Chișinău: De ce este nevoie de concurs internațional pentru viitorul terenului „Aroma”

1. Contextul situației

Pe teritoriul fostei întreprinderi „Aroma”, inclusiv Casa Șustov – monument de arhitectură de valoare națională, s-au făcut de mai multe ori încercări de a obține aprobarea pentru construcția de blocuri locative. Aceste proiecte au fost prezentate de proprietarul clădirilor către Consiliul Național al Monumentelor, dar de fiecare dată au primit refuz. Motivele sunt clare: zona are valoare patrimonială, iar funcția de locuințe înalte intră în conflict atât cu regimul de protecție, cât și cu interesul public.

În timp, această situație a generat tensiuni între dorințele investitorilor și așteptările comunității. Orașul are nevoie de spații care să răspundă unor nevoi publice urgente – zone culturale, parcuri, spații educaționale și locuri de întâlnire –, nu de noi blocuri într-un centru deja suprasaturat. Astfel, s-a creat un blocaj evident: investitorul urmărește profitul prin dezvoltare rezidențială masivă, în timp ce orașul are nevoie de un alt tip de regenerare urbană. Din acest contrast apare necesitatea unui mecanism nou, echilibrat, care să asigure păstrarea patrimoniului și revitalizarea spațiului pentru locuitori. În plus, lipsa unei viziuni comune între actorii privați și autoritatea publică riscă să mențină terenurile într-o stare de stagnare ani la rând, ceea ce aduce prejudicii nu doar estetice, ci și economice pentru întreaga zonă centrală.

2. Interese diferite: investitor vs. comunitate

Pe acest teren există o confruntare de viziuni care depășește simpla alegere între construcții noi și conservarea patrimoniului. În realitate, se ciocnesc două logici urbane: una orientată spre profit imediat, reprezentată de investitor, și una axată pe valoarea comunitară și pe dezvoltarea durabilă, reprezentată de oraș și locuitori. Înțelegerea acestei diferențe este esențială pentru a înțelege de ce soluția locativă este respinsă constant și de ce comunitatea insistă asupra unor funcții culturale, sociale și economice alternative.

Investitorul urmărește obținerea profitului maxim prin construcția de locuințe. Aceasta este o soluție rapidă și simplă, dar nerelevantă pentru contextul urbanistic și social al zonei.
Orașul și locuitorii au nevoie de un pol cultural, turistic și economic alternativ, un spațiu public viu, unde să fie integrate funcții precum: muzee, spații educaționale, târguri de produse eco, evenimente culturale, parcuri și zone verzi.

Exemplele recente arată limpede aceste diferențe: yard sale-urile de la Aroma au atras public divers și au arătat dorința oamenilor de a avea un loc de întâlnire creativ și relaxat. Totodată, Festivalul Național al Vinului demonstrează interesul pentru gastronomie, cultură și identitate locală. Alte evenimente similare – târguri artizanale, expoziții temporare sau concerte mici – au arătat același potențial de mobilizare comunitară. Aceste experiențe confirmă că locul are potențial să devină un centru comunitar, cultural și turistic, un pol care să funcționeze zilnic și să fie transformat în weekend în spațiu de festival. Un cartier de blocuri nu ar genera aceeași valoare socială și nici nu ar atrage vizitatori. În schimb, un spațiu cultural și gastronomic ar putea aduce beneficii multiple: dezvoltarea turismului, stimularea micilor producători locali, crearea de locuri de muncă în industrii creative și consolidarea imaginii orașului ca destinație turistică atractivă. În plus, existența unor activități permanente și temporare ar asigura sustenabilitatea economică și ar integra comunitatea în procesul de utilizare a spațiului.

3. Situația juridică: terenuri publice, clădiri private

Un element crucial este faptul că terenurile de la „Aroma” și Poligrafcombinat sunt proprietate de stat, cu statut de proprietate publică, iar în proprietatea privată se află doar clădirile. Această configurație schimbă echilibrul de putere. Primăria, prin dreptul de administrator al terenurilor publice, poate stabili regulile de utilizare, poate defini funcțiile permise prin planificare urbană (PUZ) și poate limita riscul unor proiecte care ar afecta orașul.

Această situație oferă un avantaj strategic major: terenul nu poate fi înstrăinat fără decizie publică, ceea ce oferă autorităților posibilitatea de a impune o viziune pe termen lung, aliniată interesului comunității. Astfel, orașul poate preveni speculațiile imobiliare și poate orienta dezvoltarea către obiective de interes public. Dacă proprietarii actuali ai clădirilor nu doresc să accepte aceste reguli, există alternativa de a atrage alți investitori, dispuși să participe la concesiuni sau parteneriate public-private, respectând condițiile stabilite de municipalitate și contribuind la dezvoltarea zonei conform interesului public. În plus, această separare între proprietatea terenului și a clădirilor face posibilă o strategie graduală, prin care orașul poate stabili priorități de dezvoltare, poate condiționa investițiile de respectarea normelor de protecție a patrimoniului și poate crea presiune constructivă asupra actorilor privați. În acest mod, terenurile nu vor rămâne blocate în stagnare, ci vor fi incluse într-un proces treptat de revitalizare, unde fiecare etapă de investiție va fi monitorizată și orientată către rezultate benefice pentru comunitate.

