Comparație: Moldova și Țările de Jos
Suprafață și populație
Moldova: Suprafața este de aproximativ 33,8 mii km², populația — 2,6 milioane de persoane. Aproximativ 57% din populație locuiește în orașe mici și sate, unde nivelul veniturilor este considerabil mai scăzut decât în orașele mari. Veniturile medii ale locuitorilor din mediul rural sunt sub nivelul național.
Țările de Jos: Suprafața este de 41,5 mii km², populația — aproximativ 17,5 milioane de persoane. În ciuda densității mari a populației, țara este unul dintre liderii mondiali în exportul de produse agricole datorită tehnologiilor avansate și eficienței ridicate.
Ocuparea forței de muncă în agricultură
În Moldova, aproximativ 25% din forța de muncă este angajată în agricultură. Cu toate acestea, majoritatea lucrează pe terenuri mici de până la 2 hectare, care reprezintă aproximativ 80% din terenurile agricole aflate în proprietate privată.
În Țările de Jos, mai puțin de 2% din forța de muncă este implicată în agricultură, însă productivitatea pe persoană este semnificativ mai mare datorită utilizării tehnologiilor moderne și organizării eficiente.
Calitatea solurilor
Moldova: Deține unele dintre cele mai fertile soluri — cernoziomurile, care acoperă aproximativ 75% din teritoriu.
Țările de Jos: Solurile sunt nisipoase și turbării, mai puțin fertile, dar îmbunătățite activ prin utilizarea îngrășămintelor și tehnicilor moderne de agrotehnică.
Importul și exportul de produse agricole
Moldova: Exportă până la 45% din produsele agricole, inclusiv cele mai bune fructe, legume și nuci. În același timp, este importată o cantitate semnificativă de produse de calitate medie, mai ales în extrasezon.
Țările de Jos: Țara este al doilea cel mai mare exportator de produse agricole din lume, utilizând tehnologii avansate pentru a crește valoarea adăugată prin exportul de produse procesate.
Problema terenurilor în Moldova
În Moldova, aproximativ 80% din terenurile agricole au suprafețe de până la 2 hectare, dintre care o mare parte sunt cultivate individual sau închiriate către operatori mai mari. Aceste terenuri sunt adesea închiriate liderilor care le reunesc în suprafețe mai mari pentru utilizare eficientă. Totuși, multe terenuri rămân neutilizate, reducând productivitatea acestora.
Proiect pilot: Comuna Băcioi
 |
| Moldova. Comuna Bacioi. Parcele langa drum spre Aeroport. |
 |
| Tarile de Jos |
Teritoriu: Terenurile situate la granița cu municipiul Chișinău, dar la mai mult de 6 km de satele din comuna Băcioi, au un potențial ridicat de dezvoltare.
Idee: Crearea unei noi așezări — “Băcioi Nou”, inspirată de exemplul complexului rezidențial Satul German, aflat deja în construcție. Distanța de 1-2 km de Satul German va permite integrarea noii așezări în infrastructura existentă.
.png) |
| Bacoi Noi |
Implementare:
Permisiunea de a construi case pentru fermieri: Folosind modificările Codului Funciar, se permite fermierilor să construiască locuințe pe terenuri agricole, cu condiția păstrării destinației agricole a terenului.
Dezvoltarea agroturismului: Stimularea construcției de obiective pentru agroturism (case de oaspeți, restaurante), pentru a sprijini fermele și a atrage turiști.
Sistem hibrid de utilizare a terenurilor
Scop: Crearea unui sistem care să permită fermierilor să utilizeze eficient terenurile, integrând producția, procesarea și comercializarea în cadrul cooperativelor. Accentul principal se pune pe producția de eco-produse și agricultură durabilă.
Pași de implementare:
Locuințe pentru fermieri:
Permisiunea de a construi locuințe pentru fermieri pe terenuri agricole, cu limitarea suprafeței construite (de exemplu, maximum 15% din teren).
Simplificarea procedurilor de obținere a autorizațiilor.
Cooperative:
Asocierea fermierilor în cooperative pentru crearea unui ciclu complet de producție “Field to table”: astfel de cooperative pot fi organizate sub formă de clustere, incluzând fermieri, unități de procesare și organizații de distribuție. Structura lor trebuie să asigure transparența în gestionare, participarea egală a membrilor și accesul la resurse comune, cum ar fi echipamentele, depozitele sau canalele de vânzare. Principalele beneficii pentru membrii cooperativelor includ reducerea costurilor, facilitarea accesului la piețe, creșterea competitivității și obținerea sprijinului guvernamental.
Producția de produse.
Procesarea (sucuri, gemuri, conserve).
Comercializarea prin piețe fermierilor, magazine și export.
