Optimizarea infrastructurii de transport a complexului rezidențial „DUOMO” din Chișinău: Analiza densității construcțiilor și impactul său
Introducere
Dezvoltarea urbană contemporană se confruntă cu necesitatea de a găsi un echilibru între densitatea populației, accesibilitatea transportului și calitatea vieții. Complexul rezidențial „DUOMO” din Chișinău, capitala Republicii Moldova, este un proiect ambițios de tip „oraș în oraș”, inițial proiectat pentru 12.000 de locuitori, cu o densitate a construcțiilor de 700 de persoane pe hectar (pers./ha). Complexul include școli, grădinițe, clădiri de birouri și spații comerciale, ceea ce îl transformă într-un microcartier autosuficient. Totuși, densitatea ridicată ridică întrebări legate de impactul asupra infrastructurii de transport, eficienței economice și duratei de implementare a proiectului. În acest articol, vom efectua o analiză detaliată a influenței densității construcțiilor (700, 300 și 200 pers./ha) asupra sistemului de transport, vom estima costurile și termenele de realizare și vom propune varianta optimă de dezvoltare.
Scopul studiului este de a determina modul în care modificarea densității construcțiilor, păstrând suprafața fixă (17,14 ha), afectează fluxurile de transport, cerințele de infrastructură, costurile și termenele de execuție. De asemenea, vom analiza un scenariu alternativ în care suprafața este mărită la 40–60 ha, păstrând 12.000 de locuitori. Analiza se bazează pe date geospațiale în format GeoJSON, furnizate pentru Chișinău, și include vizualizarea traseelor utilizând QGIS. În plus, vom aborda aspectele ecologice, vom compara abordările cu alte orașe și vom oferi recomandări pentru implementare.
1. Context și date inițiale
1.1. Poziția geografică și descrierea proiectului
Complexul rezidențial „DUOMO” este situat în zona centrală a Chișinăului, în apropierea principalelor artere rutiere — Strada Calea Ieșilor și Strada Mihai Viteazul. Coordonatele centrului complexului sunt: 47.0136° N, 28.8566° E (în sistemul EPSG:4326), ceea ce corespunde cu [3215500, 5944100] în sistemul EPSG:3857 (Web Mercator). Suprafața terenului este de 17,14 ha (0,1714 km²), ceea ce, la o densitate de 700 pers./ha, rezultă într-o populație de 12.000 de persoane. Complexul este proiectat ca un „oraș în oraș”, incluzând școli, grădinițe, birouri și spații comerciale, ceea ce reduce dependența rezidenților de infrastructura externă, dar creează o presiune semnificativă asupra sistemelor de transport interne și adiacente.
1.2. Datele inițiale
Analiza se bazează pe trei fișiere GeoJSON:
DUOMO_site_polygons_3785: Conține limitele complexului și coordonatele acestuia.
industrial_3785: Descrie zonele industriale din Chișinău (de exemplu, „Beton Armat”, „Depoul de Locomotive”).
chisinau_route_trolleybus_3857: Include date despre traseele de troleibuz, cum ar fi Strada Calea Ieșilor (2–6 benzi, cu fire de troleibuz) și Strada Mihai Viteazul (3 benzi).
Analiza inițială a arătat că, pentru 12.000 de locuitori, complexul generează 24.000–36.000 de deplasări pe zi (2–3 deplasări pe persoană). În orele de vârf (7:00–9:00 și 17:00–19:00), acest număr atinge 3.000 de deplasări/oră, dintre care 750 sunt cu automobile (25%) și 2.250 cu transportul public (75%). Această încărcare necesită o planificare atentă a infrastructurii de transport.
