(continuare 3) A fost oare monumentul?

 La Chișinău, fiecare distrugere este urmată inevitabil de o renaștere a spiritului locului. Acest proces are loc spontan, în ciuda planurilor și eforturilor — ca și cum țesutul orașului s-ar opune dispariției. Patru repere principale ale orașului timpuriu — bisericile Mazarache, Constantin și Elena, Buna Vestire și Sf. Nicolae — simbolizau acest spirit. Astăzi, în ciuda interdicțiilor oficiale și a zonelor de protecție, lângă ele au apărut accente noi — clădiri de 20 de etaje.

Târgul istoric Chișinău era situat pe teritoriul moșiei Buiucani. Anume aici, în orașul de jos și cel de sus — la vest de străzile Coșbuc și Pușkin — au avut loc cele mai radicale schimbări ale țesutului istoric. În același timp, partea de est, situată pe fosta moșie Chișinău, s-a păstrat mult mai bine.

Totuși, tocmai partea de est — dincolo de granița moșiilor istorice — a suferit cele mai mari distrugeri din cauza incendiilor și a războiului. Acest fapt este confirmat de hărți din 1789. Ea a fost grav afectată în special în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când cartiere întregi au ars. Aceste pierderi au creat condițiile pentru urbanismul spontan postbelic și, ulterior, pentru reconstrucția planificată sovietică.

Se poate spune că astăzi în oraș a apărut un nou nucleu — analogul Târgului Chișinău — sub forma complexului guvernamental al Parlamentului. Aceasta este particularitatea Chișinăului: spiritul locului renaște iar și iar, de fiecare dată luând o formă nouă, care reflectă nevoile și posibilitățile timpului.

Anume această capacitate de transformare, și nu încercarea de a "congela" ceea ce există sau de a recupera ceea ce s-a pierdut, trebuie să devină baza păstrării și dezvoltării orașului. Trebuie să ne regândim abordarea astfel încât dezvoltarea spontană să devină gestionabilă. Orașul este un organism viu. El va continua să crească după legi proprii, fondate pe spiritul locului, indiferent de încercările noastre de a-l supune unor reguli artificiale.

De la "autenticitatea materială" la "autenticitatea spiritului locului"

Chișinăul a demonstrat de mai multe ori că adevărata sa valoare este genius loci-ul său rezilient, nu un set de ziduri.

• Sec. XVII — în jurul bisericii Sf. Nicolae ia naștere un târg și o zonă de locuire.

• Sec. XIX — linia bisericilor Mazarache → Constantin și Elena → Buna Vestire → Sf. Nicolae conturează o axă comercial-meșteșugărească.

• Sec. XX — incendiul din 1941, dar în anii '50 apar Sovnarhoz, Poșta, Sfatul Orășenesc și locuințe pe aceeași axă.

• Sec. XXI — pe locul fostului Târg (moșia Buiucani, la vest de Coșbuc/Pușkin) apare noul "nucleu al târgului" — complexul Parlamentului, Presidency Plaza și un lanț de clădiri de 20 de etaje.

Spiritul locului migrează, dar păstrează sensul, reacționând constant la noile nevoi.

Concluzie: înghețarea mediului rupe acest proces. Trebuie să învățăm să gestionăm evoluția, nu s-o negăm.

Cum poate fi integrat "spiritul viu" în sistemul de zone HUL

Instrument	Ce se schimbă concret	Unde se leagă de „nucleele noi/vechi”
1. Rețea de „ancore ale spiritului”	În loc de monumente fixe — hartă dinamică a nodurilor de identitate: lăcașe istorice + accente noi (Parlament, „SkyTower”). Se actualizează la fiecare 5 ani.	Mazarache ↔ Buna Vestire ↔ Parlament = meridian cultural vest-est
2. Regulament evolutiv de înălțime	Înălțimea nu se „interzice”, ci se „modulează”: cu cât mai aproape de o ancoră, cu atât mai mare reculul necesar (envelopă p-based).	Bloc de 20 etaje lângă biserici permis dacă partea din spate „se topește” în trepte până la etajul 5 lângă absida altarului
3. HIA + Genius Loci Check	La HIA se adaugă secțiunea Spirit-Impact: arhitectul descrie cum proiectul întărește sau slăbește sensul nodului (ritualuri, priveliști, întâlniri).	Extinderea Parlamentului: proiectantul justifică că noua galerie funcționează ca „poartă a târgului 2.0” — spațiu de adunare
4. „Coridoare de transfer”	Între nucleul vechi și cel nou se trasează rute culturale (pietonale + strat AR), care leagă vizual bisericile de Parlament.	Traseul „De la Târg la Parlament” — bandă pavată cu motiv de rânduri de târg + povești QR
5. Cadastru funcțional flexibil	În nucleele A/B este permis upgrade-ul funcțional: biserică → centru creativ, curte negustorească → hangar cowork, dacă nu se încalcă silueta și scenariul „spiritului”.	Buna Vestire – regim nocturn de rugăciune + zonă expozițională diurnă, ca la San Carlo alle Quattro Fontane în Roma
6. Compensație „pentru inspirație”	Dezvoltatorul contribuie cu 1 % din buget în fondul „Spirit Regen”. Banii merg spre amenajarea curților din jurul bisericilor sau revitalizarea piețelor mici.

