Zonarea arheologică — element-cheie al noului Planului de referință istorico-arhitectural și proiectul zonelor de protecție - Nucleul istoric al Chișinăului (PRIA)
În condițiile în care țesătura istorică a orașului reprezintă o structură multistratificată, formată de-a lungul secolelor, nu este suficientă protejarea clădirilor individuale. Chișinăul necesită o tranziție de la abordarea bazată pe protecția obiectivelor izolate la recunoașterea și protejarea integrității teritoriale a stratului istoric.
Elaborarea actuală a PRIA oferă o oportunitate unică de a:
reconsidera statutul întregului centru istoric,
trece de la protecția clădirilor individuale la protecția ansamblurilor și a spațiilor,
introduce zonarea arheologică ca secțiune sistemică,
reevalua lista monumentelor conform criteriilor internaționale UNESCO și ICOMOS,
introduce categoria „obiecte cu valoare simbolică”, care include locuri pierdute dar importante pentru memoria colectivă.
Dacă ratăm această șansă, Chișinăul riscă să rămână pentru mult timp în afara recunoașterii internaționale a valorii sale culturale autentice. Dispunem deja de toate bazele necesare — hărți istorice, date din cercetări arheologice, stratificare confirmată, precum și cerere socială pentru păstrarea memoriei urbane.
Integrarea zonării arheologice în PRIA nu este un adaos, ci fundamentul unui sistem complet de protecție adecvat secolului XXI.
📚 1. Baze internaționale (UNESCO, ICOMOS)
UNESCO și ICOMOS cer:
Inventarierea patrimoniului arheologic,
Introducerea unui regim special de protecție pentru obiectivele arheologice, inclusiv pentru straturile ascunse sau neexplorate,
Luarea în calcul a datelor arheologice în planificarea urbană,
Utilizarea zonelor de protecție și a unei abordări permisive privind lucrările de săpătură.
🗺️ 2. Sistem propus de zonare a stratului arheologic subteran în Chișinău
🔴 Zona AA — Arheologică de conservare absolută
Analogă cu nucleul zonei de protecție ZMP.
Teritorii cu existența confirmată a unor obiecte arheologice unice (fundamente, necropole, construcții).
Interdicție totală a lucrărilor de săpătură fără supraveghere arheologică.
Exemple: zona fostei Case Eparhiale, fundația vechii catedrale, subsoluri în zona str. Mitropolit Varlaam.
🟠 Zona AB — Arheologică cu probabilitate mare de descoperiri
Conform planurilor și hărților vechi, aici existau străzi, clădiri de cult sau comerciale, cimitire.
Lucrări de săpătură doar după evaluarea impactului arheologic (Heritage Impact Assessment).
Obligație de sondaj arheologic înaintea oricărei construcții.
Exemple: Piața Marii Adunări Naționale, fosta Sinagogă, zonele vechilor mahalale.
🟡 Zona AV — Interes arheologic, urme potențiale
Probabilitate de prezență a fragmentelor arheologice: ceramică, oase, resturi de clădiri.
Monitorizare arheologică preliminară necesară la intervenții majore.
Construcțiile sunt posibile, dar cu control obligatoriu.
Exemplu: interiorul fostului cartier evreiesc.
🟢 Zona AC — Sensibilitate arheologică scăzută
Descoperiri improbabile, zone deja distruse sau dens construite.
Numai supraveghere arheologică limitată (de exemplu, la săpături pentru cabluri).
Exemple: zone construite intens în perioada sovietică (str. 31 august, bd. Ștefan cel Mare).
📁 3. Categorii și practici suplimentare
🧭 Zone de cercetare arheologică prioritară — sectoare unde cercetările se desfășoară cu prioritate (ex. amenajarea piețelor, reparații la rețele inginerești).
🏗️ Monitorizare arheologică — în orice zonă, dacă lucrările de săpătură depășesc un prag convențional (ex. 50 cm), trebuie implicat un specialist.