2. Analiza încărcării transportului
2.1. Traficul și distribuția acestuia
La o densitate de 700 pers./ha, traficul maxim atinge 750 de automobile/oră, ceea ce creează o încărcare de 47–63% pe segmentele înguste ale Străzii Calea Ieșilor (2 benzi, 1.200–1.600 automobile/oră). Reducerea densității la 300 pers./ha (5.142 locuitori) scade traficul la 321–482 automobile/oră (20–40% încărcare), iar la 200 pers./ha (3.428 locuitori) — la 214–321 automobile/oră (13–27%). Acest lucru permite rețelei rutiere existente să facă față fără îmbunătățiri majore la densități mai mici.
Cu o suprafață fixă de 17,14 ha, ieșirile sunt limitate la 2–3 puncte, ceea ce, la densitate mare, creează o concentrare a traficului. Scenariul alternativ cu mărirea suprafeței la 40–60 ha (pentru 12.000 de locuitori) distribuie încărcarea pe 4–6 ieșiri, reducând vârful la 375–563 deplasări/oră pe punct, ceea ce diminuează semnificativ riscul de ambuteiaje.
2.2. Transportul public
700 pers./ha: 2.250 deplasări/oră necesită 10–12 unități de transport cu o frecvență de 2–3 minute (23–28 curse/oră). Traseele includ centrul (Strada București), sudul (Strada Uzinelor) și nordul (Strada Petricani).
300 pers./ha: 965–1.446 deplasări/oră → 5–7 unități, 4–6 minute (10–15 curse/oră).
200 pers./ha: 642–965 deplasări/oră → 4–6 unități, 6–9 minute (7–10 curse/oră). Densitatea mai mică reduce necesarul de transport, simplificând logistica și reducând costurile.
2.3. Traseele interne
Suprafața de 17,14 ha (300 m × 570 m) asigură o compactitate: distanța maximă de la centru la margine este de 300–400 m. Acest lucru permite gestionarea cu un traseu circular intern:
700 pers./ha: 6 curse/oră, 4 microbuze (720 pers./oră).
300 pers./ha: 4 curse/oră, 2–3 microbuze (480 pers./oră).
200 pers./ha: 4 curse/oră, 2 microbuze (480 pers./oră). Mărirea suprafeței la 40–60 ha (scenariu alternativ) crește distanțele la 500–700 m, necesitând 2–3 trasee interne (circular + radiale).
3. Costurile pentru transport
3.1. Achiziția de transport
Costul unitar: Prețul mediu al unui troleibuz/autobuz în 2025 — $225.000 (cu inflație inclusă).
700 pers./ha: 11 unități × $225.000 = $2.475.000.
300 pers./ha: 6 unități × $225.000 = $1.350.000.
200 pers./ha: 5 unități × $225.000 = $1.125.000.
Exploatare: $75.000/an pe unitate.
700 pers./ha: $825.000/an.
300 pers./ha: $450.000/an.
200 pers./ha: $375.000/an.
3.2. Îmbunătățirile infrastructurale
Drumuri și stații:
700 pers./ha: Lărgirea Străzii Calea Ieșilor (500 m, 2 → 4 benzi, $375.000) + 3 stații ($150.000) = $525.000.
300 și 200 pers./ha: Lărgire nu este necesară, 3 stații = $150.000.
Semafoare:
700 pers./ha: 2 semafoare „inteligente” = $100.000.
300 pers./ha: 1 semafor = $50.000.
200 pers./ha: Nu este necesar.
Total:
700 pers./ha: $625.000.
300 pers./ha: $200.000.
200 pers./ha: $150.000.
3.3. Transport intern
700 pers./ha: 4 microbuze × $75.000 = $300.000, exploatare: $120.000/an.
300 pers./ha: 2–3 microbuze × $75.000 = $150.000–$225.000, exploatare: $60.000–$90.000/an.
200 pers./ha: 2 microbuze × $75.000 = $150.000, exploatare: $60.000/an.
3.4. Logistica construcției
700 pers./ha: 50.000 t materiale → $750.000.
300 pers./ha: 20.000–30.000 t → $400.000.
200 pers./ha: 20.000 t → $300.000.
3.5. Costuri totale
Unice:
700 pers./ha: $3.850.000.
300 pers./ha: $1.950.000.
