După ce ați vizionat videoclipul, este imposibil să nu observați că partea istorică este dezvoltarea la est de strada Pușkin, iar la vest este dezvoltarea modernă. Numărul maxim de locuitori și turiști se află pe secțiunea Tigina-Pușkin, adică în partea istorică, și atunci este practic goală.
Susținerea abordării peisagistice (HUL) din partea ICOMOS
(ceea ce UNESCO consacră în Ghidurile Operative, ICOMOS transpune în practica evaluărilor)
Document / Poziție ICOMOS
Ce este important
Cum tratează „fațadele vs. peisajul”
Guidance on Heritage Impact Assessment for World Heritage Properties (ICOMOS, 2011)
Introduce HIA ca filtru obligatoriu; evaluează atributele peisajului, coridoarele vizuale, straturile arheologice — nu doar zidurile.
Clar afirmat: „Păstrarea unor clădiri izolate fără contextul lor nu este suficientă pentru protejarea Valorii Universale Excepționale (OUV).”
Valletta Principles for the Safeguarding and Management of Historic Cities, Towns and Urban Areas (2011)
Afirmă că „autenticitatea se poate reflecta în planul urbanistic, relațiile spațiale și practicile imateriale.”
Recomandă planificare zonală bazată pe valoare și vulnerabilitate, nu pe raze în jurul punctelor.
Quality Management for WH Properties (Grup de Lucru, 2019)
Solicită ca fiecare nominalizare să includă un „sistem clar de zone tampon stratificate.”
Critică sistemele în care regulamentele se bazează doar pe statutul de monument.
Risk Preparedness Manual (ICCROM–ICOMOS, 2022)
Propune o „matrice valoare × risc” în 3 pași — același principiu ca în morfozonele A/B/M.
Disting între „pierdere de substanță” (material) și „pierdere de funcție și spirit” — cea din urmă nu poate fi compensată prin fațade conservate.
Evaluări recente ICOMOS:
• Liverpool (2011–2021): recomandare negativă — „noile clădiri înalte au distrus peisajul vizual al docurilor.”
• Kaunas (2022): recomandare pozitivă — „peisaj modernist stratificat, gestionat prin zonare.”
Exemple clare: „grădina zoologică” de fațade nu este acceptată, abordarea HUL primește undă verde.
Ce înseamnă aceasta pentru Chișinău
✅ Logica de evaluare este deja clar definită. Dacă vine o misiune ICOMOS, va verifica existența unei gestiuni bazate pe peisaj și HIA — nu o listă de fațade.
✅ HIA și matricea valoare × risc sunt „limbajul ICOMOS”. Tabela morfozonală a Chișinăului (A-core, B-belt, M-zones, C-buffer) folosește exact acest limbaj → evaluarea devine mai ușoară.
❗ O listă de fațade fără peisaj = candidat slab. ICOMOS a refuzat deja Liverpool, Budapesta și Shahrisabz din cauza pierderii integrității peisajului, chiar dacă monumentele au fost „păstrate”.
Formula finală
🔹 UNESCO stabilește strategia: HUL 2011, integritatea/autenticitatea peisajului 🔹 ICOMOS implementează tactica: HIA, matrice zonală, coridoare vizuale, valoare × risc
👉 De aceea, tranziția Chișinăului la un model peisagistic nu este doar de dorit — ci singura cale realistă pentru ca UNESCO și ICOMOS să trateze serios o viitoare nominalizare.
Cum „orașul renașterii infinite” este modelat de granițe reale (și de ce anume această logică stă la baza noului sistem de protecție)
Strat istoric / graniță
Ce delimita
Cum „funcționa” în epoci diferite
Unde se manifestă în modelul propus
Hotarul moșiei din sec. XV ≈ str. Ion Creangă → str. Pușkin
Satul Buiucani (vest) față de „târgul” Chișinăului (est)
• 1789: un raid otoman a ars partea estică a „subcetății”.
• 1817: planul guvernatorului plasează noua Catedrală în moșia vestică, menținând estul ca zonă comercială.
Edge-coridorul Pușkin/Vieru.
Vest = „castel/accent de renaștere” (zone M).
Est = „nucleul cenușii” (A-core).
Granița administrativă din sec. XIX (hotarul de jur-împrejur pe lângă str. Columna)
Orașul de jos, negustoresc, cu structură „radială” (Albisoara → Columna), față de platoul guvernamental de sus cu structură „șah” (Columna → Mateevici)
Anii 1890: rapoartele pompierilor arată că partea radială arde mai des; rețeaua „șah” se reconstruiește mai rapid în piatră.
B-2 „evantaiul de mahale” vs. B-1 „rețeaua regulată” — limite de înălțime și norme de fațadă diferite.
Pușkin / Vieru = linia sectoarelor sec. XX–XXI
Desparte Centrul ↔ Buiucani în prezent, coincide cu linia frontului din 1944 (cele mai mari distrugeri la est)
1941–44: 70% din cartierele arse erau la est de această linie.
Puterea sovietică construiește Parlamentul, Comitetul Central și Opera — strict în partea vestică.
Edge-Check în HIA: orice proiect de pe această axă trebuie să „coasă” două lumi (arcade, galerii traversante).
Meridianul vertical al Catedralei (Catedrala → Parlament)
Traseul „Cenușă ↔ Renaștere”: ghidul AR conduce de la Bursa (ruine) prin Catedrală spre Președinție și scuarul Operei.
De ce noua zonare = cod urban al istoriei
Granițele reale = instrument de gestiune: Nu cercuri artificiale, ci linii simțite de locuitori (Pușkin/Vieru, Columna).
Arheologia = memorie a catastrofei: Estul păstrează subsolurile Bursei și stratul din 1941 → A-core + trigger arheo 0,5 m. Vestul păstrează bolțile casei episcopale → M-1 + trigger arheo 0,5 m.
Renașterea revine acolo unde mereu a apărut: Moșia vestică Buiucani = nodul noilor turnuri de 20 etaje, dar cu regula „plătește 1 % pentru arheologia estului” (fond Spirit Regen).
Mentalul urban coincide cu planul: sondaj ipotetic 2026: 67 % desenează Pușkin drept „linia a două lumi”. Această linie devine oficial coridor Edge: fațade „poroase”, cu circulație între lumi.
Principala valoare a noii paradigme
Nu inventează o schemă artificială, ci consolidează ADN-ul urban al Chișinăului:
distrugere la est → mutarea centrului pe vest → apariția unui nou strat cultural peste fundații vechi.
Scopul protecției nu e să „înghețe” acest ciclu, ci să-l gestioneze conștient, astfel încât fiecare nouă înviere să nu șteargă memoria celor anterioare.
De aceea, matricea morfozonală (A/B/M/C + Edge, HIA, Spirit Regen) este continuarea firească a logicii istorice a locului — nu o inovație birocratică.
Комментариев нет:
Отправить комментарий