🏛️ Zonă de conservare arheologică in situ — locuri unde straturile sunt conservate la fața locului și vizibile prin vitrine sau panouri de sticlă (ex: Roma, Viena, Londra).
🧾 4. Regulamentul de protecție și intervenție
🔍 5. Legătura cu GIS și zonarea vizibilă
Toate zonele trebuie introduse pe o hartă GIS integrată cu zonarea de protecție vizibilă (ZMP, zone tampon, coridoare vizuale).
Fiecare zonă — strat separat cu parametri: stratigrafie, descoperiri confirmate, nivel de risc, metodă de reglementare.
📌 Exemplu de semnalizare vizuală
Ca la Berlin sau Varșovia — în pavajul străzilor și piețelor se marchează contururi ale clădirilor, cimitirelor, străzilor vechi.
Stâlpi informativi cu QR și AR — în locurile unde se află obiecte subterane (subsoluri, fundații).
În unele cazuri — iluminare sau capace de sticlă prin care se pot vedea resturi autentice ale zidurilor (ex: Cracovia, Viena).
Factorii cronologici au o importanță esențială în zonarea straturilor arheologice subterane.
Acest principiu este reflectat în practica internațională, în special în metodologiile UNESCO, ICOMOS și ale școlilor arheologice de frunte (Italia, Germania, Polonia, Israel). În cazul Chișinăului, acești factori sunt deosebit de importanți, deoarece:
🕰️ De ce este important factorul temporal
Multistratificarea țesutului urban
Straturile arheologice pot aparține unor epoci diferite (secolele XIV–XX).
De exemplu, stratul unei mahalale evreiești din secolul XVII poate fi situat sub o clădire modernistă din secolul XX.
Valoare științifică și fragilitate diferită
Straturile preindustriale (până la sfârșitul sec. XVIII) sunt mai vulnerabile și necesită abordări speciale.
Straturile mai recente (de ex. infrastructura sovietică) pot avea o valoare arheologică redusă, dar o importanță socioculturală semnificativă.
Semnificație juridică: protejarea obiectivelor datate
Legislațiile multor țări (conform recomandărilor ICOMOS) stabilesc regimuri speciale de protecție pentru obiectivele anterioare unei anumite date (România — până în 1800, Polonia — până în 1945, Germania — până în 1918 pentru orașe).
🗂️ Cum poate fi integrată cronologia în zonare
✅ 1. Model stratigrafic vertical
Pentru fiecare zonă (AA, AB etc.) se creează un model de straturi pe secole (ex.: sec. XIV–XVII, XVIII–XIX, XX).
Fiecărui strat îi corespund metode proprii: săpături, conservare, monitorizare.
✅ 2. Subzone cronologice (atribute separate în GIS)
Ex.: zona AB_17 — probabilitate mare de descoperiri din sec. XVII.
Permite autorizarea construcțiilor doar până la o anumită adâncime.
✅ 3. Intervenție diferențiată pe straturi
Ex.: la construcții:
strat sec. XX — doar fotodocumentare;
strat sec. XIX — cercetare arheologică parțială;
strat sec. XVIII și mai vechi — săpături de salvare obligatorii.
📌 Aplicare la Chișinău
🛠️ Instrumente de implementare în GIS
Pentru fiecare sector sunt setate câmpuri:
epoch_min — data minimă (ex. 1650)
epoch_max — data maximă (ex. 1700)
stratified_level — nivelul stratului (1 = superficial, 5 = profund)
arch_significance — importanță arheologică (înaltă, medie, scăzută)
📌 De ce este important factorul temporal în zonare
1. Determină valoarea științifică a stratului
Cu cât stratul este mai vechi, cu atât valoarea și fragilitatea sunt mai mari.
Ex.: o mahala din sec. XVII necesită alt regim decât o rețea tehnică din anii ’60.
2. Influențează regimul de intervenție
Pentru straturi anterioare sec. XVIII este necesar:
expertiză arheologică prealabilă,
interdicție de distrugere fără cercetare,
conservare in situ.