200 pers./ha: $1.575.000.
Anuale:
700 pers./ha: $945.000/an.
300 pers./ha: $510.000–$540.000/an.
200 pers./ha: $435.000/an.
4. Termenele de realizare
4.1. Estimarea termenelor
Proiectare: 6–12 luni.
Construcție:
700 pers./ha: 3 ani (100–120 clădiri).
300 pers./ha: 2–2,5 ani (40–50 clădiri).
200 pers./ha: 2–2,5 ani (25–35 clădiri).
Infrastructura de transport:
700 pers./ha: 12 luni (lărgire drumuri, achiziție 11 unități).
300 pers./ha: 6–9 luni.
200 pers./ha: 6 luni.
Total:
700 pers./ha: 4–4,5 ani.
300 pers./ha: 2,5–3,5 ani.
200 pers./ha: 2,5–3 ani.
5. Aspecte ecologice
5.1. Impactul asupra emisiilor
Densitatea mare (700 pers./ha) crește traficul (750 automobile/oră), ceea ce duce la emisii mai mari de CO₂. Presupunem că o mașină emite 120 g CO₂/km, iar o deplasare medie este de 5 km:
700 pers./ha: 750 automobile/oră × 5 km × 120 g = 450 kg CO₂/oră în vârf.
300 pers./ha: 321–482 automobile/oră → 193–289 kg CO₂/oră.
200 pers./ha: 214–321 automobile/oră → 128–193 kg CO₂/oră. Densitatea mai mică reduce emisiile cu 36–71%, făcând proiectul mai ecologic.
5.2. Zone verzi
700 pers./ha: Densitate mare → mai puțin spațiu pentru parcuri (10–15% din suprafață).
300 și 200 pers./ha: Mai mult spațiu pentru verdeață (20–30%), îmbunătățind microclimatul.
6. Comparație cu alte orașe
6.1. Exemplu: Chișinău și București
În București (România), proiectele cu densitate de 500–700 pers./ha (de exemplu, cartierul Titan) se confruntă cu ambuteiaje, necesitând drumuri noi și metrou. În Chișinău, unde metroul lipsește, densitatea mare (700 pers./ha) creează, de asemenea, presiune, dar o densitate mai mică (300 pers./ha) permite gestionarea cu troleibuze, similar proiectelor de succes cu densitate 200–400 pers./ha (de exemplu, cartierul Botanica).
7. Vizualizare în QGIS
7.1. Pregătirea datelor
Fișierul GeoJSON cu traseele a fost creat pentru vizualizare în QGIS:
Limitele „DUOMO” (poligon 17,14 ha).
Trasee: centru, sud, nord, intern (LineString). Fișierul a fost încărcat prin Layer → Add Vector Layer, utilizând EPSG:3857.
7.2. Rezultate
Harta a arătat traseele suprapuse pe OpenStreetMap, cu frecvența curselor (de exemplu, 2 minute pentru centru la 700 pers./ha). Acest lucru a permis optimizarea poziționării stațiilor și identificarea punctelor critice.
8. Recomandare
8.1. Comparație
700 pers./ha: Profit maxim, dar costuri mari ($3,85 mln + $945.000/an) și termene lungi (4–4,5 ani).
300 pers./ha: Echilibru: $1,95 mln + $510.000–$540.000/an, 2,5–3,5 ani.
200 pers./ha: Costuri minime ($1,575 mln + $435.000/an) și termene scurte (2,5–3 ani), dar profit mai mic.
8.2. Alegerea optimă
Se recomandă 300 pers./ha (5.142 locuitori): încărcare moderată, costuri și termene echilibrate, posibilitate de creștere.
Concluzie
Densitatea de 300 pers./ha pentru „DUOMO” oferă un raport optim între încărcarea transportului, costuri și calitatea vieții. Utilizarea GeoJSON și QGIS a permis vizualizarea și optimizarea traseelor, ceea ce va fi cheia succesului proiectului.
Комментариев нет:
Отправить комментарий