Sistemul educațional din Moldova este în criză: elevii și studenții își pierd interesul pentru învățare, programele sunt în urma cerințelor reale ale vieții, iar capitalul social – principala resursă a țării – nu este susținut de competențe moderne. Într-o lume în care inteligența artificială (IA), sistemele de informații geografice (GIS) și tehnologiile digitale definesc viitorul, Moldova riscă să rămână în urmă. Reformele sunt necesare la toate nivelurile – de la școli la universități, cu un accent special pe pregătirea arhitecților capabili nu doar să proiecteze clădiri, ci să dezvolte orașe, să creeze gemeni digitali și să gestioneze urbanizarea.
Educația școlară: trezirea interesului
Elevii moldoveni se plictisesc la ore, deoarece învățarea este ruptă de practică. Soluția – tehnologie și sarcini reale:
IA și tehnologii: În școala gimnazială se pot preda bazele programării (Python), lucrul cu datele și instrumente simple de IA (ChatGPT). Platformele gratuite (Khan Academy) fac acest lucru accesibil.
Practică: Proiecte precum planificarea curții școlii cu GIS sau curățarea unui râu motivează și arată utilitatea cunoștințelor.
Descentralizare: Ca în Finlanda, gestionarea școlilor ar trebui transferată primăriilor și instituțiilor propriu-zise, luând în considerare nevoile regionale – agricultura în sate, IT-ul în orașe.
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) ar trebui să coordoneze, nu să dicteze: să atragă granturi UE (Erasmus+) și să aibă încredere în școli. Polonia a demonstrat că descentralizarea îmbunătățește calitatea în 15 ani.
Universitățile: autonomie și piață
Învățământul superior din Moldova suferă din cauza programelor învechite și a birocrației MECC. Universități precum UTM au nevoie de libertate și resurse:
Autonomie: Universitățile ar trebui să actualizeze singure până la 50% din programe, ca în Suedia, integrând IA și GIS fără aprobări lungi.
Finanțare: Combinarea bugetului (50-60 mil. euro), granturilor UE (Horizon Europe), taxelor pentru străini (2.000-3.000 euro/an) și sponsorizărilor din mediul de afaceri (Orange, Exfactor). SUA arată cum competiția crește calitatea.
Practică: Studenții lucrează la sarcini reale – de la startup-uri la infrastructură, ca în Japonia cu Toyota.
MECC ar trebui să faciliteze granturile și standardele, dar să nu împiedice inovațiile.
Pregătirea arhitecților: de la clădiri la orașe
Arhitectura din Moldova se limitează la proiectarea clădirilor, deși lumea cere specialiști în dezvoltarea orașelor și metropolelor. Absolvenții UTM nu cunosc BIM, IA sau GIS, ceea ce îi face necompetitivi. Reforma trebuie să reorienteze educația arhitecturală:
Prioritate pentru urbanism: La buget să fie pregătiți doar cei care se specializează în dezvoltarea orașelor – planuri generale, sisteme de transport, zone ecologice. Aceste proiecte sunt finanțate din bugetele locale (Chișinău, Bălți), nu de firme private, și necesită sprijin de stat.
IA și GIS ca bază: Cursuri de MidJourney (design generativ), Revit (BIM) și QGIS (analiza datelor) sunt obligatorii. Studenții învață să planifice cartiere „inteligente” în Chișinău sau să restaureze centrul vechi cu analiza GIS (trafic, demografie).
Gemeni digitali: Crearea modelelor virtuale ale orașelor („Chișinău 2030”) cu BIM și GIS pentru simularea dezvoltării, precum în Singapore, unde gemenii digitali gestionează resursele și traficul.
Managementul dezvoltării: Cursuri despre „orașele inteligente” – integrarea IoT, GIS și IA pentru monitorizare (eficiență energetică, emisii). Studenții pot elabora un plan pentru un cartier verde sau modernizarea Bălțiului.
Alte specializări: Arhitecții axați pe clădiri private (locuințe, vinării) să fie pregătiți prin programe plătite sau sponsorizări din afaceri, eliberând bugetul pentru urbaniști.
Practică: 30% din teorie să fie înlocuită cu studiouri – planul general al Bălțiului cu optimizare IA sau restaurarea străzii 31 August cu GIS. Exemplul Bartlett (UCL): studenții colaborează cu autoritățile.
Finanțare:Buget: Acoperire completă pentru urbaniști (50-60 mil. euro alocați prioritar).
Granturi: Erasmus+ (250.000 euro pentru laborator IA/GIS dedicat proiectelor urbane).
Afaceri și taxe: Sponsorizări de la constructori (Exfactor – 50.000 euro pentru studiouri de clădiri) și master pe engleză (2.500 euro/an) pentru alte specializări.
Fără aceste competențe, Moldova nu va rezolva problemele urbanizării sau conservării patrimoniului, iar absolvenții nu vor accede pe piața globală.
Atragerea practicienilor: experiență în loc de diplome
Academicienii cu grade nu cunosc IA, GIS sau realitățile pieței, iar MECC blochează practicienii fără titluri științifice. Acesta e un obstacol major pentru pregătirea arhitecților-urbaniști. Soluția – libertate pentru UTM:
Angajare autonomă: Universitatea invită practicieni pe baza portofoliului (planuri generale, proiecte cu BIM/GIS) fără grade. Studenții îi evaluează după curs: util – rămâne. Certificarea e un obstacol inutil.
Motivarea practicienilor:Bani: 500-1.000 euro pe semestru din granturi sau afaceri (Exfactor plătește pentru studiouri de locuințe, primăria – pentru planuri generale).
Beneficii: Comenzi de la primării (5.000 euro pentru un parc), stagii pentru studenți, promovare în presă.
Flexibilitate: 3-5 masterclass-uri online (200 euro/sesiune) în loc de curs complet.
Recunoaștere: Titlul „Expert UTM”, publicarea gemenului digital al Chișinăului.
Interes: Lucrul la „orașul inteligent” ca aport pentru Moldova.
Exemplu: La MIT, un practician de la SOM predă despre zgârie-nori cu GIS, iar în Moldova un urbanist de la Basconslux poate conduce un studio „Chișinău 2030”, obținând o comandă de la primărie.
Practicienii aduc experiența dezvoltării orașelor și gemenilor digitali, absentă la academicieni. MECC trebuie să accepte asta după un pilot (studio pe granturi într-un an).
Plan de acțiune
Școli (2025): Pilot în 5 școli cu proiecte IA și GIS.
Universități (2026): UTM obține autonomie pentru 30% din program și grant (250.000 euro) pentru laborator.
Arhitectură (2027): Studio „Chișinău 2030” cu practicieni – gemene digital cu IA și GIS, finanțare bugetară doar pentru urbaniști.
Concluzie
Moldova are de ales: reformează educația sau pierde viitorul. Școlile vor inspira, universitățile vor elibera, iar arhitecții vor deveni creatori de orașe, nu doar de clădiri. Bugetul trebuie să susțină urbaniștii care rezolvă problemele orașelor, iar practicienii cu IA și GIS vor face asta posibil. Un pilot la UTM va arăta calea.
Комментариев нет:
Отправить комментарий