Chișinău 2050: primele rezultate ale sondajului

Experimentul Chișinău 2050 continuă. Scopul său nu este de a afla unde anume ar trebui să apară peste 20–30 de ani drumuri noi, clădiri sau parcuri. Încercăm să pornim de la o întrebare mai fundamentală: cum ar trebui, de fapt, să fie planificat un oraș al cărui viitor nu poate fi prevăzut cu exactitate?

La 4 septembrie, la sondaj au participat 33 de persoane, dintre care 28 au răspuns la întrebarea principală. Eșantionul este încă mic și nu este reprezentativ pentru întregul Chișinău, de aceea nu este vorba despre un studiu sociologic, ci despre primele rezultate ale unui experiment.

Ce arată primele răspunsuri

Întrebarea principală propune alegerea între două abordări de principiu: să încercăm să definim dinainte orașul viitorului prin Planul Urbanistic General sau să stabilim obiective și reguli pe termen lung, lăsând posibilitatea ca soluțiile concrete să se adapteze odată cu schimbarea orașului.

Dintre cei 28 de respondenți:

• 64% au ales abordarea bazată pe obiective și reguli pe termen lung, cu posibilitatea adaptării ulterioare a soluțiilor;
• 32% au preferat abordarea tradițională, în care Planul Urbanistic General stabilește dinainte direcțiile de dezvoltare;
• 4% nu s-au decis încă.

Însă întrebările suplimentare conturează o imagine și mai interesantă.

Participanții nu propun deloc renunțarea la planificarea pe termen lung. Dimpotrivă, majoritatea înclină spre o combinație a celor două principii: unele decizii trebuie stabilite pe termen lung, în timp ce altele trebuie să poată fi schimbate.

Acesta pare să fie unul dintre primele rezultate de fond ale experimentului:

orașul nu are nevoie de o alegere între plan și schimbare permanentă, ci de obiective și reguli stabile pe termen lung, împreună cu posibilitatea de a adapta soluțiile concrete.

Proiectele mari trebuie evaluate prin impactul lor asupra orașului

Cel mai clar acord a apărut în jurul unei întrebări foarte practice.

La evaluarea unui proiect rezidențial de mari dimensiuni, 16 din 17 respondenți consideră că trebuie verificată nu doar conformitatea cu zonarea existentă, ci și impactul asupra transportului, școlilor, rețelelor inginerești și spațiilor verzi.

Cu alte cuvinte, aproape 94% dintre participanții care au răspuns la această întrebare susțin principiul:

un proiect mare trebuie evaluat nu izolat, ci prin efectele sale asupra întregului sistem urban.

Acest rezultat este deosebit de interesant, deoarece exact acest principiu este utilizat în dashboardul experimental Chișinău Pulse pentru analiza marilor proiecte urbane.

Deciziile vechi nu trebuie să devină o dogmă

Un alt rezultat semnificativ: 14 din 19 participanți care au răspuns la întrebarea respectivă consideră că, dacă apare o soluție mai bună decât cea prevăzută într-un plan mai vechi, orașul trebuie să poată verifica această soluție în raport cu obiectivele sale și să o dezvolte dacă se dovedește într-adevăr mai bună.

De asemenea, majoritatea susține necesitatea de a trata Chișinăul și suburbiile ca pe un sistem interdependent și de a păstra pentru viitor anumite teritorii care ar putea deveni necesare orașului peste câteva decenii.

Cum evoluează experimentul

Din cei 33 de participanți, 28 au răspuns la întrebarea principală, 19 au continuat partea extinsă, iar 15 au ajuns până la a șasea întrebare suplimentară.

Încep să apară și primele răspunsuri prin canalele universitare. Este interesant și faptul că mecanismul „trimite sondajul unei persoane a cărei opinie te interesează” a adus deja șapte participanți, dintre care cinci au parcurs partea extinsă.

Următoarea etapă nu este doar creșterea numărului total de răspunsuri. Este important să obținem treptat mai multe grupuri comparabile: studenți și tineri, locuitori din diferite sectoare, cetățeni din afara comunității profesionale și, ulterior, arhitecți, urbaniști și alți specialiști.

Atunci vom putea pune o întrebare mult mai interesantă:

diferitele grupuri de locuitori își imaginează în mod diferit principiile de dezvoltare ale Chișinăului sau, în problemele de bază, există mai mult consens decât presupunem?

Experimentul continuă. Deocamdată avem doar primele 33 de răspunsuri și este prea devreme pentru concluzii privind întregul oraș. Dar chiar și acum rezultatele arată că discuția despre viitorul Chișinăului poate începe nu cu un plan gata desenat pentru anul 2050, ci cu obiectivele, regulile și criteriile după care locuitorii sunt gata să evalueze deciziile luate deja astăzi.