Pentru cele din sec. XX este suficientă fotodocumentarea.
3. Permite crearea unui model stratigrafic
Ex. pentru o zonă AA:
strat superior — modernism (început sec. XX),
strat mediu — construcții sec. XIX,
strat inferior — biserici și cimitire sec. XVIII–XVII.
Fiecare strat are statut de protecție propriu.
🧭 Integrarea factorului cronologic în sistemul de zonare
🗂️ Implementare practică în documentație și GIS
Se definesc câmpuri:
Strat_1_secol = XVIII
Strat_2_secol = XIX
Strat_3_secol = XX
Fiecare strat este legat de:
recomandări de protecție,
adâncimea admisă a lucrărilor,
tipul autorizațiilor necesare.
🏗️ În proiectele reale
La amenajarea unei piețe sau construcție:
se efectuează cercetare preventivă pentru a determina epocile afectate.
Ex.: dacă o săpătură de 4 metri afectează stratul din sec. XVIII — se aplică procedura de salvare arheologică.
✅ Concluzie:
Da, factorul temporal este esențial pentru zonarea arheologică:
Determină valoarea straturilor,
Stabilește adâncimea de intervenție,
Fundamentează modelul stratigrafic,
Ajută la prevenirea distrugerii patrimoniului antic.
Schemă a profilului arheologic vertical al Chișinăului, care indică straturile cronologice și importanța acestora:
🟥 Sec. XIV–XVII — mahalale, biserici, necropole: protecție totală
🟧 Sec. XVIII–XIX — construcții istorice: săpături cu supraveghere
🟨 1900–1945 — arhitectură modernă, rețele inginerești: documentare selectivă
🟩 1945–1991 — infrastructură sovietică: monitorizare
⬜ După 1991 — straturi contemporane: intervenții permise fără restricții
Un asemenea profil este utilizat în proiectare și evaluare pentru a determina ce strat este afectat și ce măsuri arheologice sunt necesare.
Exemplu de tabel atributiv GIS pentru obiecte arheologice, incluzând:
Epoca (sec. XVI–XX)
Tipul stratului (religios, rezidențial, inginerești)
Adâncimea medie
Regimul de protecție recomandat
📑 Structura unui plan de cercetare arheologică bazat pe date GIS
Fiecare punct sau poligon în GIS corespunde unei zone cu potențial arheologic. Tabelul conține:
🔧 Exemplar de înregistrare în plan
🗺️ Vizualizare în GIS
Simboluri după tipul stratului (biserică, stradă, cimitir etc.)
Culoare după tipul lucrărilor recomandate (roșu — săpături, galben — sondaj)
Etichete: nume obiect, epocă, adâncime
Filtrare după statut: pentru prioritizarea intervențiilor
📂 Elemente suplimentare posibile:
📎 Documente asociate — linkuri la rapoarte PDF, planuri, fotografii
🏛️ Statut juridic — monument protejat / neînregistrat
🛠️ Responsabili — arheolog, proiectant, beneficiar
📆 Termen execuție — pentru planificarea calendaristică
✅ 1. Structura proiectului în QGIS
🗂 Layere:
Zone arheologice (poligoane/puncte)
Surse istorice (planuri, hărți, rapoarte)
Zone de protecție (buffer AA, AB, AV, AC)
Construcții recente — pentru evaluarea riscurilor
Intervenții planificate — parcări, reabilitări, amenajări
📋 2. Tabel atributiv pentru layer „Zone arheologice”
🎨 3. Configurare simboluri în QGIS
🔹 După protection_level:
roșu — protecție totală
portocaliu — control arheologic
gri — monitorizare
🔸 Etichete: folosind name și epoch
🔍 Filtre recomandate:
status = 'planificat'
recommended_action = 'săpături de salvare'
🧭 4. Utilizarea adâncimii stratului
Reprezentare cu diagrame verticale
Gradienți de culoare în funcție de adâncime
Vizualizare 3D în QGIS (cu model digital al terenului)
📦 5. Export și partajare
Export ca GeoJSON/GeoPackage
Tipărire PDF cu legendă și semnături
Legare foto și rapoarte prin câmpul attachments
🧭 Criterii pentru stabilirea zonelor de protecție (AA, AB, AV, AC)
📌 Condiții de atribuire
Reconstrucția bulevardului central din Chișinău distrus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (în special pe linia actualului bulevard Ștefan cel Mare), în funcție de context, poate aparține diferitelor zone arheologice.
