În ultimii ani, gestionarea dezvoltării orașelor a devenit o sarcină din ce în ce mai complexă. Construcțiile haotice, problemele de trafic, provocările ecologice și schimbările rapide din societate necesită noi abordări în planificare. În acest context, licitația pentru actualizarea Planului General (PG) și a planurilor zonale ale Chișinăului, în valoare de 27 de milioane de lei, anunțată la începutul anului 2025, a devenit subiect de discuție intensă. Dar cât de justificată este această abordare în era dezvoltării neliniare și a tehnologiilor digitale? Să analizăm, comparând metoda tradițională cu o alternativă – un model digital adaptiv – și aplicând Algoritmul lui Musk pentru toate domeniile vieții. Vom acorda o atenție特別ă menționării Planului de desfășurare a licitațiilor din 24 februarie 2025, punctul 22, primul trimestru, și vom explora cum obiectivele Habitat III și un sistem de workshop-uri continue pot îmbunătăți gestionarea dezvoltării orașului.
Planul General al Chișinăului: Istoric și provocarea actuală
Chișinăul, capitala Moldovei, are de mult timp nevoie de un plan general actualizat. Ultimul PG complet a fost adoptat în perioada sovietică, iar încercările de actualizare din anii 2000 și 2010 s-au confruntat cu probleme: lipsa fondurilor, birocrația și absența unor executanți adecvați. Oficial, ultimul Plan General a fost aprobat în 2007, dar imediat după aprobare a fost pus pe raft, iar practic nimic din el nu a fost implementat. Acest document, menit să ghideze dezvoltarea orașului, a rămas nefolosit din cauza lipsei de finanțare, voinței politice și a incongruenței cu ritmul real al schimbărilor. În 2021, municipalitatea a alocat peste 20 de milioane de lei pentru elaborarea unui nou plan, dar licitațiile au eșuat din cauza necorespunderii participanților cerințelor. În sfârșit, în 2025, autoritățile locale au anunțat o nouă licitație în valoare de 27 de milioane de lei, inclusă în Planul de desfășurare a licitațiilor din 24 februarie 2025, punctul 22, primul trimestru. Acest document, publicat de primărie, subliniază prioritatea proiectului în cadrul primului trimestru al anului.
Abordarea tradițională pentru elaborarea unui PG presupune crearea unui document static, care să definească dezvoltarea orașului pentru următorii 10-20 de ani. Acesta include analiza situației actuale, zonarea teritoriilor, planuri pentru infrastructură și construcții. Totuși, în condițiile în care orașele se dezvoltă neliniar – sub influența fluctuațiilor economice, migrației, schimbărilor climatice și avansurilor tehnologice – această abordare pare depășită. Poate o licitație de 27 de milioane de lei să rezolve cu adevărat problemele Chișinăului, sau este doar „un răspuns corect la o întrebare greșită”?
Neliniaritatea dezvoltării și teoria cuantică în planificarea urbană
Orașele moderne nu sunt structuri statice, ci sisteme dinamice. Dezvoltarea lor seamănă mai mult cu mecanica cuantică decât cu fizica clasică: în loc de traiectorii previzibile, avem probabilități, suprapuneri și schimbări bruște. De exemplu, creșterea prețurilor locuințelor într-un cartier din Chișinău poate declanșa în mod neașteptat construcții în zonele învecinate, iar apariția unui nou centru comercial poate supraîncărca rețeaua de transport. PG tradițional încearcă să fixeze viitorul, dar nu ia în considerare această incertitudine.
Teoria cuantică, în acest context, propune o altă perspectivă: în loc de un plan „corect” unic, este necesară o sistemă care să se adapteze la multiple scenarii. Aceasta necesită instrumente care funcționează în timp real, colectează date și permit ajustări rapide ale deciziilor. Licitația menționată în Planul de desfășurare a licitațiilor din 24 februarie 2025 (punctul 22, primul trimestru) este orientată spre modelul clasic. Dar ce-ar fi dacă, în schimb, resursele ar fi direcționate către o revoluție digitală în planificare?
Aplicarea Algoritmului lui Musk
Pentru a evalua eficiența licitației și a propune o alternativă, vom folosi Algoritmul lui Musk pentru toate domeniile vieții. Acest metod, dezvoltat de Elon Musk, include patru pași: simplificarea cerințelor, eliminarea excesului, optimizarea și accelerarea prin automatizare. Să-l aplicăm situației PG al Chișinăului.
