Introducere
O coincidență interesantă: pe hărțile europene medievale, în zona actualului Chișinău apare denumirea Tiraz, iar în Asia Centrală există și astăzi vechiul oraș Taraz. Ambele variante au o rădăcină lingvistică comună, legată de cuvântul arabo-persan ṭirāz, care înseamnă „cântar”, „model”, „loc de comerț”.
Taraz în Asia Centrală
Taraz (Kazahstanul de azi) a fost un nod comercial important pe Drumul Mătăsii.
Numele său este asociat direct cu „cântarul”: era un oraș unde negustorii își schimbau mărfurile și le cântăreau.
Încă din secolele VIII–X, cronicarii arabi și persani îl numeau orașul negustorilor.
Tiraz în Basarabia
Pe mai multe hărți din secolele XVI–XVII, în zona viitorului Chișinău este menționat un punct numit Tiraz.
Nu este vorba de Tyras (denumirea antică a Nistrului) și nici de Cetatea Albă (Akkerman), care era întotdeauna indicată separat.
Cel mai probabil, Tiraz desemna o așezare târgoveață, nucleul viitorului Chișinău.
În actele moldovenești din secolul XVII este menționată obștea „cei din Trești”, care, posibil, reprezintă o transformare a vechii denumiri Tiraz.
Pe aceleași hărți era uneori arătat și un alt Tiraz, mai la sud. Probabil era vorba despre satul Tirașpol, legat de zona actualelor Cimișlia sau Ceadîr-Lunga; potrivit arhivelor, acest sat (Tirașpol) a existat ca unitate administrativă separată până la 11 iunie 1964, când a fost inclus în orașul Ceadîr-Lunga.
Origine comună
Atât Taraz, cât și Tiraz provin din aceeași rădăcină arabo-persană ṭirāz (طِراز). În grafia arabă acest cuvânt se scria „طراز”, iar cum în scrierea arabă vocalele nu sunt întotdeauna marcate, el putea fi citit și ca tirāz, și ca tarāz. În transliterarea latină a devenit Tiraz sau Taraz. Sensul a rămas același: cântar, ordine, model, loc de comerț, iar mai târziu termenul s-a fixat ca toponim.
În Asia Centrală cuvântul s-a păstrat ca nume de oraș, menționat în cronici chineze din secolele VI–VIII și în surse arabe și persane din secolele IX–X ca mare centru comercial.
În Basarabia a intrat prin surse otomano-turce și, probabil, a fost folosit ca termen pentru desemnarea unei piețe, pe care cartografii europeni l-au perceput ca toponim.
Importanța pentru Chișinău
Spre deosebire de multe orașe din regiune, Chișinăul nu avea nici râu mare, nici resurse minerale, nici importanță militară.
Nașterea sa este legată exclusiv de funcția comercială — târgul, răscrucea drumurilor de uscat și izvoarele pentru caravane.
Astfel, Tiraz poate fi considerat cea mai veche reflectare a rolului care a determinat soarta ulterioară a orașului: să fie centru comercial și negustoresc.
Și ca orice punct comercial din acea vreme, trebuia să aibă posibilități de apărare: fortificații, gard, poate palisade de lemn sau valuri de pământ. În plus, la târg era întreținut probabil și un mic garnizon de mercenari, cel mai probabil recrutați din teritoriile apropiate, pentru menținerea ordinii și protejarea caravanelor. Cu timpul, mercenarii își întemeiau familii și se așezau lângă fortificații, formând un cartier separat de centrul comercial. Acest lucru poate explica existența satului separat Akbașev Chișineu sub dealul Măzărachi, lângă fortificație, și separat Tiraz — orașul negustorilor din vale, lângă pădurea care cobora spre râu.
Ipoteza băștino-madjară
În perioada migrației maghiarilor în aceste locuri, conform tradiției, existau așezările Kis Jenő („Micul Jenő”) și Büyük Jenő („Marele Jenő”), care corespund viitoarelor denumiri Chișinău și Buiucani.
Aceste așezări sunt legate de tribul bașchir Jenő, unul dintre cele trei triburi bașchire din cadrul „celor șapte triburi maghiare”.
Dacă acceptăm această versiune, atunci centrele militare tribale Kis Jenő și Büyük Jenő puteau proteja un centru comercial, care în tradiția arabo-turcică putea fi numit Tiraz.
Bașchirii foloseau probabil termeni mai obișnuiți precum „bazar”, „balïq” (oraș), „sarai” (curte, centru), însă prin canalele arabo-otomane denumirea ṭirāz s-a putut fixa pe hărți.
Astfel, apare un model: așezările militare (Jenő) + centrul comercial (Tiraz) = începuturile viitorului Chișinău și Buiucani.
Bazarul în sursele moldovenești
„operaţiunile comerciale zilnice în orașele Țării Moldovei se efectuau în piaţa orașului, numită în documente bazar, pazar sau târg, unde se aflau tarabele pentru vânzare. În jurul acestei pieţe se aflau prăvăliile, hanurile și casele negustorilor.”
(Edificii pentru comerț în Țara Moldovei în sec. XVI–XVIII, N. Dudnicenco)
Acest fragment confirmă că în documentele moldovenești din secolele XVI–XVIII pentru desemnarea pieței se foloseau cuvintele „bazar/pazar” și „târg”. Aceasta subliniază continuitatea terminologiei și legătura cu vechea denumire Tiraz.
Paralele istorice
Așa cum Ceadîr-Lunga în secolul XX a înglobat satul Tirașpol, la fel și Chișinăul a înglobat la timpul său nuclee mai vechi: Tiraz ca oraș al negustorilor și Büyük Jenő (Buiucani) ca așezare separată. Aceste procese arată dinamica tipică a regiunii: micile centre comerciale și militare s-au unit treptat într-un organism urban mai mare.
Concluzie
Istoria denumirilor Tiraz și Taraz arată cum o rădăcină cultural-lingvistică unică s-a putut manifesta în regiuni diferite ale Eurasiei. Nu este vorba de același loc, dar în ambele cazuri avem de-a face cu un simbol al comerțului, schimbului și vieții urbane, apărute în jurul pieței.
Комментариев нет:
Отправить комментарий