Totuși, conform abordărilor internaționale și situației specifice a Chișinăului, se pot formula următoarele concluzii:
📍 Context istoric
Perioada construcției: sfârșitul sec. XIX – începutul sec. XX (stil modern, eclectic, clădiri administrative și de locuit)
Distrugere: ca urmare a bombardamentelor și incendiilor din anii 1941–1944
Reconstrucția sovietică: reconstrucție masivă a bulevardului, inclusiv rețele subterane
🧭 Evaluare după criterii
🟡 Zonă recomandată: AV (zonă de arheologie potențială)
📌 Motive:
Deși grav afectate, pot exista rămășițe ale fundațiilor, subsolurilor și infrastructurii inginerești
Posibile urme ale rețelei stradale antebelice, pavări istorice etc.
Nu sunt necesare săpături de salvare implicite, dar monitorizarea arheologică este obligatorie în cazul unor intervenții precum reamenajări de scuaruri, lucrări la rețele sau plantări de arbori
❗ Excepții posibile: zone cu straturi mai adânci sau valoroase
În locurile în care existau piețe, biserici, catacombe — poate fi necesară reclasificarea în zona AB
Dacă se identifică ziduri vechi sau subsoluri — trecerea în AB se poate face în urma sondajelor
🧩 Concluzie:
Clădirile distruse ale bulevardului central aparțin de regulă zonei AV, dar anumite puncte pot fi clasificate ca AB, în funcție de datele arheologice și cercetările arhivistice.
✅ Dacă teritoriul centrului vechi al Chișinăului este confirmat de hărți istorice (planul din 1834, cadastru antebelic) și de rezultatele săpăturilor, atunci conform practicii internaționale (UNESCO, ICOMOS), acest teritoriu se încadrează în zona AA — zonă de protecție arheologică absolută.
✅ Argumentarea încadrării în zona AA:
🔴 Consecință: zona AA
Zona AA presupune că orice lucrări de săpătură (construcții, reamenajări, rețele) se permit doar după activități arheologice: sondaje, săpături de salvare, monitorizare, documentare.
🛠️ Măsuri recomandate:
Expertiză arheologică preliminară (Heritage Impact Assessment)
Elaborarea caietului de sarcini pentru cercetarea arheologică
Înainte de amenajări urbane — monitorizare și sondaje arheologice
Posibilă conservare in situ sau prezentare vizibilă (pavaj, geamuri)
🗺️ Exemple din Chișinău care pot fi considerate zonă AA:
Piața de lângă fosta Casă Eparhială (posibil necropolă și fundații)
Intersecția str. Mitropolit Varlaam / Gavriliță — resturi de clădiri sec. XVIII–XIX
Fostele străzi Armenească și Grecească — confirmate prin hărți și descoperiri
Zone ale fostei mahalale evreiești sau cimitirelor istorice, chiar dacă nu sunt vizibile
🛡️ De ce această zonă trebuie să fie AA:
Confirmare arhivistică: planurile din 1817 și 1834 arată rețeaua veche de străzi și structuri
Descoperiri arheologice: obiecte, ceramică, ziduri din epoci anterioare
Semnificație istorică: nucleul urban al sec. XIX și anterior
Vulnerabilitate: straturi la adâncime mică, expuse la distrugere
🟦 Cum se creează zona AA în QGIS
🔹 1. Digitalizarea zonei
Se folosește harta istorică din 1834 ca bază (GeoTIFF sau JPG georeferențiat)
Se trasează poligonul centrului vechi pe harta actuală
🔹 2. Atribute în tabelul QGIS
🔹 3. Simbolizare
Poligon roșu semi-transparent (~30%) — indică regim strict
🔹 4. Filtrare și legendă
Filtru: zone = 'AA'
Legendă: Zonă de protecție arheologică absolută (centrul istoric sec. XVII–XIX)
🔹 5. Subzone (opțional)
AA_deep — straturi adânci (sec. XV–XVII)
AA_shallow — straturi mai noi (sec. XIX)
Teritoriul din afara centrului istoric oficial, precum zona bisericii Constantin și Elena din Chișinău, unde, conform hărților vechi, se afla o fortificație de pământ și movila Movilă Turcească, merită un statut special.