Pasul 1: Simplificarea cerințelor
Licitația tradițională presupune crearea unui document detaliat, cu schițe, zonare și sute de pagini de text. Este costisitor, durează mult și deseori este excesiv. De exemplu, de ce să cheltuiești milioane pe prognoze de construcție care vor fi depășite în cinci ani? Cerințele simplificate ar putea include:
Un plan modular cu priorități (transport, ecologie, locuințe).
O platformă digitală în loc de un document pe hârtie.
Acces deschis pentru locuitori și afaceri, pentru a-și aduce propriile propuneri.
Această abordare reduce „prostia” procesului, făcându-l mai pragmatic și flexibil.
Pasul 2: Eliminarea excesului
Ce poate fi eliminat din procesul tradițional? De exemplu:
Multiplele aprobări care întârzie elaborarea.
Planurile zonale rigide, care limitează adaptabilitatea.
Formatul fizic al documentului – în 2025, acesta este un arhaism.
Dacă eliminăm cel puțin 20% din etape (cum ar fi verificările excesive ale contractorilor), procesul se va accelera fără pierderi de calitate. Planul de desfășurare a licitațiilor din 24 februarie 2025 (p. 22) nu prevede astfel de reduceri, ceea ce îl face mai puțin eficient.
Pasul 3: Optimizarea
Eroarea principală a abordării tradiționale este optimizarea unui model depășit. Este ca și cum ai îmbunătăți o locomotivă cu abur în era vehiculelor electrice. În schimb, ar trebui să ne concentrăm pe ceea ce orașul are cu adevărat nevoie: un sistem care reacționează la schimbări în timp real. Un model digital cu date despre trafic, ecologie și demografie răspunde mai bine acestor cerințe decât un PG static.
Pasul 4: Accelerarea și automatizarea
După simplificare și optimizare, procesul poate fi automatizat. Utilizarea IoT (senzori în oraș), datelor satelitare și inteligenței artificiale permite crearea unui „geamăn digital” al Chișinăului, actualizat zilnic. Este mai rapid și mai ieftin decât elaborarea unui document timp de trei ani.
Compararea abordărilor: timp și costuri
Să comparăm acum licitația tradițională (27 milioane lei) cu modelul digital pe două criterii cheie.
Abordarea tradițională
Timp:
Pregătirea și selecția contractorului: 3–6 luni.
Colectarea datelor: 6–12 luni.
Elaborarea: 12–18 luni.
Aprobarea: 3–6 luni.
Total: 2–3,5 ani.
Cost:Buget de bază: 27 milioane lei.
Costuri ascunse (întârzieri, revizuiri): până la 35 milioane lei.
Caracteristici: Planul de desfășurare a licitațiilor din 24 februarie 2025 (p. 22, primul trimestru) confirmă startul proiectului la începutul anului, dar finalizarea se va întinde până în 2027–2028.
Modelul digital
Timp:
Prototip: 6–9 luni.
Sistem complet: 12–18 luni.
Total: rezultate în șase luni, sistem matur – în 1,5 ani.
Cost:Start: 9–14 milioane lei.
Doi ani cu actualizări: 15–20 milioane lei.
Caracteristici: Reacționează mai rapid la schimbări, nu necesită aprobări de lungă durată.
Abordarea digitală este de 3-4 ori mai rapidă la start și de 1,5-2 ori mai ieftină pe termen lung. De asemenea, se potrivește mai bine naturii neliniare a dezvoltării orașului.
Avantaje și riscuri
Licitația tradițională
Avantaje:
Proces familiar autorităților.
Conform legislației actuale.
Dezavantaje:Devine depășit imediat după finalizare.
Nu rezolvă probleme urgente (trafic, ecologie).
Costuri ridicate și birocrație.
Modelul digital
Avantaje:
Flexibilitate și actualitate.
Economii de timp și bani.
Implicarea locuitorilor.
Dezavantaje:Necesită investiții în tehnologie.
Necesitatea instruirii funcționarilor municipali.
