Planul Urbanistic General Chișinău 2040: de la auditul situației existente la un sistem de priorități reale
Introducere
În etapa actuală a procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General Chișinău-2040, comunitatea profesională a avut posibilitatea să se familiarizeze cu materialele primei faze a proiectului — auditul situației existente. Această etapă include 12 studii tematice care acoperă principalele sisteme de funcționare ale orașului: demografia, economia, transportul, infrastructura inginerească, ecologia, patrimoniul istoric și alte aspecte ale vieții urbane.
În ansamblu trebuie remarcat faptul că toate studiile elaborate sunt realizate la un nivel calitativ și profesional înalt. Ele conțin un volum considerabil de informații analitice, statistici și concluzii profesionale. Autorii au depus un efort important pentru sistematizarea datelor privind starea actuală a orașului.
Cu toate acestea, în cadrul ultimelor două prezentări, rezultatele acestor studii nu au fost prezentate în mod detaliat celor prezenți. S-a propus ca materialele să fie studiate individual. Formal acest lucru este posibil, însă în practică este destul de dificil.
Fiecare studiu reprezintă un document voluminos, redactat într-un limbaj profesional. Pentru specialiști aceste texte sunt utile și ușor de înțeles, însă pentru publicul larg — locuitorii orașului, mediul de afaceri sau organizațiile civice — ele sunt adesea dificil de perceput.
De aceea a apărut ideea de a încerca realizarea unei analize integrate a tuturor materialelor utilizând instrumente de inteligență artificială și de a prezenta concluziile principale într-o formă mai accesibilă. O astfel de analiză a fost publicată pe blogul meu pentru comunitatea profesională.
Totuși, chiar și această formă de prezentare rămâne relativ complexă pentru publicul larg. Majoritatea locuitorilor orașului nu sunt pregătiți să citească zeci de pagini de texte analitice.
De aceea a apărut o altă idee — prezentarea concluziilor principale ale studiilor sub forma unor postere vizuale simple. Un astfel de format permite transmiterea ideilor esențiale către un public mult mai larg: locuitorii orașului, studenți, pensionari și chiar elevi.
Acesta este un principiu simplu al comunicării moderne: dacă societatea trebuie să participe la discutarea viitorului orașului, informația trebuie prezentată într-o formă accesibilă.
Nu rămâne decât speranța că la următoarea prezentare a proiectului, planificată pentru 26 martie la Facultatea de Urbanism și Arhitectură a Universității Tehnice a Moldovei, rezultatele studiilor vor fi prezentate într-un astfel de format.
Dacă posterele propuse se vor dovedi utile pentru acest scop, voi fi bucuros dacă vor fi utilizate.
Analiza integrată a rezultatelor studiilor
Dacă cele 12 studii sunt analizate nu separat, ci ca un sistem unic de evaluare a situației existente a orașului, pot fi formulate câteva concluzii foarte importante.
Prima și, probabil, cea mai surprinzătoare concluzie este că orașul nu se confruntă cu un deficit critic de capacități ale infrastructurii inginerești.
Majoritatea sistemelor de infrastructură ale Chișinăului au fost create în perioada sovietică, cu o anumită rezervă de capacitate. În multe cazuri această rezervă există și astăzi.
Principala problemă nu este lipsa resurselor, ci uzura infrastructurii.
Multe sisteme au fost construite cu zeci de ani în urmă și necesită astăzi o modernizare serioasă. Acest lucru este valabil în special pentru rețelele inginerești subterane.
Canalizarea — principala limită a dezvoltării orașului
Cel mai problematic sistem al orașului este canalizarea.
Conform studiilor prezentate, capacitatea sistemului de preluare și epurare a apelor uzate se află deja la limită. Aceasta înseamnă că dezvoltarea viitoare a orașului depinde direct de modernizarea și extinderea infrastructurii de canalizare.
De facto, canalizarea devine principala limitare sanitară și ecologică a dezvoltării orașului.
Din aceasta rezultă o concluzie practică foarte importantă.
Dacă orașul dorește să se dezvolte — să construiască noi cartiere rezidențiale, să dezvolte economia și să creeze noi spații publice — modernizarea sistemului de canalizare trebuie să devină prioritatea absolută.
Tocmai de aceea canalizarea trebuie să ocupe primul loc între politicile de dezvoltare ale orașului.
Planurile urbanistice generale tradiționale includ adesea liste lungi de programe și politici — uneori până la douăzeci de direcții diferite. În practică însă, majoritatea acestora rămân declarații.
Este mult mai eficient să fie identificate câteva sisteme cu adevărat critice și să fie concentrate eforturile asupra acestora.