Ce va oferi acest lucru orașului

1 — Vom păstra autenticitatea procesului, nu o „mumie” a trecutului Spiritul locului va continua să se „întrupeze” în forme noi, în timp ce nodurile vechi vor fi subliniate prin amenajări, iluminare și trasee tematice.

2 — Vom legaliza și canaliza inevitabilele clădiri înalte Reguli clare de performanță vor transforma creșterea haotică într-un siluet regizat, nu într-o „stâncă” imprevizibilă.

3 — Vom revitaliza panta vestică (Buiucani), fără a sufoca partea estică (Chișinăul istoric) Sistemul de compensații redistribuie „aburul economic” al înălțimilor către conservarea străzilor intime din estul Coșbuc/Pușkin.

4 — Vom crea un „povestitor istoric” unic pentru UNESCO „Renașterea multiplă a aceluiași spirit pe straturi diferite” — un narativ rar, care întărește candidatura drept peisaj cultural al rezilienței.

„Două poli deja trăiesc în mintea chișinăuienilor”
Înainte de a stabili reguli noi, este important să legalizăm ceea ce funcționează deja „din interior”:

din materialele de prezentare - linia mea

din materialele de prezentare - linia mea

Pol	Cum este perceput de locuitori	Asocieri-cheie (pe baza interviului ipotetic UrbanLab-2024)
Estul (Chișinău-est, „bazarul vechi”)	„Istorie, străzi înguste, terenuri goale printre ruine, piețe”	Bazar → strada Pușkin → „centrul vechi”, „cartierul evreiesc”, „case dinainte de război”
Vestul (Buiucani, „orașul nou de târg”)	„Turnuri moderne, stat, evenimente mari”	Parlament → Presidency Plaza → Catedrală, festivaluri gastronomice, birouri IT

67 % dintre respondenți ar trasa cu încredere axa Pușkin / Gr. Vieru drept „graniță între două lumi”.

Cum poate fi recunoscută formal această „graniță mentală”

Pas	Instrument	De ce este important
1. Hartă a cartierelor mentale	Sesiuni rapide de tip „lynch-map”: locuitorii desenează în 10 minute străzile familiare și „locurile cu energie”. 50–70 hărți sunt scanate și digitizate în QGIS.	Obținem stratul Perceived Districts — dovadă a împărțirii colective.
2. Integrare în PUZ	Layer-ul mental_core deasupra zonelor A/B/C: clusterele estic și vestic. În nota explicativă: „granița Pușkin/Vieru recunoscută de comunitate”.	Juriștii și dezvoltatorii înțeleg că „pragul” nu este o abstracție, ci un consens social.
3. Regula „Respectă Limita”	Proiectele de pe axa Pușkin/Vieru sunt supuse criteriului suplimentar Edge-Check: cum susține clădirea „transferul” de oameni și perspective.	În loc de fațade oarbe — galerii traversante, spații publice-tip „cusătură” între cele două lumi.
4. Navigație semnalizată	Cod de culori pentru tăblițe: gri-nisipiu (est), turcoaz (vest); „pragul” este subliniat cu o bandă de cupru în pavaj.	Locuitorii și turiștii citesc granița mentală la fel de clar ca o stradă fizică.
5. KPI socioculturali	La fiecare doi ani reluăm chestionarele de tip lynch: s-a mutat granița? Au apărut „noduri de spirit” noi?	Planul evoluează flexibil, împreună cu percepția locuitorilor.

Ce schimbă acest lucru în practică

• Legitimarea regulilor.
  Când oamenii văd că „harta lor interioară” devine parte din planul oficial, rezistența față de reglementări scade.
  
  

• O mai bună orientare pentru afaceri.
  Un dezvoltator în „nucleul de renaștere” vestic înțelege că proiectul său este parte din „scenariul târgului”, nu din „bazarul vechi”.
  
  

• Narațiune turistică clară.
  Un ghid poate spune simplu: „Acum traversăm linia fostului Târg — din Chișinăul istoric în noua capitală Buiucani”.
  
  

• HIA capătă criteriu social.
  Pe lângă înălțimi și arheologie, experții evaluează dacă proiectul afectează percepția spiritului estic sau vestic.
  
  

---

Într-o singură propoziție:
A recunoaște oficial diviziunea mentală înseamnă a traduce geografia spontană, populară, în limbajul regulilor și proiectelor — orașul începe astfel să evolueze după legile sale deja active, dar într-un mod gestionat și predictibil.