Deși se află în afara zonei ZMP (Zona Monument Istoric Protejat), din punct de vedere arheologic și al patrimoniului cultural, această zonă trebuie clasificată ca zonă protejată.
✅ Zonă propusă: AB — zonă cu probabilitate arheologică ridicată
📍 Justificarea statutului AB:
🟠 Ce presupune zona AB:
Zona AB necesită evaluare arheologică prealabilă oricărei intervenții: construcție, amenajare, instalare rețele etc.
❗ Chiar dacă terenul nu este clasificat oficial, prezența vizibilă a movilei o transformă într-un monument al peisajului cultural.
🔴 Posibil subzonă AA direct pe movilă, dacă cercetările confirmă existența unor înmormântări, fortificații sau straturi istorice.
🛠️ Recomandări de intervenție:
🗺️ Implementare în QGIS:
Crearea unui poligon distinct al zonei AB în jurul movilei și presupusei șanțuri
Atribute: zone = 'AB', epoch = 'XVI–XVIII', source = 'harta 1834 + observație'
Pe movilă: punct/poligon cu zone = 'AA', site_type = 'movilă'
🧭 Concluzie:
Terenul din jurul bisericii Constantin și Elena nu este doar o „zonă periferică”, ci un sector cu probabilitate mare de păstrare a straturilor preindustriale, confirmat prin surse istorice și elemente vizibile.
Exemplu de analiză GIS pentru zona Gețioani
Movila „Movilă Turcească” → zonă AA: necesită sondaje și conservare.
Teritoriul înconjurător (fortificație/zona locuită) → zonă AB: necesită cercetare arheologică la orice intervenție.
Zona Gețioani
Fixată pe hărțile istorice ca suburbie sau așezare, dar astăzi puternic urbanizată în sec. XX — un caz clasic de zonă cu strat vizual pierdut, dar cu potențial arheologic subteran.
✅ Zonă arheologică propusă: AB–AV (hibrid)
📍 Justificare:
🟧 Ce înseamnă zona AB–AV:
AB se aplică în locurile unde:
există planificare urbană istorică documentată,
curțile vechi, grădinile sau străzile interne s-au păstrat,
intervențiile în sol nu au distrus complet stratigrafia.
AV se aplică în:
zone cu blocuri recente, rețele subterane dense, asfalt,
locuri unde stratul arheologic este probabil distrus, iar descoperirile sunt locale.
🧭 Zonare diferențiată în Gețioani:
🛠️ Implementare în QGIS:
Layer: „potențial arheologic” cu poligoane zonei (ex. zone = 'AB', zone = 'AV')
Câmpuri:
plaintext
КопироватьРедактировать
epoch = "Sec. XVIII–XIX"
source = "harta 1834 + toponime"
disturbance = high / medium / low
recommended_action = cercetare arheologică / monitorizare
📌 Ce trebuie făcut cu această zonă?
Crearea unei hărți arheologice preliminare a Gețioani, cu suprapunerea:
Hărților istorice (1834, 1860, 1890),
Cartierelor actuale,
Toponimelor încă existente.
Delimitarea în zone după gradul de alterare:
asfalt, construcții recente, spații verzi
Adăugarea acestora în GIS ca strat de zonare preliminară care:
indică prioritățile de cercetare,
ajută urbaniștii să țină cont de potențialul cultural al solului.
