Și ce sistem de protecție există la Roma, unde monumentele nu pot fi comparate cu ale noastre? Cum este reglementat acolo?
Sistemul de protecție din Roma este unul dintre cele mai complexe și ramificate din Europa, deoarece orașul reprezintă un peisaj urban-arheologic stratificat, unde se intersectează elemente antice, medievale, renascentiste, baroce și moderne. Iată cum funcționează în practică:
 |
| 2009 |
 |
| 2015 |
 |
| 2023 |
🏛 1. Baza juridică a protecției
Lege / Instituție | Descriere |
Codice dei Beni Culturali e del Paesaggio (2004) | Codul național care reglementează protecția patrimoniului cultural. La Roma se aplică cu strictețe maximă. |
Sovrintendenza Capitolina ai Beni Culturali | Autoritate de supraveghere municipală. Controlează restaurările, săpăturile, urbanismul în zona centrului istoric. |
Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per Roma | Structură de nivel național – responsabilă de arheologie, fațade, zone de protecție a coridoarelor vizuale. |
Zonă tampon UNESCO | Centrul Romei este înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1980. Toate proiectele din zonă sunt supuse evaluării impactului asupra patrimoniului (Heritage Impact Assessment – HIA). |
🧱 2. Reglementări zonale de protecție
Zonă | Reglementare |
Centro Storico (A) | Nu este doar o zonă a monumentelor, ci țesut urban istoric (≈22 km²). Sunt interzise modificările de fațadă fără autorizație, ferestrele din plastic, aparatele de aer condiționat vizibile; este obligatorie restaurarea cu materiale istorice. |
Zonă arheologică | Straturile subterane cu posibile ruine (forumuri, temple, terme) necesită cercetări arheologice preventive înainte de orice lucrare. Chiar și înlocuirea canalizării – cu arheolog prezent. |
ZTL Monumentale | Zonă cu acces rutier restricționat în centrul istoric – parte din protecția mediului urban (vibrații, poluare etc.). |
Coridoare vizuale protejate | Sunt stabilite coridoare către Colosseum, Panteon, Bazilica Sf. Petru etc. – este interzisă construirea de clădiri care afectează panorama. |
🔍 3. Instrumente de gestionare a protecției
Instrument | Utilizare |
Heritage Impact Assessment (HIA) | Obligatoriu pentru orice proiect ce afectează mediul istoric (ex.: amplasarea unei scene temporare în Piazza Navona). |
Piani di Gestione (Planuri de Management) | Elaborate pentru zone-cheie: Forum Romanum, Vatican, Trastevere etc. – cu reguli clare de utilizare și conservare. |
Sistema Informativo Territoriale (SIT) | Hartă publică cu straturi GIS: monumente, risc arheologic, restricții, coridoare vizuale. |
Regulament public al culorilor, ferestrelor, firmelor | Sistem unificat de control al imaginii stradale. Ex.: obloanele trebuie să fie verzi în Trastevere, ferestrele – din lemn. |
🧭 Exemple de aplicare practică
Linia C a metroului: fiecare metru de săpătură a fost însoțit de arheologi; proiectul a fost oprit de mai multe ori la descoperirea de artefacte (ex.: Forumul lui Hadrian).
Via dei Fori Imperiali (între Colosseum și Piazza Venezia): se discută eliminarea asfaltului și amenajarea unui parc arheologic.
Trastevere: funcționează un comitet de cartier împreună cu autoritatea de protecție, care aprobă fiecare firmă, cafenea, mobilier urban.
🎯 Principiu de bază: “conservazione integrata” (protecție integrată)
Asta înseamnă că nu este protejată doar o clădire, ci întregul sistem:
Aplicabilitate pentru cazul „Gaudeamus” din Chișinău
În cazul în care s-ar fi aplicat principiile protecției integrale din Roma, situația cu cinematograful „Gaudeamus” – construit pe locul fostei capele și al cimitirului luteran – nu ar fi fost posibilă fără cercetări arheologice obligatorii.
🔍 Ce ar fi fost necesar într-un sistem de tip roman
Etapă | Obligația dezvoltatorului |
1. Verificarea riscului arheologic (Carta del Rischio Archeologico) | Harta arheologică ar arăta că terenul este fost cimitir, cu probabilitate mare de existență a mormintelor și fundațiilor capelei. |
2. Obbligo di indagine preliminare (cercetare preliminară obligatorie) | Înainte de săpături, dezvoltatorul ar trebui să angajeze arheologi pentru sondaje stratigrafice. |
3. Suspendarea temporară a lucrărilor | Dacă se descoperă vestigii, proiectul se modifică sau continuă sub supraveghere arheologică. |
4. Integrarea vestigiilor descoperite | Fundațiile sau criptele ar fi integrate: muzeu subteran, podea transparentă, parc memorial etc. |
🚫 Ce s-a întâmplat la Chișinău
Fapt | Neconformitate |
„Gaudeamus” construit pe locul capelei și mormintelor | Nu au fost efectuate cercetări arheologice prealabile. |
Există informații despre înmormântări în zonă | Au fost ignorate sau considerate nerelevante. |
Niciun element memorial sau arheologic încorporat | Nu există nici semnalizare, nici valorificare a vestigiilor. |
🧭 Ce s-ar fi schimbat cu abordarea „romană”
Cercetarea arheologică ar fi fost obligatorie în cadrul PUZ sau al certificatului urbanistic.