4. De ce este necesar concursul internațional

Un concurs internațional de concepte, precedat de o dezbatere publică, este soluția optimă din mai multe motive:

Transparență – deciziile se iau deschis, cu implicarea mai multor echipe, nu prin negocieri închise cu un singur investitor.
Participare publică – locuitorii pot exprima ce funcții consideră necesare: muzeu, parc, piață eco, Wine City, spații pentru copii și tineri.
Calitate urbanistică – echipele internaționale pot aduce idei inovatoare și soluții moderne, adaptate contextului Chișinăului.
Echilibru între patrimoniu și dezvoltare – concursul obligă la respectarea Casei Șustov și la valorificarea patrimoniului industrial, dar în același timp deschide calea pentru funcții economice sustenabile.
Etapizare realistă – se poate stabili un plan clar: început rapid pe terenul „Aroma”, cu activități culturale și târguri, iar terenul Poligrafcombinatului rezervat ca perspectivă de extindere pe termen lung.
Legitimare democratică – prin consultarea publicului și prin procesul de concurs, rezultatul capătă legitimitate și sprijin social.

Exemple internaționale arată că această cale funcționează: în Berlin, zona RAW-Gelände s-a transformat din spațiu industrial într-un cartier cultural; în Porto, complexul WOW a devenit un pol turistic dedicat vinului și gastronomiei; la Barcelona, programul 22@ a arătat cum foste terenuri industriale pot fi revitalizate pentru economie creativă și cultură. Chișinăul poate învăța din aceste modele. De asemenea, experiența din Markthalle Neun (Berlin) sau Mercato Centrale (Florența) demonstrează cum piețele alimentare și eco pot deveni adevărate atracții urbane și pot revitaliza cartiere întregi.

Astfel, concursul nu este doar o formalitate arhitecturală, ci un instrument de politică urbană, care permite orașului să stabilească reguli clare, să testeze scenarii și să selecteze cea mai bună soluție pentru viitor.

5. Concluzie: o soluție pentru oraș și locuitori

După ani de refuzuri pentru locuințe, devine evident că zona „Aroma” nu poate fi transformată într-un cartier rezidențial. În schimb, are șansa să devină un district cultural, turistic și creativ – un loc unde patrimoniul se îmbină cu inovația și unde comunitatea găsește spațiu pentru evenimente, gastronomie, educație și relaxare. Această transformare ar putea contribui la consolidarea brandului internațional al Chișinăului ca oraș al vinului și al culturii, în linie cu potențialul turistic al Republicii Moldova.

Concursul internațional, organizat de Primărie și Ministerul Culturii, pe baza unei programe clare și discutate cu cetățenii, este singura cale de a depăși blocajul actual. În acest fel, interesele orașului vor prevala, iar terenurile publice vor fi puse în valoare printr-o viziune sustenabilă, în beneficiul tuturor generațiilor. Această abordare oferă nu doar o soluție punctuală, ci și un model de guvernanță urbană participativă pentru întregul Chișinău. Ea ar putea deveni un precedent important pentru modul în care alte spații industriale sau terenuri publice din oraș vor fi transformate în viitor, consolidând principiul că dezvoltarea urbană trebuie să fie nu doar profitabilă, ci și echitabilă, incluzivă și orientată către binele comun.

📑 Termeni de Referință – Concurs Internațional de Concepte

Revitalizarea teritoriului fostei întreprinderi «Aroma» și al Poligrafcombinatului, Chișinău

1. Organizatori

Primăria Municipiului Chișinău
În parteneriat cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Consiliul Național al Monumentelor
Susținere posibilă din partea donatorilor internaționali (EBRD, EU Creative Europe, GIZ ș.a.)

2. Obiectul concursului

Teritoriul fostei întreprinderi «Aroma», inclusiv monumentul de arhitectură – Casa fabricii Șustov.
Teritoriul adiacent al Poligrafcombinatului, prevăzut pentru eventuală relocalizare din centrul istoric.
Suprafața totală: câteva hectare (conform cadastrului).