📋 Tabel de zonare pentru Gețioani:
✅ Abordarea cea mai corectă și profesională, conformă practicilor internaționale (UNESCO, ICOMOS, dar și strategiilor de protecție a stratului cultural în Polonia, Italia, Lituania):
📍 Etapa 1: Zonarea arheologică preliminară generală
Scop: delimitarea zonelor majore de interes arheologic conform criteriilor istorice și topografice.
🔹 Categorii principale de zone preliminare:
🧭 Etapa 2: Detalierea subzonelor în interiorul fiecărei zone
După elaborarea hărții generale, se poate realiza divizarea în subzone în special în zonele AB și AV, în funcție de:
gradul de afectare,
vulnerabilitate,
prezența elementelor vizibile.
Exemplu: Zona AB (Gețioani)
🛠 Cum se implementează în QGIS:
Crearea stratului „Zone arheologice preliminare”
Tip: poligoane
Câmpuri:
zone_code (AA, AB, AV, AC)
description (bază: hartă, săpături, toponime)
epoch_range (sec. XVI–XIX)
priority (ridicată / medie / scăzută)
Stilizarea zonelor după culoare
AA — roșu închis
AB — portocaliu
AV — galben
AC — gri
Crearea stratului „Subzone”
Legat prin parent_zone (ex. AB)
Poligoane detaliate cu regim specific (ex. excavation, monitoring)
✅ Concluzie:
Harta generală este baza întregului sistem de reglementare arheologică.
Abia după validarea acesteia are sens detalierea în subzone.
📋 Exemplu de tabel pentru zonare preliminară în Chișinău:
🗺️ Folosirea contururilor istorice ca straturi în GIS — practică recomandată de UNESCO, ICOMOS și orașe precum Roma, Lviv, Cracovia, Viena:
✅ De ce este utilă suprapunerea hărților istorice:
Identificarea stratigrafiei dezvoltării urbane
Permite urmărirea expansiunii orașului:centru anterior sec. XVIII,
extindere în sec. XIX,
industrializare în sec. XX.
Evaluarea probabilității de descoperiri arheologice
Cu cât o zonă a fost integrată mai devreme în oraș, cu atât este mai mare probabilitatea existenței straturilor istorice.Formarea zonelor stratigrafice temporale
Teritoriile incluse în oraș înainte de 1800 → risc arheologic ridicat → zonă AA/AB.
🧭 Implementare în QGIS – pașii tehnici:
🔹 Etapa 1: Georeferențierea hărților istorice
Importă hărțile (ex. 1834, 1860, 1910) în Georeferencer
Suprapune-le peste fundal modern (OpenStreetMap, satelit etc.)
🔹 Etapa 2: Digitalizarea contururilor istorice ale orașului
Creează stratul „Granițele orașului pe epoci” (Polygon)
Atribute:
epoch_start = 1834, epoch_end = 1860
layer = „sec. XIX”
🔹 Etapa 3: Intersecție cu alte straturi
Folosește Intersection sau Spatial Join între:
stratul siturilor arheologice (puncte/poligoane)
granițele istorice (poligoane)
Rezultatul: fiecare sit primește atributul epocii de includere în oraș.
🔹 Etapa 4: Integrare în stratul de zonare arheologică
Adaugă câmpul urbanizat_din în stratul siturilor
Reguli:
înainte de 1800 → AA / AB
1800–1900 → AB / AV
după 1900 → AV / AC
📊 Alternativă: hărți de tip heatmap temporal
Creează heatmap pe baza datei urbanizării
Colorează: cu cât este mai veche zona → cu atât mai intensă culoarea → analiză vizuală eficientă
🧩 Exemplu pentru Chișinău:
✅ Concluzie:
Utilizarea contururilor istorice ale orașului ca straturi GIS permite:
determinarea adâncimii istorice a urbanizării,
realizarea unei zonări arheologice riguroase,
fundamentarea reglementărilor de protecție pentru autoritățile urbane.