Piața locală:
Prioritizarea aprovizionării pieței locale cu produse, reducând dependența de importuri.
Introducerea subvențiilor pentru fermierii care își vând produsele pe piața internă, pentru a le face accesibile consumatorilor locali. Aceste subvenții pot include plăți directe pentru fiecare unitate de produs vândută pe piața internă, compensarea costurilor de logistică și depozitare, precum și scutiri fiscale pentru întreprinderile care colaborează cu fermierii locali. Această abordare stimulează fermierii să furnizeze produse magazinelor, piețelor și supermarketurilor locale, reducând dependența de intermediari.
Dezvoltarea piețelor fermierilor în orașele mici și sate, pentru a scurta lanțul de aprovizionare și a sprijini economia locală.
Programe de cooperare cu supermarketuri și restaurante pentru promovarea produselor locale. De exemplu, în Țările de Jos, cooperativele colaborează cu succes cu supermarketurile, furnizând produse proaspete direct de la ferme. Acest format reduce lanțul de aprovizionare, crește veniturile fermierilor și asigură o calitate stabilă a produselor. În Moldova, acest model poate fi adaptat prin contracte pe termen lung între cooperative și marii retaileri, precum și crearea de puncte de vânzare mobile pentru accesarea regiunilor îndepărtate. De asemenea, cooperativele pot crea rețele proprii de distribuție, orientate spre comercializarea directă către consumatori. Acestea pot include magazine staționare sau platforme online pentru comenzi și livrare de produse. Stimulentele economice includ scutiri fiscale pentru astfel de rețele, subvenționarea costurilor logistice și sprijinul în marketing prin programe guvernamentale. De exemplu, în Italia, cooperativele agricole au beneficiat de scutiri de taxe în primii cinci ani de activitate, ceea ce le-a permis să-și stabilizeze afacerile. În Germania, rețelele fermierilor primesc granturi pentru crearea centrelor de distribuție, facilitând livrarea produselor către magazine. În Țările de Jos, statul investește activ în platforme digitale pentru vânzarea produselor fermierilor, asigurând accesibilitatea acestora pentru un public larg. Această abordare nu doar că sporește veniturile fermierilor, ci face produsele mai accesibile pentru locuitorii locali.
Exportul doar al surplusului, evitând crearea unui deficit pe piața internă. Pentru controlul volumelor de export, se poate introduce un sistem de cote, unde prioritatea este acordată pieței interne. De asemenea, se poate crea un registru guvernamental al producătorilor și distribuitorilor, care să monitorizeze volumele de producție, vânzare internă și export. Aceasta va asigura transparența și va permite reglarea eficientă a exporturilor, menținând oferta stabilă pe piața locală. Pentru a stimula această abordare, se pot introduce măsuri precum: acordarea de granturi financiare și subvenții fermierilor care realizează o parte semnificativă a producției pe piața internă; crearea de condiții fiscale avantajoase pentru cooperative și fermieri orientați spre piața locală; sprijin guvernamental pentru rețelele de distribuție locale și campanii de marketing destinate promovării produselor locale în rândul populației. Aceasta va consolida piața internă și va reduce dependența de importuri.
Infrastructură și sprijin:
Dezvoltarea infrastructurii (drumuri, irigații, electricitate).
Oferirea de subvenții și scutiri fiscale fermierilor.
Rezultate și beneficii
Dezvoltare economică:
Creșterea veniturilor fermierilor datorită creării valorii adăugate.
Reducerea dependenței de importuri.
Dezvoltare socială:
Atragerea tinerilor în agricultură.
Crearea de locuri de muncă în mediul rural.
Sustenabilitate ecologică:
Producția de eco-produse.
Conservarea fertilității solurilor.
Dezvoltarea agroturismului:
Creșterea numărului de turiști.
Promovarea culturii și agriculturii moldovenești.
Concluzie
Crearea unui proiect pilot pe terenurile comunei Băcioi, inspirat de experiența olandeză, va permite Moldovei să implementeze abordări inovatoare în agricultură. Aceasta nu doar va spori eficiența utilizării terenurilor, ci va consolida piața locală, oferind locuitorilor țării produse de calitate la prețuri accesibile. Implementarea unui astfel de proiect va reprezenta un pas important către dezvoltarea sustenabilă a agriculturii și creșterea bunăstării locuitorilor din mediul rural.
Acest proiect pilot ar putea deveni, de asemenea, una dintre temele de discuție în cadrul sistemului de planificare continuă DAUF (Dynamic Adaptive Urban Framework), axată pe tema Agro-Urbanismului și pe identificarea soluțiilor pentru asigurarea alimentației locuitorilor orașului. Despre acest subiect vom reveni în postările următoare
Комментариев нет:
Отправить комментарий