Arhitectura vidului: granițele invizibile ale patrimoniului cultural

 

Forumul de arhitectură de la Kazan: noi provocări și perspective

În februarie 2025, la Kazan are loc forumul de arhitectură "Kazanysh", care reunește experți de top, arhitecți și urbaniști din 23 de țări, inclusiv reprezentanți ai țărilor BRICS și din alte regiuni. Forumul adună peste 11.000 de participanți, printre care arhitecții principali ai celor mai mari orașe-milionare, reprezentanți ai birourilor internaționale de arhitectură și cercetători de top în urbanism. Una dintre principalele teme ale forumului este conservarea patrimoniului cultural, unde se acordă o atenție deosebită nu doar obiectelor materiale, ci și aspectelor imateriale ale mediului urban, cum ar fi golurile istorice. Aceste spații joacă un rol important în formarea identității orașelor, însă adesea sunt subestimate în procesele de planificare. Un exemplu de succes al conservării și integrării golurilor istorice este proiectul de reconstrucție a centrului Parisului, unde au fost păstrate piețe deschise care creează un context istoric unic. O abordare similară poate fi observată la Berlin, unde conceptul de "memorie spațială" a fost utilizat în planificarea fostului Zid al Berlinului, transformat într-un coridor cultural și memorial.

Golurile istorice: un element uitat al patrimoniului cultural

În urbanismul modern și în planificarea arhitecturală, accentul este adesea pus pe conservarea și restaurarea obiectelor materiale ale patrimoniului cultural: clădiri, monumente, ansambluri. Totuși, aspectele imateriale ale mediului urban, cum ar fi golurile istorice, rămân adesea în afara atenției specialiștilor. Aceste goluri includ spațiile dintre clădiri, piețele, scuarurile și alte zone deschise, care joacă un rol esențial în structura orașului. Aceste elemente contribuie la crearea unui peisaj urban unic și a unei identități culturale specifice.

Importanța golurilor istorice în mediul urban

Golurile istorice sunt o parte integrantă a țesutului urban. De exemplu, la Roma sunt conservate piețe precum Piazza Navona, care și-au păstrat rolul istoric ca spații publice. În Sankt Petersburg, pe locul clădirilor demolate sunt create scuaruri memoriale, subliniind contextul istoric. Aceste spații asigură diversitate vizuală și spațială, contribuie la crearea confortului psihologic și emoțional pentru locuitori și servesc ca instrument de umanizare a mediului urban. Studiile arată că aceste goluri sunt mai durabile în timp decât clădirile în sine și funcționează ca un cadru de mediu care susține coeziunea și armonia urbană.

În plus, golurile urbane joacă un rol important în formarea granițelor mentale ale orașului. Acestea nu doar structurează spațiul fizic, ci influențează și percepția și identitatea peisajului urban, creând locuri unice semnificative pentru memoria colectivă a comunității.

Situația din Chișinău

În contextul Chișinăului, capitala Republicii Moldova, problema recunoașterii golurilor istorice devine deosebit de relevantă. În prezent, este în curs de elaborare un plan arhitectural-istoric pentru centrul istoric al orașului, care urmează să stea la baza planului zonal și a planului general urbanistic. Totuși, în proiectele și discuțiile existente, accentul principal este pus pe obiectele materiale ale patrimoniului, în timp ce componentele imateriale, inclusiv golurile istorice, rămân insuficient studiate și nu primesc atenția cuvenită.

Lipsa unui plan zonal aprobat timp de 17 ani a condus la o dezvoltare haotică și la pierderea multor elemente ale mediului istoric, inclusiv conace vechi, scuaruri și piețe istorice, precum și o serie de ansambluri arhitecturale reprezentative, care au conturat aspectul unic al zonelor centrale ale orașului. Fără reglementări clare și fără o înțelegere a valorii aspectelor imateriale ale țesutului urban, există riscul distrugerii continue a identității unice a Chișinăului. În acest context, ar fi oportună trecerea la sistemul DAUF (Dynamic Adaptive Urban Framework), care presupune renunțarea la planurile zonale tradiționale în favoarea unui sistem de ateliere continue, ce permit gestionarea adaptivă a dezvoltării orașului. Această abordare va permite reacționarea rapidă la schimbările din mediul urban, asigurând un echilibru între conservarea patrimoniului cultural și nevoile urbanistice.

Necesitatea reanalizării abordărilor

Pentru a asigura o dezvoltare durabilă și pentru a păstra identitatea culturală a Chișinăului, este necesară revizuirea abordărilor existente în planificarea urbană. Este esențial să se recunoască importanța golurilor istorice și să se integreze în procesul de elaborare a documentației urbanistice. Acest lucru va permite nu doar conservarea monumentelor materiale, ci și menținerea coerenței și armoniei mediului urban, asigurând continuitatea tradițiilor culturale și confortul locuitorilor.

Reevaluarea rolului componentelor imateriale, cum ar fi golurile istorice, în planificarea urbanistică a Chișinăului este un pas esențial către conservarea aspectului său unic și a patrimoniului cultural. Este important să se creeze un sistem de ateliere continue dedicate acestui subiect, pentru a dezvolta o strategie de integrare a acestor spații în planificarea urbană, incluzând identificarea și cartografierea golurilor semnificative, stabilirea zonelor protejate, implementarea mecanismelor de participare publică în procesul decizional, precum și elaborarea unor reglementări care să prevină ocuparea acestor spații și să promoveze includerea lor în viața comunității.