🧭 Zonele bazate pe ipoteze, dar cu probabilitate istorică ridicată necesită o abordare specială.
Practicile internaționale (UNESCO, ICOMOS, Institutul de Arheologie din Polonia, sistemul HIA – Heritage Impact Assessment) au dezvoltat o clasificare specifică pentru a permite un regim de protecție flexibil, dar precaut.
✅ Cum gestionăm zonele arheologice ipotetice:
🔹 1. Introducerea categoriei: "Zonă Arheologică Ipotetică" (AI)
Aceasta este o categorie intermediară — nici AA/AB, dar nici AC.
🧭 Criterii de încadrare în zona AI:
📌 Ce trebuie făcut cu aceste terenuri:
1. Aplicarea unui regim temporar de protecție: „AI – cercetare la intervenție”
Lucrările în sol sunt permise, dar cu supraveghere arheologică obligatorie.
Proiectele de urbanism trebuie să includă clauza:
„În caz de descoperire a unui strat cultural, lucrările se opresc și se notifică specialiștii”.
2. Înregistrarea în QGIS într-un strat distinct sau ca subcategorie
Strat: Zone Arheologice Ipotetice
Câmpuri:
source = "toponim + plan 1834"
confidence = "ipoteză"
epoch = "sec. XVI–XVIII"
3. Vizual distinct în GIS
Culoare: galben-maro punctat
Etichetă: „Zonă arheologică ipotetică – a se cerceta la intervenție”
🗺️ Exemple în Chișinău:
⚠️ Important:
Zonele ipotetice NU blochează dezvoltarea, dar impun monitorizare arheologică și includerea în Heritage Impact Assessment (HIA).
📘 Justificarea includerii în Planul Urbanistic General cu componentă de protecție (PUZ / PUZC / RLU / Plan de protecție PRIA):
🔹 1. Recomandările ICOMOS / UNESCO:
"Zonele probabile de patrimoniu arheologic sau arhitectural trebuie marcate cartografic, cu indicarea gradului de probabilitate și a riscului de pierdere."
🔹 2. Practici din Europa Centrală și de Est:
În PUZ / IAOP din Lviv, Cracovia, Vilnius, Brașov sunt incluse:
zone ale topografiei urbane presupuse,
straturi culturale probabile,
potențiale artefacte subterane pe baza hărților vechi.
🔹 3. Scopul PUZ/IAOP este identificarea completă a teritoriilor cu valoare istorică, nu doar a celor deja confirmate.
Zonele ipotetice oferă posibilitatea de:
Control preventiv asupra zonelor încă neexplorate;
Previzionarea impactului proiectelor noi asupra stratului arheologic;
Dezvoltarea de programe arheologice înainte de lucrări majore.
🗂 Cum se includ zonele ipotetice în PRIA:
✅ În partea grafică:
Strat: Zone Arheologice Ipotetice
Atribute:
confidence_level = mediu / ridicat
source_type = hărți istorice / toponimie / reconstrucție logică
regim_propus = cercetare / monitorizare / săpături de salvare în caz de descoperire
✅ În partea textuală:
Secțiune: Zone presupuse de interes arheologic
Pentru fiecare zonă: surse, probabilitate, justificare
Recomandări: ex: orice fundație nouă în zonă – obligativitate de expertiză arheologică prealabilă
📌 Concluzie:
Da, zonele arheologice ipotetice trebuie incluse în PRIA ca hartă oficială de risc și zonă de reglementare preventivă, chiar dacă nu există încă confirmare 100%.
Tot sistemul de zonare legat de straturile culturale subterane, inclusiv:
confirmate,
probabile,
chiar distruse,
face parte din zonarea arheologică și este obligatoriu integrat în IAOP.
🧩 Structurarea recomandată în cadrul PRIA:
Capitol: Zonarea arheologică completă
Subcapitole:
Zone confirmate (AA)
Zone probabile (AB)
Zone potențiale (AV)
Zone ipotetice (AI)
Zone distruse (AC – dar strat documentabil)
📘 Ce include zonarea arheologică în cadrul PRIA
✅ 1. Zone arheologice confirmate
Bazate pe: săpături, stratigrafie, descoperiri arheologice.