Habitat III și sistemul de workshop-uri continue
O întrebare cheie este legată de obiectivele strategice ale noului PG. De ce să le elaborăm de la zero, când există deja repere recunoscute global? Programul Habitat III (Noua Agendă Urbană), adoptat de ONU în 2016, oferă obiective clare pentru dezvoltarea durabilă a orașelor: locuințe accesibile, infrastructură ecologică, incluziune, mobilitate sustenabilă și combaterea schimbărilor climatice. Aceste principii sunt universale și aplicabile Chișinăului, unde problemele cu traficul, poluarea și construcțiile haotice necesită de mult timp atenție. În loc să duplicăm aceste obiective în noul plan general, este mult mai simplu și eficient să le utilizăm ca bază, adaptându-le la condițiile locale.
Dar cum să punem în practică aceste obiective? PG tradițional este un document unic, incapabil să răspundă rapid la provocările emergente. O alternativă este gestionarea dezvoltării printr-un sistem de workshop-uri continue. Imaginați-vă: în loc de elaborarea unui plan timp de trei ani, municipalitatea organizează întâlniri regulate (de exemplu, trimestriale) cu participarea locuitorilor, afacerilor, experților și autorităților. La aceste workshop-uri se discută probleme reale: ambuteiajele de pe strada Albișoara, lipsa zonelor verzi în sectorul Botanica, construcțiile ilegale din suburbii. Soluțiile sunt adoptate rapid, bazate pe datele din modelul digital, și implementate imediat sub formă de proiecte-pilot.
Această abordare:
Rezolvă problemele în timp real: nu trebuie să aștepți trei ani pentru a reacționa la o criză.
Implică comunitatea: locuitorii devin coautori ai dezvoltării orașului.
Reduce costurile: în loc de milioane pentru consultanți – buget pentru organizarea întâlnirilor și studii mici.
Sistemul de workshop-uri se combină perfect cu obiectivele Habitat III, asigurând implementarea lor practică. De exemplu, obiectivul „mobilitate sustenabilă” poate fi atins prin discutarea unor noi rute de transport public, iar „incluziunea” – prin luarea în considerare a opiniilor grupurilor vulnerabile la workshop-uri.
Ce să facem cu 27 de milioane de lei?
Licitația menționată în Planul de desfășurare a licitațiilor din 24 februarie 2025 (p. 22) reprezintă un pas înainte față de eșecurile anterioare. Totuși, nu rezolvă problemele de bază ale Chișinăului. În loc să cheltuim 27 de milioane pe un document static, care să repete soarta planului din 2007, ar fi mai logic:
Să alocăm 10-15 milioane pentru lansarea unei platforme digitale.
Să utilizăm restul fondurilor pentru instalarea senzorilor (trafic, aer) și integrarea datelor.
Să începem cu un proiect-pilot într-un sector (de exemplu, Centru), apoi să extindem.
Să organizăm un sistem de workshop-uri pentru gestionare operativă, bazându-ne pe obiectivele Habitat III.
Această abordare nu doar economisește bugetul, ci oferă orașului un instrument de gestionare în timp real și o platformă de dialog cu locuitorii.
Concluzie: Viitorul planificării urbane
Licitația pentru actualizarea PG al Chișinăului, în valoare de 27 de milioane de lei, menționată în Planul de desfășurare a licitațiilor din 24 februarie 2025 (punctul 22, primul trimestru), reflectă dorința autorităților de a pune ordine în planificarea urbană. Totuși, modelul tradițional este de domeniul trecutului, așa cum demonstrează soarta planului din 2007, aprobat, dar lăsat pe raft. În condițiile unei dezvoltări neliniare și ale progresului tehnologic, Chișinăului nu-i trebuie un „biplan din pânză”, ci un „avion cu reacție” – un sistem digital adaptiv, susținut de obiectivele Habitat III și un sistem de workshop-uri continue.
Algoritmul lui Musk arată că simplificarea, eliminarea excesului și automatizarea pot face procesul mai rapid, mai ieftin și mai eficient. Modelul digital și workshop-urile nu doar rezolvă problemele curente, ci pregătesc orașul pentru un viitor în care incertitudinea este norma. Rămâne doar întrebarea: vor avea autoritățile municipale curajul să renunțe la vechile abordări și să pășească în secolul XXI?
Комментариев нет:
Отправить комментарий