Orice lucrare ar fi fost coordonată cu autoritățile de protecție a stratului arheologic (ca în Italia sau Lituania).
Proiectul putea fi adaptat pentru a include o fereastră arheologică sau un memorial public, în loc de construcție integrală.
📌 Concluzie
Dacă în Chișinău ar fi existat un sistem de protecție similar celui roman:
„Gaudeamus” nu ar fi putut fi construit fără aviz arheologic;
Din faza de proiectare s-ar fi știut că este o zonă vulnerabilă din punct de vedere istoric;
Stratul arheologic de sub clădire ar fi fost protejat indiferent de statutul construcției de deasupra.
Cum se deosebesc Varșovia "post-reconstruită" și Coventry "al ruinelor" de Chișinăul "post-sovietic" (și de ce aceasta nu anulează statutul de patrimoniu, ci necesitatea unei alte strategii)
Parametru | Varșovia (UNESCO Nr. 30) | Coventry (ruine + catedrală nouă, Grade I) | Chișinău - centru |
Pierderi de război | 85% din clădiri distruse în 1944 | Catedrala arsă pe 14 nov. 1940 | Mare parte din centru distrus în vara anului 1941 |
Reacție postbelică | Program național de reconstrucție 1945-55 → refacere "ca înainte" după desenele lui Canaletto. UNESCO | Principiul "păstrării ruinelor" + catedrală modernistă alături (1956-62). Historic England | Fără reconstrucții, fără conservare. Planul din 1947 încremenit; urbanismul sovietic a îndepărtat resturile antebelice. |
Conceptul autenticității | "Autenticitate documentară" – contează planurile, pozele și continuitatea vieții urbane, chiar dacă cărămida e nouă | "Autenticitatea traumei" – rana războiului e vizibilă; arhitectura nouă ca simbol al reconcilierii | Materialul vechi pierdut; rămas doar traseul străzilor, funcțiile istorice și memoria colectivă |
Statut de protecție | UNESCO, criteriul vi (exemplu de reconstrucție totală) | Monument național Grade I | Listă dispersată de monumente punctuale; ansamblul nu este protejat |
Întrebare: Ce e de făcut când "pietrele" s-au pierdut și orașul e eterogen?
Recunoașterea valorii stratificate
Materie: fundații păstrate, fragmente antebelice, axa stalinistă Ȟtefan cel Mare
Memorie: fotografii din 1941, istoria Mahalalei Evreiești, cronici ale demolărilor postbelice
Modernismul sovietic devine patrimoniu (50-70 de ani) – stratul trei
De la logica "a reconstrui / a nu reconstrui" la Historic Urban Landscape (HUL, UNESCO 2011):
Se protejează nu doar clădiri, ci rețele stradale, coridoare vizuale, practici sociale
Exemplu: Nu se reconstruiește Bursa ca în 1900, ci se conservă fundația, se trasează conturul în pavaj, iar clădirea nouă respectă volumele istorice
Extinderea noțiunii de autenticitate (Nara, 1994):
Criteriile de autenticitate trebuie să țină cont de contextul cultural. Dacă materialul fizic s-a pierdut, dar s-au păstrat planificarea, funcțiile și sensul, obiectul poate fi recunoscut ca patrimoniu.
Traseu practic pentru Chișinău
Pas | Mecanism | Ce oferă |
Cartografierea "straturilor" | Baza GIS: elemente antebelice, modernism sovietic, post-1991 | Dovada continuității peisajului urban istoric |
Reglementări HUL | Limite de încălțare, aliniamente, design vitrine + stimulente de restaurare | Gestionarea zonei mixte fără a bloca dezvoltarea |
Interpretarea memoriei | Rute AR, contururi vizuale ale caselor dispărute, micro-muzeu al războiului din 1941 | Vizibilizarea trecutului pentru cetățeni |
Actualizarea Registrului RM | De la puncte la ansamblul centrului istoric | Protecție juridică a unui peisaj coerent |
Parteneriat comunitar | Proiecte de tip "Adoptă o curte", arhive foto, ateliere publice | Legitimitate socială pentru conservare |
Комментариев нет:
Отправить комментарий