Zone: ZA-C (Zonă Arheologică Confirmată), ZA-D (Documentată)
Se includ în I.A.O.P. ca zone cu regim de protecție strict (săpături obligatorii)
Necesită fișe tehnice sau justificări în anexele planului
✅ 2. Zone de interes arheologic potențial
Bazate pe: toponimie, configurație urbană, analogii, indicii vizuale.
Zone: ZA-P (Zonă Arheologică Potențială), ZA-I (Ipoteză)
Se includ în I.A.O.P. cu regim de supraveghere recomandat
Necesită indicarea nivelului de risc și surselor documentare
✅ 3. Zone cu strat arheologic distrus
Bazate pe: documente privind pierderile, rapoarte de construcție, infrastructură existentă.
Zonă: ZA-R (Zonă Arheologică Reafectată)
Se include ca zonă cu probabilitate redusă, dar cu mențiunea:
„În caz de descoperiri — documentare imediată obligatorie”Marcare vizuală în gri / hașur
🗺️ Cum se prezintă în documentația PRIA
🔹 În planșele grafice:
Un strat sau mai multe:
arch_zone_confirmed (ZA-C, ZA-D)
arch_zone_probable (ZA-P, ZA-I)
arch_zone_disturbed (ZA-R)
Coduri de culoare propuse:
🔹 În memoriul explicativ:
Secțiune dedicată: Zonare arheologică și analiza vulnerabilității arheologice
Include:
Cronologie succintă a locuirii
Tabel cu: cod zonă, suprafață, surse, justificare
Regim de intervenție
Lista sectoarelor cu potențial ridicat (chiar fără cercetări)
📌 Important:
Zonarea arheologică nu este un adaos opțional în PRIA, ci parte integrantă a planificării în orice teritoriu cu nucleu istoric sau strat cultural.
🧾 Coduri standardizate pentru zonele arheologice (conform practicii din România și Moldova):
✅ Aplicare în PRIA și QGIS:
🌐 Integrarea cu practica internațională:
Codurile pot fi explicate în legendă și memoriu explicativ, compatibile cu terminologia ICOMOS / UNESCO
Exemple similare: ZAC (Zone Archéologique Confirmée) — utilizat în Franța și Belgia
Ușor de integrat în platforme GIS: QGIS, ArcGIS, GeoHub, aplicații de avizare urbană
📌 Concluzie:
Utilizarea acestor coduri și a structurii de zonare arheologică:
asigură claritate în comunicare interinstituțională,
permite integrarea I.A.O.P. în rețele internaționale de protecție,
susține transparența decizională și prevenția în planificare urbană.
🎨 Cum se poate configura stilul QGIS (QML) pentru zonele arheologice în cadrul PRIA, utilizând codurile acceptate (ZA-C, ZA-D, ZA-P, ZA-R, ZA-I) și culori conforme practicii internaționale de vizualizare a zonelor de risc și protecție:
🎨 Schema cromatică și etichetele recomandate pentru QGIS
📂 Structura stilului QML
Câmp principal de clasificare: cod_zonă
Tip de clasificare: Categorized renderer (după câmpul cod_zonă)
Etichete: active, format cod + descriere scurtă
Contur: grosime 0.4 mm
Font etichetă: Open Sans, 9 pt, culoare gri
🧾 Exemplu de legendă QGIS pentru hartă:
🟥 ZA-C – Confirmed archaeological zone / Zonă Confirmată
🟧 ZA-D – Documented zone (maps, sources) / Zonă Documentată
🟨 ZA-P – Potential zone (toponyms, planning) / Zonă Potențială
⬜ ZA-R – Disturbed / modern built-up / Zonă Distrusă
🟫 ZA-I – Hypothetical zone (reconstructed) / Zonă Ipoteză
Комментариев нет:
Отправить комментарий