Alimentarea cu apă — sistemul de bază al vieții urbane
A doua prioritate evidentă este sistemul de alimentare cu apă.
Studiile arată că Chișinăul dispune în general de o bază de resurse suficientă pentru alimentarea cu apă a orașului. Mai mult, sistemul dispune de o anumită rezervă de capacitate.
Problema constă însă în starea rețelei.
Conform studiului, nivelul de uzură al infrastructurii de alimentare cu apă atinge aproximativ 62,5%. Aceasta înseamnă pierderi mari de apă, avarii frecvente și necesitatea unei modernizări ample a rețelei.
Este important de subliniat că modernizarea infrastructurii existente poate asigura capacitatea necesară pentru dezvoltarea viitoare a orașului.
Din acest motiv alimentarea cu apă trebuie inclusă în lista sistemelor prioritare.
Motivele sunt evidente:
• este un sistem vital de bază al orașului
• fără o alimentare fiabilă cu apă nu pot fi deschise noi zone pentru dezvoltare
• modernizarea rețelei poate produce efecte rapide datorită rezervei existente de capacitate
Dacă sistemul de canalizare definește limitele sanitare și ecologice ale dezvoltării orașului, sistemul de alimentare cu apă definește calitatea funcțională a mediului urban.
Sustenabilitatea energetică a orașului
A treia prioritate nu trebuie privită ca rețele energetice separate, ci ca un sistem integrat al securității energetice urbane.
Este vorba despre analiza integrată a trei sisteme interconectate:
• termoficare
• alimentare cu gaze
• alimentare cu energie electrică
Studiile arată că aceste sisteme nu pot fi analizate separat.
După anii 1990, modelul de consum al energiei termice în Chișinău s-a schimbat semnificativ. Răspândirea masivă a centralelor individuale în blocurile locative generează probleme de siguranță, ecologie și stabilitate a sistemului energetic urban.
Problema energetică nu este doar conectarea noilor clădiri la rețele.
Ea este legată de:
• diversificarea surselor de energie
• modernizarea infrastructurii
• creșterea rezilienței sistemului
• îmbunătățirea calității mediului urban
În esență, este vorba despre formarea unei noi arhitecturi energetice a orașului.
Mobilitatea metropolitană
A patra prioritate este mobilitatea metropolitană.
Chișinăul funcționează de mult timp nu ca un oraș izolat, ci ca centrul unei aglomerații urbane.
Zeci de mii de persoane se deplasează zilnic între capitală și localitățile din jur.
Rezolvarea acestei probleme nu este posibilă exclusiv în limitele administrative ale municipiului.
Transportul trebuie analizat la nivelul întregii zone metropolitane.
Direcțiile principale pot include:
• dezvoltarea transportului feroviar est-vest
• sistem BRT nord-sud
• integrarea diferitelor tipuri de transport public
Coridorul ecologic al râului Bîc
A cincea prioritate este sistemul de gestionare a apelor pluviale și coridorul ecologic al râului Bîc.
Acest sistem include:
• canalizarea pluvială
• gestionarea riscurilor de inundații
• starea ecologică a râului
• structura verde a orașului
• dezvoltarea spațiilor publice
Râul Bîc traversează întreaga vale a Chișinăului și reprezintă principalul cadru natural al orașului.
Astăzi însă el funcționează în mare parte ca un canal tehnic.
Politica urbană modernă trebuie să transforme râul într-un spațiu ecologic și urban major.
Aceasta presupune:
• modernizarea canalizării pluviale
• crearea zonelor de retenție a apei
• restaurarea coridorului ecologic
• crearea unei axe verzi continue a orașului
În același timp este necesară soluționarea problemei menținerii debitului râului în contextul prognozelor privind scăderea nivelului apei și riscul de secare aproape completă până în anul 2050.
Cinci sisteme prioritare ale orașului
Din analiza integrată a celor 12 studii pot fi identificate cinci sisteme prioritare care necesită elaborarea imediată a unor proiecte urbane detaliate:
Canalizare și epurare
Alimentare cu apă
Energie și termoficare
Mobilitate metropolitană
Sistemul râului Bîc și managementul apelor pluviale
Aceste cinci direcții reprezintă principalele sisteme structurale ale orașului și sunt prezentate în ordinea importanței lor.
Nu este o listă standard, ci un sistem de priorități specific Chișinăului, rezultat din analiza integrată a auditului realizat.
Fără modernizarea acestor sisteme, orice plan urbanistic general rămâne doar o schemă frumoasă pe hârtie.
Planul Urbanistic General al secolului XXI
Modelul tradițional al planului urbanistic general s-a format în secolul XX. Acesta presupunea elaborarea unui document detaliat, cu numeroase capitole, prognoze și scheme de dezvoltare pentru decenii înainte. În esență, era o încercare de a ghici viitorul, lucru care, prin definiție, este imposibil. Chiar și în condițiile economiei planificate sovietice, unde se aplicau instrumente rigide de control centralizat, astfel de prognoze rareori se confirmau.
Totuși, orașul contemporan se dezvoltă mult mai dinamic.
Prin urmare, apare o situație paradoxală: încercăm să elaborăm un plan urbanistic general al secolului XXI folosind instrumentele secolului XX.
Există însă o abordare alternativă.
Planul urbanistic general al secolului XXI trebuie să fie un document-cadru.
Nu construim un oraș de la zero pe un teren gol. Orașul există deja și continuă să se dezvolte.
Prin urmare, sarcina planului urbanistic general nu este să descrie în detaliu viitorul, ci să creeze un sistem de gestionare a dezvoltării.
Primul pas trebuie să fie definirea limitelor teritoriului metropolitan pe baza accesibilității de transport într-un radius de aproximativ 30–60 de kilometri. În esență, este vorba doar despre formalizarea unei realități deja evidente: din ce orașe și localități învecinate vin zilnic locuitorii în Chișinău și unde se întorc aceștia la sfârșitul zilei.
Al doilea pas este formarea cadrului de transport al metropolei. În acest caz opțiunile nu sunt foarte numeroase.
În condițiile Chișinăului, acest cadru poate fi format de calea ferată și de un sistem BRT care să funcționeze pe direcții transversale.
Aceasta ar permite formarea unor noi poli de dezvoltare.
Acești poli vor genera viitoare presiuni asupra sistemelor urbane și, în același timp, vor crea noi oportunități de dezvoltare. O astfel de abordare permite elaboratorilor proiectelor detaliate pentru sistemele de canalizare, alimentare cu apă și infrastructură energetică să înțeleagă din timp unde pot apărea noi presiuni potențiale, chiar fără a indica funcțiile concrete ale viitoarei dezvoltări urbane.
În același timp, aceste presiuni pot fi determinate pe baza diferitelor scenarii de dezvoltare, care iau în considerare proporții diferite ale funcțiunilor — rezidențiale, nerezidențiale, industriale sau mixte — precum și scenarii diferite de înălțime a clădirilor (de exemplu raportul dintre clădiri de 5, 9 sau 16 etaje).
Pentru fiecare scenariu pot fi obținute valori orientative privind numărul de locuitori și de persoane ocupate, precum și pragurile de încărcare asupra transportului, infrastructurii sociale și rețelelor inginerești.
Instrumentele moderne de analiză spațială, precum QGIS, permit efectuarea unor astfel de calcule în doar câteva zile. Ulterior, având o astfel de bază de date, proporțiile scenariilor pot fi ajustate rapid, iar noile valori ale încărcărilor pot fi obținute imediat.
În planul urbanistic general de tip cadru, aceste teritorii pot fi indicate ca zone de dezvoltare potențială, fără a necesita modificări permanente ale documentului.
În această formă, planul poate servi drept bază pentru elaborarea planurilor detaliate ale diferitelor sisteme urbanistice, fără a necesita corectări permanente și fără a deveni un obstacol pentru dezvoltare în condițiile reale și imprevizibile ale orașului.
În practică, un astfel de document poate fi finalizat și aprobat într-un termen relativ scurt, pe baza primei etape de cercetare deja realizate.
Totuși, rezultatul nu trebuie să fie doar scheme și ilustrații.
Rezultatul principal trebuie să fie straturi GIS digitale, cu câmpuri și atribute corespunzătoare.
Aceste date trebuie integrate într-o platformă digitală și completate treptat pe măsură ce sunt elaborate proiectele detaliate.
Prototipul unui „digital twin” al orașului
Un astfel de sistem creează, în esență, baza pentru formarea unui „digital twin” al orașului.
Deocamdată, poate într-o formă incipientă, asemănătoare unui „embrion”, însă tocmai o astfel de abordare corespunde practicilor moderne de gestionare a dezvoltării urbane.
Dezvoltările ulterioare pot fi realizate sub forma unor planuri detaliate pentru diferite sisteme — transport, infrastructură inginerească sau mediu.
Fiecare astfel de proiect trebuie să fie însoțit de completarea bazei de date a platformei digitale, după principiul mozaicului, în care elementele adăugate treptat formează o imagine tot mai completă a modelului digital al orașului.