3. Scopul concursului

Crearea unui district urban multifuncțional care combină cultura, educația, turismul, gastronomia și funcțiile comunitare.
Integrarea patrimoniului industrial și arhitectural într-un proiect contemporan.
Dezvoltarea unui pol de atracție pentru locuitorii Chișinăului și turiști internaționali.
Asigurarea unui model sustenabil de utilizare zilnică și transformare pentru weekenduri și evenimente.

4. Obiective principale

Revitalizarea adaptivă a Casei Șustov ca nucleu istoric și muzeu.
Integrarea conceptului „Orașul Vinului” – pavilion central pentru vinării mari și mici, degustări, școală de somelieri.
Crearea unui Eco Market permanent pentru producători locali și fermieri, cu posibilitate de extindere la târguri mari de weekend.
Dezvoltarea unui cluster creativ-educațional (hub IT, coworking, ateliere de artă, rezidențe artistice).
Spații sociale și comunitare – pentru copii, sport, cluburi și evenimente.
Spații publice verzi – parc urban, curți multifuncționale, zone pentru evenimente.
Flexibilitate funcțională – utilizare zilnică (educație, gastronomie, parc) și transformare la final de săptămână (târguri, festivaluri, concerte).

5. Funcții și programe obligatorii

Complex muzeal-cultural + parc (muzeu al vinului și patrimoniului industrial, parc verde).
Cluster creativ-educațional (coworking, laboratoare, ateliere, spații pentru tineri).
Orașul Vinului (Wine City) (pavilioane pentru vinării mari și mici, degustări, restaurante, integrare cu Festivalul Național al Vinului).
Eco Market & Food Hall (piață săptămânală eco, standuri pentru fermieri și apicultori, zonă de street-food).
Funcții sociale și comerciale (centru pentru copii, cluburi comunitare, spații sportive, cafenele și magazine locale).

6. Principiul utilizării hibride

În timpul săptămânii (luni–vineri)

Muzeu, coworking, ateliere, piață eco mică, wine-baruri, activități afterschool.

În weekend și la evenimente

Piață mare eco, târguri artizanale (yard sale), festivaluri de vin și gastronomie, concerte, expoziții, spații transformabile pentru evenimente de masă.

7. Etapizarea implementării

Concursanții trebuie să propună un plan etapizat (Faza I–III), care să includă atât fazele temporale, cât și ordinea de dezvoltare a teritoriilor:

Prioritate: teritoriul Aroma – nucleul inițial al proiectului (Casa Șustov, Wine City, Eco Market, spații creative).
Perspectivă: teritoriul Poligrafcombinatului – tratat ca etapă ulterioară, pentru extinderea districtului după relocalizarea activităților existente.

🔹 Faza I (0–2 ani):

Restaurarea de bază a Casei Șustov, Eco Market temporar, yard sales, curte multifuncțională, prime plantări verzi.
Activarea imediată a teritoriului Aroma.

🔹 Faza II (2–5 ani):

Deschiderea Wine City, Eco Market permanent, cluster creativ, parc urban complet.
Consolidarea funcțiilor permanente pe teritoriul Aroma.

🔹 Faza III (5–10 ani):

Finalizarea Muzeului Șustov, extinderea Wine City, săli multifuncționale mari.
Integrarea treptată a teritoriului Poligrafcombinatului în district, după eliberarea terenului.
Posibile funcții rezidențiale limitate (apart-hotel, lofturi), doar cu respectarea regimului urbanistic.

8. Criterii de evaluare

Calitatea arhitecturală și urbanistică – 30%
Integrarea patrimoniului și soluții de conservare adaptivă – 20%
Valoarea socială și culturală pentru comunitate – 15%
Sustenabilitatea economică – 15%
Integrarea tradițiilor viticole și gastronomice, sprijin pentru micii producători – 10%
Standardele ecologice și inovația – 10%
Claritatea și fezabilitatea etapizării (Faza I–III) – 10%

9. Etapele concursului

Etapa I: Prezentarea conceptelor generale (masterplan, idei funcționale, schițe).
Etapa II: Dezvoltarea detaliată a 3–5 concepte finaliste (program economic, fazare).
Selectarea câștigătorului: integrarea conceptului în PUZ (Plan Urbanistic Zonal).
Implementare: lansarea unui PPP sau concesiune pentru dezvoltare.

10. Cerințe urbanistice și de reglementare

Regim de înălțime: max. 4–6 etaje; lângă Casa Șustov – 2–3 etaje; fără turnuri peste 25 m.
Procent de ocupare (POT): max. 40–45% construcții la sol, min. 55–60% spații libere.
Spații verzi: min. 30% suprafață ca spații verzi publice accesibile.
Spații multifuncționale: curtea centrală proiectată ca spațiu transformabil (eco market → târg/festival).
Accesibilitate: prioritate pietoni/biciclete, trafic auto redus, parcări perimetrale/subterane, conexiuni cu transportul public.