întâlnire mai intime.

Apa nu este utilizată doar decorativ. Ea structurează circulația și percepția spațiului, contribuind la răcirea microclimatului și la formarea unor locuri recognoscibile. Pavilioanele și platformele permit folosirea spațiului în condiții meteo diferite.

Proiectul arată că peisajul unui ansamblu rezidențial poate funcționa ca infrastructură comunitară, climatică și socială, nu doar ca vegetație amplasată între blocuri.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Regulamentele pentru cartierele noi trebuie să solicite spații verzi continue, arbori maturi, umbră, sol permeabil și gestionarea apei pluviale. Procentul de spațiu verde nu este suficient dacă acesta este fragmentat în suprafețe decorative inaccesibile.


10. Paddington Square — spațiu public construit deasupra infrastructurii de transport

Londra, Regatul Unit
Arhitecți: Renzo Piano Building Workshop și Adamson Associates
Statut: realizat; nominalizat la RIBA Stirling Prize 2026

Paddington Square reconfigurează un teritoriu dificil aflat deasupra și lângă una dintre cele mai aglomerate stații de transport din Londra. Proiectul creează o nouă piață urbană, trasee pietonale accesibile și conexiuni mai clare între gara Paddington, metrou și cartierele din jur.

Clădirea principală este ridicată structural deasupra pieței, lăsând parterul cât mai permeabil. Spațiul public se extinde pe mai multe niveluri, inclusiv către un acoperiș accesibil publicului.

Proiectul demonstrează că investițiile imobiliare construite în apropierea nodurilor de transport pot finanța și produce spații publice importante, dacă accesibilitatea și circulația pietonală sunt stabilite ca obiective principale.

Linkuri către imagini și surse:

Lecție pentru Chișinău:

Gara, autogările și teritoriile feroviare trebuie tratate ca viitoare centre urbane, nu doar ca infrastructură tehnică. Dezvoltarea lor poate crea piețe, pasaje accesibile, transport public integrat și legături între cartiere astăzi separate de calea ferată.


Concluzia principală a ediției

Tendința principală a acestei ediții este trecerea de la clădirea izolată la arhitectura care repară și reorganizează orașul.

Cele cinci obiecte arhitecturale arată valoarea reutilizării, a intervențiilor compatibile și a proiectării climatice. BEAM și Pembroke Mill Lane păstrează structurile existente, La Source Vive dezvoltă gradual un campus cultural, House at Fairmead utilizează principii pasive, iar The Silo transformă o infrastructură utilitară într-un sistem de mobilitate și vegetație.

Cele cinci proiecte urbanistice și peisagistice arată că regenerarea trebuie să înceapă cu spațiul public. Glasgow și Bristol leagă dezvoltarea terenurilor industriale de promenade și infrastructură comunitară, Long Island City propune peisajul ca structură a urbanizării, Yanlord Arcadia folosește apa și vegetația pentru microclimat, iar Paddington transformă un nod de transport într-un loc civic.

Ce este important pentru Chișinău

Prima lecție — spațiul public trebuie realizat înaintea sau simultan cu dezvoltarea imobiliară.

În valea Bâcului nu este suficient să fie desenate separat clădiri, străzi și mici suprafețe verzi. Mai întâi trebuie stabilite albia ecologică, zonele inundabile, parcurile, promenadele, pistele pentru biciclete și podurile.

A doua lecție — reconversia trebuie să devină opțiunea principală.

BEAM și Pembroke Mill Lane demonstrează că structurile existente pot primi funcții noi și performanță energetică mai bună. Această abordare este relevantă pentru platformele industriale, clădirile culturale sovietice, depozitele feroviare și imobilele istorice din Chișinău.

A treia lecție — clima, apa și mobilitatea trebuie analizate împreună.

Spațiile verzi, umbra, solul permeabil, transportul public, parcările pentru biciclete și gestionarea apelor pluviale nu sunt elemente separate. Ele trebuie să formeze o infrastructură verde-albastră continuă, inclusă în PUG și în fiecare PUZ.

Pentru Chișinău, aceste exemple sunt relevante în contextul elaborării unui PUG adaptiv, al regenerării văii Bâcului, al protejării centrului istoric, al reconversiei platformelor industriale și feroviare, al modernizării instituțiilor culturale și al pregătirii orașului pentru veri mai calde, ploi torențiale și noi cerințe de mobilitate.


 

Комментариев нет: