Orașul se schimbă mai repede decât se elaborează Planul Urbanistic General

Situația cu zecile de PUZ-uri elaborate simultan în Chișinău și în suburbii arată o problemă mult mai profundă decât simpla necesitate de a le reprezenta pe harta noului PUG Chișinău 2040.

Întrebarea principală este alta:

pe baza cărui Plan Urbanistic General sunt elaborate astăzi aceste PUZ-uri, dacă noul PUG 2040 nici măcar nu a ajuns încă la etapa de concept?

Și ce se va întâmpla dacă, în timpul elaborării PUG-ului, vor apărea alte PUZ-uri, proiecte majore de infrastructură, noi soluții de transport sau schimbări tehnologice?

Orașul nu se oprește pe durata elaborării unui document de planificare.

PUG-ul încă studiază orașul, iar orașul deja se schimbă

În septembrie 2026, PUG Chișinău 2040 se află încă la etapa Studiilor de fundamentare.

Următoarea etapă oficială este Concepția PUG.

În același timp, consultările asupra studiilor de bază nu sunt încă pe deplin încheiate: pentru CP-03, recomandările pot fi transmise până la 7 octombrie 2026.

Prin urmare, viitoarea concepție spațială a orașului încă nu este formulată.

În paralel, în Chișinău și în suburbii există deja zeci de PUZ-uri aflate în diferite etape: elaborare, avizare, așteptarea deciziilor, avize favorabile sau nefavorabile.

Numărul lor exact este mai puțin important decât faptul că acest număr se schimbă permanent.

Realitatea nu poate fi „ajunsă din urmă”

Să presupunem că elaboratorii PUG colectează toate PUZ-urile existente și le includ în materialele Planului Urbanistic General.

Până vor face acest lucru, pot apărea altele noi.

Apoi poate apărea un nou nod de transport, un parc tehnologic, o schimbare a logisticii feroviare, o nouă infrastructură inginerească sau un nou model de mobilitate.

Discutăm deja despre apariția robotaxiurilor, livrărilor autonome, logisticii urbane de noapte cu utilizarea căii ferate și a nodurilor de transport multifuncționale.

Pentru fiecare asemenea schimbare nu poate fi reluată de la început procedura de corectare a întregului PUG.

Prin urmare, problema nu constă în faptul că elaboratorii actualizează insuficient documentul.

Problema constă în însăși încercarea de a crea o imagine definitivă a orașului pentru următorii 10–15 ani.

Pe baza cărui PUG se elaborează PUZ-urile de astăzi?

Noul PUG nu și-a formulat încă propria concepție spațială.

Prin urmare, PUZ-urile actuale sunt obligate, în practică, să fie elaborate în cadrul PUG-ului din 2007 și al cadrului normativ existent.

Apare un paradox.

Elaborăm un nou Plan Urbanistic General tocmai pentru că cel vechi nu mai corespunde situației actuale a orașului.

Dar, în același timp, noi teritorii continuă să fie proiectate înainte de apariția noului PUG.

Ulterior, PUG 2040 va trebui să țină cont de aceste decizii.

Iar în timpul elaborării lui vor apărea altele noi.

Se formează un lanț fără sfârșit:

vechiul PUG → noi PUZ-uri → noul PUG ia în considerare noile PUZ-uri → apar alte PUZ-uri.

Un astfel de sistem nu poate fi niciodată finalizat în mod real.

Dar dacă noua concepție va propune o altă soluție?

Să presupunem că astăzi un PUZ este elaborat și avizat.

Peste un an, Concepția PUG 2040 propune pentru teritoriul respectiv o altă funcțiune, o altă densitate sau o altă structură de transport.

Ce trebuie să aibă prioritate?

Dacă noul PUG preia pur și simplu toate deciziile apărute în timpul elaborării sale, există riscul ca el să se transforme dintr-un document strategic într-o simplă constatare a schimbărilor deja produse.

Dacă, dimpotrivă, aceste PUZ-uri vor trebui revizuite, apare întrebarea privind timpul și resursele deja cheltuite.

Modelul tradițional, secvențial, rezolvă foarte greu această problemă.

Planul Urbanistic General ca fotografie

PUG-ul tradițional seamănă, în mare măsură, cu o fotografie.

La o anumită dată sunt colectate datele, este realizată analiza, este formulată prognoza și este desenată structura viitoare.

Dar, până când documentul este elaborat, avizat și aprobat, obiectul planificării deja s-a schimbat.

Se schimbă tehnologiile, economia, transportul, logistica, energia, demografia și interesele investiționale.

Problema nu poate fi rezolvată doar printr-o prognoză mai precisă.

Este imposibil să prognozăm viitorul atât de exact încât acesta să înceteze să se schimbe.

Tocmai etapa de concept oferă posibilitatea schimbării abordării

Următoarea etapă a PUG 2040 este Concepția PUG.

Tocmai aici ar fi corect să se decidă nu doar ce schemă spațială va fi aleasă, ci și cum trebuie să funcționeze însăși sistemul de planificare al orașului.

Acesta este momentul potrivit pentru trecerea la un model pe patru niveluri.

Nivelul 1. Obiective și reguli

Baza relativ stabilă:

• obiective pe termen lung;

• interese publice;

• limite ecologice;

• cerințe de accesibilitate;

• reziliența infrastructurii;

• calitatea mediului urban;

• protecția patrimoniului.

Acesta este un fel de constituție a dezvoltării orașului.

Nivelul 2. Structura spațială

Cadrul principal al orașului:

• sistemul de centre;

• structura de transport;

• infrastructura verde și albastră;

• coridoarele inginerești;

• teritoriile de dezvoltare;

• teritoriile de protecție;

• legăturile dintre oraș și suburbii.

Acest nivel nu stabilește fiecare obiect viitor, ci regulile de organizare spațială.

Nivelul 3. PUZ-uri și proiecte strategice

Anume acest nivel trebuie să fie permanent adaptabil.

Astăzi există un anumit set de proiecte și PUZ-uri.

Peste câțiva ani, el va fi diferit.

Fiecare proiect nou trebuie verificat nu după principiul:

„a fost el desenat în Planul Urbanistic General?”

ci după principiul:

„corespunde el obiectivelor primului nivel și structurii spațiale a celui de-al doilea?”

Se evaluează încărcarea traficului, capacitatea rețelelor inginerești, infrastructura socială, spațiile publice, mediul, accesibilitatea și alți indicatori.

În acest caz, apariția unor PUZ-uri noi încetează să mai fie o problemă pentru PUG.

Nivelul 4. Implementare și monitorizare

După implementare, prognoza este comparată cu rezultatul real.

S-au schimbat fluxurile de trafic — datele sunt actualizate.

A crescut încărcarea rețelelor — acest lucru este reflectat în sistem.

Au apărut noi necesități — ele sunt luate în considerare la următoarea decizie.

Planificarea se transformă din elaborarea unică a unui document într-un proces permanent de management.

De la PUG ca imagine la PUG ca sistem

Modelul tradițional:

analiză → PUG → PUZ → construcție.

Modelul adaptiv:

obiective → structură spațială → proiecte și PUZ-uri → implementare → monitorizare → decizie nouă.

Un asemenea ciclu poate funcționa permanent.

De aceea, un număr mare de PUZ-uri nu este neapărat o anomalie. Este o stare normală a unui oraș aflat în dezvoltare.

Problema apare atunci când un oraș dinamic este administrat cu ajutorul unui document static.

Ce poate face PUG Chișinău 2040

La etapa Concepția PUG poate fi fixat modelul pe patru niveluri ca bază a elaborării ulterioare:

I — obiective și reguli;
II — structură spațială;
III — portofoliu adaptiv de PUZ-uri și proiecte strategice;
IV — implementare, monitorizare și ajustare.

Elementul de legătură trebuie să fie o bază GEODATA actualizată permanent și un sistem de indicatori.

În acest caz, apariția unui PUZ nou nu va necesita revizuirea întregului PUG.

Proiectul nou este introdus în sistem, verificat în raport cu obiectivele și structura și apoi evaluat.

Dacă este compatibil — poate fi dezvoltat.

Dacă nu este compatibil — se corectează.

Dacă proiectul este atât de important încât necesită schimbarea structurii spațiale, această modificare este analizată separat și transparent.

Concluzia principală

Astăzi putem discuta dacă sunt elaborate simultan 30, 40 sau 50 de PUZ-uri.

Dar peste câteva luni această cifră va fi oricum alta.

De aceea, întrebarea mai importantă este:

cum poate fi elaborat Planul Urbanistic General ca imagine definitivă a orașului viitor, dacă orașul însuși se schimbă mai repede decât este elaborat acest Plan Urbanistic General?

Tocmai de aceea, etapa Concepția PUG ar trebui să devină momentul trecerii de la Planul Urbanistic General tradițional la un sistem adaptiv de planificare pe patru niveluri.

Orașul se schimbă mai repede decât este elaborat Planul Urbanistic General.

Prin urmare, trebuie să se schimbe însăși metodologia de planificare.