„Studiu de fundamentare privind organizarea circulațiilor și a transporturilor” pentru noul PUG Chișinău

 

„Studiu de fundamentare privind organizarea circulațiilor și a transporturilor” pentru noul PUG Chișinău

Acesta nu este doar un simplu studiu tehnic despre drumuri și transport, ci o încercare de a demonstra că sistemul de transport al orașului nu mai corespunde nici dimensiunii actuale a Chișinăului, nici zonei sale suburbane de influență.

Concluzia principală a documentului

Chișinăul se află într-o stare de supraîncărcare cronică a sistemului de transport. Autorii arată clar că problema nu se reduce la ambuteiaje izolate sau la lipsa locurilor de parcare. Este vorba despre o criză sistemică: rețeaua stradală este insuficient dezvoltată și în mare parte radială, fluxurile de trafic sunt atrase spre centru, nivelul de motorizare este foarte ridicat, iar modurile alternative de deplasare sunt încă slab dezvoltate.

Prin urmare, componenta de transport a noului PUG trebuie privită ca unul dintre cadrele fundamentale ale viitoarei politici spațiale a orașului.

Ce consideră documentul drept principale probleme

Cele mai încărcate sunt considerate arterele principale și străzile din direcția centrală și sudică — Ismail, Ciuflea, Tighina, bd. Dacia și aproape toate conexiunile secundare din jurul bd. Ștefan cel Mare. Autorii leagă această situație nu doar de pierderea de timp, ci și de pierderi economice, reducerea accesului la servicii și creșterea accidentelor rutiere.

De asemenea, sunt constatate degradarea podurilor, starea proastă sau discontinuitatea trotuarelor, marcaje și semnalizare insuficiente, iluminat public insuficient, deficit critic de parcări organizate și aproape absența unei rețele funcționale de piste pentru biciclete. Pentru persoanele cu mobilitate redusă, mediul urban este de asemenea evaluat ca problematic.

Efectul ecologic și urban

Documentul subliniază că actuala organizare a circulației influențează negativ nu doar transportul, ci și mediul urban în ansamblu: se deteriorează calitatea aerului, scade confortul vieții și este afectată atractivitatea turistică a orașului. Astfel, transportul este privit ca un factor care influențează direct economia, sănătatea populației și imaginea Chișinăului.

Punctele forte care totuși există

Studiul nu prezintă situația ca fiind fără speranță. Printre punctele forte sunt menționate rețeaua deja existentă și relativ extinsă de transport public, rolul important al troleibuzului ca bază a sistemului, modernizarea parcului de autobuze și troleibuze, precum și poziția Chișinăului ca nod rutier și internațional important.

În plus, autoritățile locale dispun de competențe pentru reglementarea politicii de transport. Aceasta înseamnă că orașul are o bază pentru reformă, însă aceasta nu a fost încă transformată într-un sistem modern coerent.

Punctele slabe identificate în analiza SWOT

Cele mai dure formulări din document se referă la structura rețelei. Se vorbește despre o supraîncărcare cronică și o „supramotorizare”, numărul automobilelor fiind estimat ca depășind de cinci ori capacitatea planificată a infrastructurii.

De asemenea, sunt menționate: orientarea excesivă a rețelei spre centru, densitatea insuficientă a transportului public, deficitul de parcări, infrastructura pietonală și velo slab dezvoltată și disfuncționalitatea sistemului feroviar ca resursă urbană și suburbană.

Schimbarea strategică propusă de document

Ideea cea mai importantă a studiului este că Chișinăul nu mai poate fi dezvoltat doar prin extinderea traficului auto în interiorul orașului. Este propusă trecerea la un model mai complex:

• degrevarea centrului,

• dezvoltarea conexiunilor periferice și a traseelor de ocolire,

• consolidarea transportului public,

• utilizarea căii ferate pentru transportul suburban,

• dezvoltarea mobilității pietonale și velo,

• gestionarea mai strictă și mai inteligentă a parcărilor.

Aceasta nu mai este logica „încă o bandă de circulație”, ci logica redistribuirii fluxurilor și a schimbării echilibrului transportului urban.

Transportul public: concluzii

Autorii consideră transportul public vital și, în general, funcțional, dar subliniază că acesta se află încă într-o etapă de tranziție. Sunt apreciate pozitiv modernizarea parcului de vehicule și digitalizarea, însă până la eficiența sistemelor europene mai este mult.

Pentru aceasta sunt necesare benzi dedicate, investiții strategice în infrastructură, modernizarea stațiilor și depourilor, integrarea cu localitățile suburbane și o legătură mai strânsă între politica de transport și cea urbanistică. Se menționează separat că taxiurile doar completează sistemul, dar nu pot deveni elementul său de bază, deoarece cresc presiunea asupra rețelei stradale.

Calea ferată și trenul suburban — unul dintre pilonii ascunși

Un capitol foarte important al studiului este accentul pus pe calea ferată ca resursă insuficient utilizată. Documentul propune îmbunătățirea accesibilității transportului feroviar, unificarea infrastructurii și a materialului rulant, creșterea vitezei de circulație și conectarea stațiilor cu transportul public urban.

Trenul suburban este văzut ca o alternativă reală la automobilul personal pentru locuitorii localităților din jur. Acest lucru este important deoarece documentul recunoaște explicit rolul zonei periurbane și al migrației pendulare în funcționarea Chișinăului.

Transportul de marfă

În ceea ce privește transportul de marfă, documentul este mai puțin dramatic: regimul actual este considerat relativ gestionabil. Totuși, sunt propuse două direcții principiale: utilizarea căii ferate pentru deservirea zonelor economice și construirea unor rute de ocolire pentru a scoate tranzitul greu din oraș.

Pietoni și biciclete

Documentul afirmă clar că mobilitatea activă în Chișinău este slab dezvoltată. Se propun lărgirea și reamenajarea trotuarelor, eliminarea obstacolelor, amenajarea rampelor la trecerile pietonale, îmbunătățirea vizibilității pietonilor și separarea fluxurilor conflictuale în nodurile importante.

În cazul bicicletelor, concluzia este și mai categorică: rețeaua existentă este practic inexistentă sau nu corespunde standardelor, iar fără dezvoltarea acesteia nu poate fi redusă dependența de automobil.

Parcările

Abordarea parcărilor în document este una duală. Pe de o parte, este recunoscut deficitul critic de locuri și efectele negative ale parcării хаotice. Pe de altă parte, concluzia nu este că trebuie permis accesul nelimitat al mașinilor în centru.

Se propune construirea de parcări subterane și multietajate în zonele cele mai tensionate, în special la intrările în oraș, lângă obiective publice și în apropierea centrului, precum și compensarea reducerii parcărilor stradale prin soluții organizate lângă nodurile de transport public.

Linia conceptuală cea mai puternică a documentului

În opinia mea, sensul principal al studiului este că transportul nu mai poate fi analizat separat de structura spațială a orașului și a aglomerației. Documentul conduce practic la ideea că, fără un cadru de ocolire, integrare suburbană, componentă feroviară și prioritate pentru transportul public, noul PUG riscă să rămână doar un set de măsuri locale fără efect sistemic.

Concluzie pe scurt

Studiul afirmă următoarele:

• Chișinăul a depășit deja schema sa veche de transport.

• Problema este sistemică, nu locală.

• Extinderea infrastructurii auto nu va rezolva criza.

Viitorul sistemului de transport al orașului este văzut de autori în combinarea a cinci direcții principale:
conexiuni de ocolire, transport public puternic, tren suburban, mobilitate activă și o politică de parcare gestionată.