Sensul principal al documentului este că tema socio-demografică pentru noul PUG nu reprezintă un capitol auxiliar, ci unul dintre cadrele de bază ale planificării. Autorii leagă în mod direct demografia de locuire, educație, sănătate, infrastructură și piața muncii.
Concluzia principală a studiului
Chișinăul își consolidează rolul de principal magnet demografic și economic al țării. În anul 2024, în municipiu au fost înregistrați 720 128 locuitori, cu 16,8% mai mult decât în 2014, în timp ce populația Republicii Moldova în ansamblu s-a redus în aceeași perioadă cu 13,6%. Ponderea Chișinăului în populația țării a crescut de la 22,1% la 29,9%.
Aceasta înseamnă că capitala crește nu atât printr-un spor natural sănătos, cât în primul rând prin concentrarea internă a populației țării.
Ce înseamnă aceasta în esență
Creșterea Chișinăului este în același timp o forță și o problemă.
Pe de o parte, orașul continuă să atragă oameni, locuri de muncă, instituții de educație și servicii.
Pe de altă parte, această creștere amplifică supraîncărcarea mediului urban: locuințele devin mai scumpe, infrastructura este supusă unei presiuni tot mai mari, iar baza demografică a orașului îmbătrânește treptat.
Studiul însuși descrie această situație ca un set de disfuncții sistemice, nu ca probleme locale izolate.
Concluzii esențiale ale studiului
Chișinăul – oraș-magnet, dar cu prețul acestei concentrări
Aproape jumătate dintre locuitori nu s-au născut în municipiu:
-
doar 49% s-au născut în localitatea în care locuiesc,
-
37% au venit din alte raioane sau municipii ale țării,
-
8% s-au născut în altă țară.
Aceasta confirmă că creșterea capitalei este determinată în principal de migrație.
Densitatea și concentrarea populației cresc rapid
În 2024 densitatea populației municipiului a ajuns la aproximativ 1 259,8 locuitori/km², față de 1 071,1 în 2014, adică o creștere de aproximativ 17,6%.
Distribuția populației în municipiu este următoarea:
-
79% locuiesc în orașul Chișinău propriu-zis
-
10% în orașele suburbane
-
11% în sate și comune
În pofida creșterii populației, orașul îmbătrânește
Conform recensământului din 2024:
-
0–14 ani – 15,3%
-
15–59 ani – 63,5%
-
60+ ani – 21,2%
Studiul constată clar îmbătrânirea demografică și reducerea ponderii populației apte de muncă.
Scăderea natalității și îmbătrânirea vor afecta economia și serviciile
Autorii remarcă reducerea cohortelor tinere (în special 0–4 și 0–9 ani) și creșterea cohortelor 60+ și 65+.
Aceasta înseamnă:
-
presiune viitoare asupra sistemului de sănătate
-
creșterea cererii pentru protecție socială
-
presiune asupra sistemului de pensii
-
reducerea resurselor de muncă
Piața muncii în Chișinău este mai puternică decât media națională, dar are dezechilibre interne
În 2024:
-
rata de activitate – 52,7%
-
rata de ocupare – 50,8%
-
rata șomajului – 3,6%
Aceste valori sunt mai bune decât media națională.
Totuși, în rândul tinerilor 15–24 ani:
-
rata de activitate este doar 27,9%
-
rata de ocupare 25,3%
-
șomajul 9,3%
Aceasta indică o integrare slabă a tinerilor pe piața muncii.
Există diferențe semnificative de gen și educație pe piața muncii
În 2024:
-
activitatea bărbaților – 59,0%
-
activitatea femeilor – 47,6%
Persoanele cu studii superioare sunt integrate mult mai bine pe piața muncii decât cele cu niveluri educaționale mai scăzute.
Prin urmare, problema nu este doar numărul locurilor de muncă, ci și calitatea capitalului uman și tranziția de la educație la ocupare.
Zona problematică – tinerii NEET și traseul profesional-tehnic
Deși ponderea tinerilor NEET (care nu studiază, nu lucrează și nu urmează formare) în grupa 15–24 ani a scăzut de la 17,1% în 2022 la 9,3% în 2024, există în continuare vulnerabilități.
Indicatorul este mai ridicat în rândul tinerelor femei, iar absolvenții învățământului profesional tehnic se confruntă cu dificultăți mai mari de integrare.
Studiul indică astfel o disfuncție parțială în tranziția de la educația tehnică la piața muncii.
Fondul locativ crește, dar presiunea structurală asupra orașului rămâne
Între 2019 și 2024:
-
numărul locuințelor a crescut de la 305,7 mii la 333,5 mii
-
suprafața totală a fondului locativ de la 21,0 milioane m² la 23,3 milioane m²
-
suprafața locativă pe persoană de la 23,7 m² la 25,6 m²
Totuși, studiul subliniază că creșterea populației și concentrarea în capitală mențin presiunea asupra infrastructurii și mediului urban.
Rețeaua medicală există, dar îmbătrânirea populației va schimba structura cererii
În 2023 municipiul dispunea de:
-
43 instituții medico-sanitare publice
-
2 065 medici
-
2 265 paturi în rețeaua municipală
Pe fondul îmbătrânirii populației, problema nu va fi doar numărul instituțiilor, ci schimbarea profilului cererii:
-
mai multă geriatrie
-
servicii de îngrijire pe termen lung
-
servicii ambulatorii
Ce spune studiul despre viitor până în 2060
Autorii construiesc trei scenarii demografice:
-
pesimist
-
mediu-conservator
-
moderat optimist
Ei subliniază că acestea nu sunt predicții, ci intervale de evoluție posibile pentru planificare.
Concluzia cea mai importantă a scenariilor
Chiar și în scenariul optimist îmbătrânirea populației nu dispare.
În scenariul pesimist:
-
ponderea populației 65+ ajunge la 33,2% până în 2060
În scenariul optimist:
-
rămâne sub 24,7%, dar numărul absolut al persoanelor vârstnice este chiar mai mare, deoarece populația totală este mai mare.
Aceasta înseamnă că chiar și scenariile de succes necesită extinderea infrastructurii medicale și sociale pentru vârstnici.
A doua concluzie majoră: „fereastra demografică” temporară
În scenariul mediu:
-
ponderea populației 15–64 ani crește până în jurul anului 2040
-
după această perioadă începe să scadă rapid
Numărul populației apte de muncă scade:
-
de la 470 mii în 2024
-
la aproximativ 358 mii în 2060
adică o reducere de aproximativ 24%.
În același timp, coeficientul total de dependență demografică crește:
-
de la 53,2%
-
la 70,7%
Concluzia strategică pentru noul PUG
Studiul arată clar că noul Plan Urbanistic General nu mai poate porni de la logica simplă „orașul crește – deci trebuie doar să construim mai mult”.
Realitatea este mult mai complexă:
-
Chișinăul crește ca centru de atracție, dar îmbătrânește simultan
-
piața muncii este încă puternică, dar baza ei viitoare se reduce
-
construcția de locuințe continuă, dar nu rezolvă automat problema accesibilității și a infrastructurii
-
sistemele de educație și sănătate trebuie planificate în funcție de structura de vârstă în schimbare
Dacă rezumăm într-o singură frază
Studiul arată că Chișinăul devine tot mai puternic ca centru național, dar în același timp tot mai vulnerabil ca sistem demografic, iar din acest motiv noul PUG trebuie construit în jurul adaptării la îmbătrânirea populației, migrație, deficitul forței de muncă și redistribuirea cererii pentru servicii urbane.
Комментариев нет:
Отправить комментарий