Consorțiul Metropolitan
Pentru implementarea unei asemenea abordări este necesar un nou mecanism instituțional de gestionare a dezvoltării teritoriale.
Una dintre soluțiile posibile poate fi crearea unui Metropolitan Consortium Chișinău.
În acest consorțiu pot fi incluse:
• municipiul Chișinău
• principalele localități suburbane
• la nevoie, reprezentanți ai autorităților centrale
Funcțiile principale ale consorțiului ar putea include:
• coordonarea dezvoltării spațiale a teritoriului metropolitan
• coordonarea politicilor de transport
• coordonarea dezvoltării infrastructurii inginerești
• pregătirea proiectelor comune de infrastructură
• participarea la programe internaționale și europene de finanțare
Crearea unei astfel de structuri ar permite trecerea de la o administrare fragmentată la o planificare metropolitană coordonată.
Primele pași în această direcție, chiar dacă într-o formă limitată, au fost deja făcuți. Este vorba despre decizia comună a Primăriei, CFM și Ministerului Transporturilor privind crearea unei conexiuni feroviare între Aeroport și Gara Centrală, precum și amenajarea a patru noi treceri peste calea ferată.
Oficiul tehnic metropolitan
Pentru funcționarea consorțiului este necesară crearea unui oficiu tehnic permanent.
Acesta poate fi organizat fie ca o structură municipală, fie ca un serviciu externalizat către companii specializate selectate printr-un concurs internațional deschis.
Având în vedere dificultatea atragerii specialiștilor necesari în cadrul aparatului Primăriei, cel puțin într-o primă etapă, soluția contractării unor companii private ar putea fi cea mai realistă.
Sarcina principală a acestui oficiu ar fi suportul analitic și tehnic al proceselor de dezvoltare metropolitană.
Funcțiile principale ale oficiului ar putea include:
• colectarea și analiza datelor
• modelarea scenariilor de dezvoltare
• evaluarea presiunilor asupra infrastructurii
• elaborarea propunerilor de politici spațiale
• suportul pentru proiectele de infrastructură
• pregătirea aplicațiilor pentru finanțări internaționale
În cadrul oficiului ar trebui să activeze specialiști în:
• urbanism
• planificarea transporturilor
• infrastructură inginerească
• analiză GIS
• economia proiectelor
Platforma digitală de gestionare a dezvoltării
Un element esențial al implementării noului plan urbanistic general trebuie să fie o platformă GIS digitală unificată a teritoriului metropolitan.
Ca bază poate fi utilizată platforma geoinformațională națională existentă
https://geodata.gov.md/
Aceasta poate fi extinsă și adaptată pentru gestionarea dezvoltării metropolitane a Chișinăului.
În sistem ar trebui integrate date despre:
• populație
• fondul construit
• fluxurile de transport
• rețelele inginerești
• infrastructura socială
• restricțiile ecologice
• proiectele investiționale
Utilizarea unei asemenea platforme va permite:
• evaluarea impactului noilor proiecte
• analiza încărcării infrastructurii
• luarea unor decizii urbanistice fundamentate
• creșterea transparenței procesului de gestionare a dezvoltării
De la prognoză la gestionarea dezvoltării
Prin această abordare devine posibilă trecerea de la modelul tradițional de prognoză a viitorului până în anul 2040 la un sistem permanent de gestionare a dezvoltării orașului.
Această abordare corespunde mult mai bine dinamicii reale a vieții urbane contemporane.
Orașul nu mai este un obiect static de planificare, ci un sistem complex a cărui evoluție este analizată continuu, ajustată și orientată pe baza datelor.
Astăzi Chișinăul se află, de fapt, într-un punct de bifurcație.
Se poate alege calea creării unui instrument modern al secolului XXI, care să permită gestionarea dezvoltării orașului pe baza datelor, și nu încercarea de a prezice un viitor îndepărtat.
O astfel de abordare ar permite economisirea semnificativă a resurselor și a timpului și ar face posibilă aprobarea unui plan urbanistic general de tip cadru într-un termen relativ scurt, deoarece baza analitică necesară — auditul situației existente — este deja realizată.
Există însă și un alt scenariu: continuarea elaborării unui document tradițional.
În acest caz există riscul de a cheltui resurse importante și câțiva ani de muncă pentru elaborarea unui document rigid, voluminos, care doar imită complexitatea analizei, dar care în realitate poate împiedica dezvoltarea flexibilă a orașului și se poate transforma într-un obstacol administrativ pentru luarea deciziilor.
Комментариев нет:
Отправить комментарий